Riscul de deteriorare cognitivă este influențat de educație, ocupație și nivelul de trai
©
Autor: Airinei Camelia
Un studiu realizat de cercetători de la University College London (UCL) a evidențiat că factorii socioeconomici precum educația, ocupația și averea influențează riscul de a dezvolta deteriorare cognitivă sau demență la vârste înaintate, precum și probabilitatea de recuperare. Studiul, publicat în Scientific Reports, a urmărit peste 8.400 de adulți cu vârsta de 50 de ani și peste, pe parcursul a 10 ani, analizând modul în care statutul socio-economic inițial a afectat evoluția stării cognitive.
Cercetătorii au monitorizat tranzițiile participanților între stări cognitive sănătoase, deteriorare cognitivă ușoară și demență, luând în considerare și posibilitatea recuperării la o stare cognitivă sănătoasă. Rezultatele au arătat că persoanele cu educație post-liceală (universitate sau colegiu), ocupații manageriale sau profesionale și cei din treimea superioară a populației din punct de vedere al averii aveau un risc mai scăzut de a trece de la o stare cognitivă sănătoasă la deteriorare cognitivă ușoară sau de la deteriorare cognitivă ușoară la demență.
De exemplu, un nivel de educație post-liceală a fost asociat cu o reducere de 43% a riscului de a dezvolta deteriorare cognitivă ușoară. În plus, cei din treimea superioară a averii aveau un risc cu 26% mai mic de a evolua de la deteriorare cognitivă ușoară la demență. Persoanele avantajate socio-economic erau, de asemenea, mai predispuse să se recupereze din deteriorarea cognitivă ușoară și să revină la o stare cognitivă sănătoasă.
Autorii sugerează că educația superioară și ocupațiile intelectuale oferă o stimulare mentală mai intensă, contribuind la dezvoltarea unei rezerve cognitive care protejează împotriva declinului cognitiv și demenței. De asemenea, accesul mai bun la resurse precum îngrijirea medicală, alimentația sănătoasă și activitatea fizică poate susține sănătatea cognitivă.
Cercetătorii speră că aceste descoperiri vor încuraja politici sociale care să promoveze bunăstarea mentală și cognitivă la toate nivelurile de venit, subliniind importanța stabilității financiare și a accesului la resurse în menținerea sănătății creierului și a rezilienței cognitive.
sursa: Science Daily
Cercetătorii au monitorizat tranzițiile participanților între stări cognitive sănătoase, deteriorare cognitivă ușoară și demență, luând în considerare și posibilitatea recuperării la o stare cognitivă sănătoasă. Rezultatele au arătat că persoanele cu educație post-liceală (universitate sau colegiu), ocupații manageriale sau profesionale și cei din treimea superioară a populației din punct de vedere al averii aveau un risc mai scăzut de a trece de la o stare cognitivă sănătoasă la deteriorare cognitivă ușoară sau de la deteriorare cognitivă ușoară la demență.
De exemplu, un nivel de educație post-liceală a fost asociat cu o reducere de 43% a riscului de a dezvolta deteriorare cognitivă ușoară. În plus, cei din treimea superioară a averii aveau un risc cu 26% mai mic de a evolua de la deteriorare cognitivă ușoară la demență. Persoanele avantajate socio-economic erau, de asemenea, mai predispuse să se recupereze din deteriorarea cognitivă ușoară și să revină la o stare cognitivă sănătoasă.
Autorii sugerează că educația superioară și ocupațiile intelectuale oferă o stimulare mentală mai intensă, contribuind la dezvoltarea unei rezerve cognitive care protejează împotriva declinului cognitiv și demenței. De asemenea, accesul mai bun la resurse precum îngrijirea medicală, alimentația sănătoasă și activitatea fizică poate susține sănătatea cognitivă.
Cercetătorii speră că aceste descoperiri vor încuraja politici sociale care să promoveze bunăstarea mentală și cognitivă la toate nivelurile de venit, subliniind importanța stabilității financiare și a accesului la resurse în menținerea sănătății creierului și a rezilienței cognitive.
sursa: Science Daily
Data actualizare: 07-11-2024 | creare: 07-11-2024 | Vizite: 140
Bibliografie
Education, occupation, and wealth affect the risk of cognitive impairment, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2024/11/241101123659.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Poluarea aerului și hipertensiunea arterială sunt în fruntea listei factorilor de risc majori pentru sănătate (studiu global)
- Studiile prezic creșterea speranței de viață cu 5 ani până în anul 2050
- Efectul unei combinații nutraceutice asupra calității somnului la persoanele cu tulburări de somn (studiu randomizat, controlat cu placebo)
- Grăsimea viscerală reprezintă un indicator al riscului potențial de a dezvolta o formă severă de COVID-19
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum