Relația dintre diversitatea alimentară și sănătate: beneficii și riscuri

Un studiu recent publicat în Scientific Reports a analizat impactul diversității alimentare sănătoase asupra riscului de diabet zaharat de tip 2, infarct miocardic și accident vascular cerebral în rândul populației germane de vârstă mijlocie. Studiul oferă perspective valoroase asupra modului în care diversitatea alimentară, combinată cu calitatea alimentației, poate influența riscul bolilor cronice, subliniind în același timp diferențele între sexe și vârste.

Metodologia studiului

Contextul cercetării

Studiul s-a bazat pe cohorta EPIC-Potsdam, parte a unui proiect european amplu inițiat în 1992, care investighează relația dintre dietă și riscul bolilor cronice. Cohorta din Potsdam a recrutat 27.548 de participanți (cu vârste între 35–64 ani pentru femei și 40–64 ani pentru bărbați) între 1994 și 1998. Datele au fost colectate pe o perioadă de 10,5 ani, iar participanții au completat chestionare alimentare validate, incluzând 149 de alimente și băuturi.

Criterii de selecție

Din analiza inițială, au fost excluși participanții cu:

• Aport energetic improbabil (<800 sau >6.000 kcal/zi).
• Cazuri neconfirmate sau preexistente de diabet zaharat de tip 2, infarct miocardic sau accident vascular cerebral la momentul inițial.

Instrumente și analiză

• Indicele Healthy Food Diversity (HFD): măsoară diversitatea alimentară, proporționalitatea și calitatea dietei, conform ghidurilor alimentare germane.
• Asocieri între HFD și bolile studiate au fost evaluate utilizând modele de hazard proporțional Cox, ajustate pentru factori precum vârsta, sexul, educația, fumatul și activitatea fizică.

Rezultatele studiului

Caracteristicile participanților

Cohorta finală a inclus 26.591 de participanți, cu o vârstă medie de 50,5 ani (SD: 9,0), 60% fiind femei. Majoritatea participanților erau bine educați și angajați cu normă întreagă:

• 51% erau fumători actuali sau foști fumători.
• 49% aveau hipertensiune arterială.
• Indicele mediu de masă corporală (IMC) a fost de 26,3 kg/m².

Profilul dietetic

Participanții cu scoruri HFD mai ridicate:

• Consumau mai puține dulciuri, gustări și alimente bogate în grăsimi animale.
• Aveau un aport mai mare de legume, fructe, produse din cereale integrale și alimente animale cu conținut redus de grăsimi.
• Aveau un aport mai ridicat de fibre, magneziu și vitaminele C și E.

Riscul bolilor cronice

Pe parcursul următorilor 10,5 ani, au fost înregistrate:

• 1.537 de cazuri noi de diabet zaharat de tip 2.
• 376 de cazuri de infarct miocardic.
• 412 accidente vasculare cerebrale.

Diferențe specifice de sex

• Bărbați: Scorurile HFD mai mari au fost asociate cu un risc redus de accident vascular cerebral (HR tertilul superior vs. cel inferior: 0,52; CI 95%: 0,37–0,74).
• Femei: Scorurile HFD mai mari au fost asociate cu un risc crescut de accident vascular cerebral (HR tertilul superior vs. cel inferior: 1,44; CI 95%: 0,98–2,12). Această asociere negativă a fost mai pronunțată la femeile de peste 51 de ani.

Asocieri cu alte boli

Nu s-au observat asocieri semnificative între indicele HFD și riscul de diabet zaharat de tip 2 sau infarct miocardic, indiferent de sex.

Observații suplimentare

Limitări ale studiului

• Date auto-raportate: Introducerea de bias din cauza subestimării sau supraestimării aportului alimentar.
• Generalizare limitată: Cohorta predominant bine educată și din nordul Germaniei poate influența relevanța rezultatelor pentru alte populații.
• Lipsa dovezilor cauzale: Studiul observațional nu permite stabilirea unor relații cauzale.

Analize de sensibilitate

Analizele care au exclus cazurile timpurii sau au evaluat componentele individuale ale indicelui HFD au confirmat validitatea rezultatelor.

Concluzii

Acest studiu evidențiază complexitatea relației dintre diversitatea alimentară și sănătate. În timp ce o dietă diversă și sănătoasă poate contribui la reducerea riscului de boli cronice, efectele pot varia în funcție de sex și vârstă. Rezultatele sugerează necesitatea unor recomandări dietetice specifice pentru sex și vârstă, precum și integrarea calității alimentare în măsurile de diversitate dietetică.