Prevalența alimentelor procesate în marile magazine alimentare (bază de date open-source)

Cercetătorii au creat o bază de date deschisă, care conține informații despre peste 50.000 de produse din marile lanțuri de magazine alimentare din Statele Unite, pentru a evalua obiectiv nivelurile de procesare și a oferi alternative mai sănătoase. Această inițiativă vine în contextul creșterii semnificative a consumului de alimente ultra-procesate, asociate cu afecțiuni precum sindromul metabolic și boli cardiovasculare, mai ales la persoanele cu venituri mai reduse.

Baza de date a fost construită prin colectarea informațiilor de pe platformele online ale magazinelor alimentare majore. Pentru fiecare produs, s-au înregistrat etichetele nutriționale, ingredientele și prețurile, unificându-se totul la o referință de 100 grame.

Cercetătorii au folosit un algoritm bazat pe învățare automată, denumit FoodProX, care calculează un scor de procesare (FPro) între 0 (neprocesat) și 1 (ultra-procesat). Algoritmul ia în calcul modul în care prelucrarea alimentelor modifică nutrienții, date privind ingredientele și efectele cunoscute ale acestor modificări asupra organismului.

Fiecare ingredient este evaluat în funcție de nivelul de procesare, ducând la calcularea unui scor mediu (IgFPro) care indică cât de mult contribuie ingredientele la procesarea totală a produsului. Llista ingredientelor este ierarhizată în funcție de cantitate, astfel încât scorul produsului se bazează pe o imagine detaliată a rețetei.

Pe baza scorurilor FPro și a asemănărilor de ingrediente, utilizatorii pot identifica alternative mai puțin procesate pentru produsele pe care doresc să le înlocuiască.

Principalele descoperiri

Variația scorurilor în categorii alimentare

• produsele precum pâinea sau iaurturile au avut diferențe semnificative de procesare, chiar în aceeași categorie. De exemplu, o pâine din cereale integrale și ingrediente simple (FPro ~0,314) față de una cu numeroși aditivi (FPro >0,7).  
• la iaurturi, versiunile cu lapte organic și fără zaharuri adăugate prezintă scoruri scăzute (FPro ~0,355), în timp ce cele cu îndulcitori și aditivi pot ajunge la scoruri foarte mari (>0,9).
  

Impactul asupra prețului

• cercetătorii au observat că un grad mai ridicat de procesare se corelează de obicei cu un cost mai mic per calorie (reducere medie de ~8,7% la fiecare creștere cu 10% a scorului de procesare), ceea ce poate duce la un consum ridicat de alimente ultra-procesate în rândul populațiilor cu venituri reduse.  
• unele produse, precum supele puternic procesate, sunt mult mai ieftine la nivel caloric decât versiunile minim procesate, reflectând o complexă relație între cost, calitate nutrițională și accesibilitate.  

Distribuția alimentelor ultra-procesate

• cele mai multe magazine au stocuri semnificative de alimente ultra-procesate, însă procentul de produse mai puțin procesate diferă de la un lanț la altul.  
• chiar și în cadrul aceleiași categorii (de exemplu cereale sau batoane de snacks), există o gamă largă de opțiuni, unele cu scoruri FPro foarte mari și altele cu scoruri mult mai scăzute.  

Concluzii și implicații  

Relevanță pentru sănătatea publică

• prin evidențierea legăturii dintre nivelul de procesare și prețul pe calorie, studiul oferă o explicație posibilă pentru prevalența obezității și a altor afecțiuni asociate cu alimentația nesănătoasă în rândul celor cu resurse limitate.
• guvernele și autoritățile pot folosi aceste date pentru a promova politici menite să crească accesul populației la alimente mai puțin procesate (de exemplu, subvenționarea opțiunilor sănătoase sau reformarea etichetării produselor).  

Utilitate pentru consumatori și magazine

• sistemul FPro simplifică interpretarea multor informații de pe etichete, ajutând cumpărătorii să opteze pentru variante mai sănătoase prin scoruri obiective, bazate pe date științifice.  
• magazinele pot reamenaja raioanele ori pot recomanda direct alternative mai puțin procesate, pe baza algoritmului de substituție.  

Limite și dezvoltări viitoare

• scorul FPro ia în calcul schimbările în compoziția nutrițională și tipul ingredientelor, dar se dorește integrarea unor informații și mai detaliate despre modul exact de fabricare și sursa materiilor prime.  
• cercetătorii doresc să extindă analiza pentru a include produse din alte țări și a îmbunătăți acuratețea clasificării, ținând cont de diferențele semnificative de reglementare și etichetare.  

Prin această bază de date open-source, studiul pune la dispoziția comunității științifice, a autorităților și a publicului larg un instrument puternic pentru înțelegerea gradului de procesare alimentară. în felul acesta, pot fi inițiate eforturi concrete spre a îmbunătăți dieta, a spori securitatea nutrițională și a reduce impactul afecțiunilor metabolice asociate cu consumul ridicat de alimente ultra-procesate.