Deficitul de fibre din alimentație poate modifica compoziția florei intestinale

Potrivit unui nou studiu realizat în cadrul Departamentului de Microbiologie și Imunologie al Universității Stanford (California), consumul scăzut de fibre alimentare poate afecta microflora intestinală și implicit buna funcționare a sistemului digestiv, condiție care se poate transmite și urmașilor. Deși studiul a fost făcut doar pe cobai, în condiții de laborator, cercetătorii au lansat ipoteza conform căreia această situație poate fi întâlnită și la oameni.

În cazul cobailor care au primit o alimentație săracă în fibre s-a observat faptul că diversitatea microbiomului intestinal (populațiile bacteriene care colonizează intestinul, fiind implicate în procesul de digestie și mediere imunologică) s-a redus considerabil. Mai mult decât atât, scăderea progresivă a variabilității microflorei intestinale s-a putut observa și la generațiile care au urmat. Dacă aceste modificări sunt prezente și la oameni, vor constitui un argument în plus pentru suplimentarea fibrelor alimentare în dieta zilnică.

Practic, majoritatea experților în medicină și nutriție consideră că o dietă deficitară în fibre este necorespunzătoare pentru sănătatea organismului, aportul adecvat fiind asociat cu scăderea riscului de boli cardiovasculare și diabet zaharat, oferind și protecție împotriva cancerului.

Fibrele nu pot fi digerate de enzimele produse de organismul uman, acestea parcurg tractul gastro-intestinal fără a fi supuse procesului de digestie și ajung în colon. La acest nivel se găsesc bacteriile comensale, iar fibrele reprezintă sursa principală de hrană a acestora. Astfel, se poate explica relația dintre consumul de fibre și microflora intestinală.

Studiul s-a realizat în mai multe etape. În prima fază au fost transferate probe de bacterii comensale de la o persoană sănătoasă la sute de cobai cu intestinul steril. Apoi au fost separați în două grupe: o grupă a beneficiat de o dietă bogată în fibre alimentare, iar cealaltă de o alimentație deficitară în fibre. Astfel, s-a constatat în cel de-al doilea grup reducerea diversității populației microbiene care s-a transmis și la descendenți.

Reintroducerea unei diete abundente în fibre pentru a crește variabilitatea microflorei la cobaii afectați a prezentat tot mai puține rezultate de la o generație la alta. În cazul celei de a patra generații, consecințele aportului inadecvat de fibre au fost semnificative (aproximativ 3/4 dintre speciile bacteriene existente în intestinul primei generații de cobai erau absente).

Reducerea capitalului de fibre din dieta zilnică în țările industrializate constituie o consecință a creșterii consumului de alimente procesate și reprezintă o situație caracteristică societății din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Schimbarea este relativ recentă pentru a putea fi identificate posibile efecte ale deficitului de fibre din alimentație la oameni.

De asemenea, numeroși factori care includ administrarea antibioticelor cu spectru larg, creșterea frecvenței nașterilor prin cezariană și lipsa alimentației la sân au fost propuși pentru a justifica modificările care au loc la nivelul florei intestinale.

Sunt necesare studii suplimentare pentru a putea susține dacă modificările de compoziție ale microbiomului intestinal se pot transmite urmașilor în cazul oamenilor.

Sursa: Science Alert