Au fost identificate noi proteine ce prezic riscul de apariţie a demenţei din boala Alzheimer
S-a pornit de la analiza a peste 10.000 de probe de sânge de la persoane de vârste medii ÅŸi înaintate ce au fost colectate ÅŸi arhivate în cadrul mai multor studii largi desfăşurate cu decade în urmă. S-au descoperit 38 de proteine asociate cu riscul de a dezvolta Alzheimer în 5 ani, iar dintre acestea 16 au prezis apariÅ£ia bolii chiar cu 2 decade mai devreme.
DeÅŸi aproape toate sunt de fapt produÅŸi incidentali ai procesului patologic lent din boala Alzheimer, o anumită proteină, denumită SVEP1 pare să contribuie direct la fenomenele degenerative. În prezent nu există o terapie eficientă pentru încetinirea sau oprirea evoluÅ£iei bolii, iar medicii consideră că momentul optim de începere a tratamentului este înainte de apariÅ£ia demenÅ£ei.
Eforturile medicale s-au concentrat până acum doar asupra a 2 caracteristici ale patologiei ÅŸi anume conglomeratele de beta amiloid cunoscute sub numele de plăci ÅŸi cele de proteine tau. Identificarea imagistică a plăcilor la nivel cerebral ÅŸi nivelurile ridicate de amiloid ÅŸi proteine tau din sânge ÅŸi LCR sunt standardul actual de evaluare a riscului de apariÅ£ie a bolii Alzheimer. Prima etapă a studiului condus de echipa de la John Hopkins a fost preluarea probelor de sânge a 4.800 de persoane de vârstă medie spre înaintată din SUA, înrolate într-un studiu mai vechi numit „Riscul de ateroscleroză în comunitate” (ARIC) dedicat bolilor cardiovasculare. A fost folosit apoi un soft numit SomaLogic ce a scanat valorile serice a peste 5.000 de proteine din aceste probe. Apoi au cercetat încă 10.000 de probe de la persoane mai tinere. Astfel au descoperit implicaÅ£iile celor 38 de proteine în evoluÅ£ia bolii.
Ca să testeze validitatea ipotezelor au aplicat aceleaÅŸi metode ÅŸi pe o altă populaÅ£ie, un lot de participanÅ£i la un studiu islandez mai vechi. 6 proteine din cele identificate la pacienÅ£ii incluÅŸi în ARIC au fost clar asociate cu riscul de apariÅ£ie a bolii în 10 ani. Proteina SVEP1 a fost remarcată ÅŸi în aceste cazuri. FuncÅ£iile sale nu sunt pe deplin înÅ£elese, dar se consideră că este implicată în procesul de ateroscleroză ÅŸi îngroÅŸare a pereÅ£ilor arteriali. Åži unele proteine cheie din cadrul răspunsului imun s-au dovedit a fi asociate cu procesul patologic, confirmând prezenÅ£a activităţii imune anormale în creier observate la aceÅŸti pacienÅ£i.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 21-05-2021 | creare: 21-05-2021 | Vizite: 801
Bibliografie
Proteins that predict future dementia, Alzheimer's risk, identified, ScienceDaily, link :https://www.sciencedaily.com/releases/2021/05/210517144724.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- O tehnică de stimulare electrică transcraniană ar putea ajuta persoanele cu afecțiuni neurologice să rețină mai ușor lucruri
- Conservarea sănătății creierului: măsuri care pot ajuta la prevenirea declinului cognitiv
- Cercetătorii au găsit o cauză a bolii Parkinson
- Cum răspunde creierul la substanțele PFAS
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- A fost depistat cu tumora vezicala
- Atac de panica
- Despre Alzheimer
- Fractura ischio- pubiana dr. - varstinici!
- Pentru boala Alzheimer
- Bunica sufera de Alzheimer de 10 ani
- Alzheimer faza terminala
- Alzheimer
- Althzaimers dementa