Rolul microbiomului intestinal în boala Alzheimer

Cercetătorii brazilieni au analizat recent literatura de specialitate cu privire la efectele microbiotei intestinale asupra cogniției, a funcției cerebrale, a comportamentului și a patofiziologiei bolilor neurodegenerative. Concluziile acestora au fost publicate în revista Pharmacological Research.
Tot mai multe cercetări arată că microbiomul intestinal este esențial pentru menținerea sănătății digestive, dar și pentru funcții metabolice precum metabolismul glucozei, reacțiile imunologice, inflamația, sănătatea oaselor și neurotransmisia centrală și periferică. În plus, studiile în neurofiziologie, neurochimie și neuropsihiatrie au raportat relevanța perturbării microbiomului intestinal în etiologia bolilor cerebrale, subliniind contribuția microbiotei intestinale la homeostazia creierului.

O varietate de boli și afecțiuni, inclusiv astmul, diabetul, tulburările autoimune, boala Parkinson, depresia, tulburările din spectrul autismului și boala Alzheimer, au fost legate de modificări în componența microbiotei intestinale. La persoanele cu o predispoziție genetică la boală, se crede că expunerea la peptide comune între oameni și microbii intestinali crește riscul de boli neurodegenerative precum Alzheimer.

Axa microbiotă-intestin-creier

Axa microbiotă-intestin-creier se referă la comunicarea dintre intestin și sistemul nervos central: sistemul imunitar este controlat de moleculele de semnalizare secretate de bacteriile intestinale, care activează nervul vag și are un impact asupra creierului. Funcționarea normală a microgliilor din sistemul nervos central poate fi interferată de modificări ale microbiotei intestinale, ceea ce contribuie indirect la progresia bolilor neurodegenerative.

boala Alzheimer și microbiomul

Peptidele beta-amiloid (Aβ) sunt produse și adunate în exces când vine vorba de boala Alzheimer, ceea ce duce la formarea de plăci extracelulare insolubile. Absorbția subproduselor din microbiota intestinală, cum ar fi amiloidele și lipopolizaharidele, poate modifica căile de semnalizare utilizate de citokinele inflamatorii, ceea ce ar putea afecta patogeneza bolii Alzheimer și acumularea de Aβ.

Probioticele și schimbările în alimentație au demonstrat în numeroase studii că îmbunătățesc funcția cognitivă și reduc acumularea de Aβ la pacienții cu Alzheimer. Amiloidoza, declinul cognitiv și eliberarea de citokine proinflamatorii de către microbiomul intestinal au fost toate legate în studii.

sursa: News Medical
foto: nobeastsofierce / Shutterstock