Plasma sanguină ar putea oferi indicii privind posibilitatea instalării demenței înaintea apariției oricărui simptom

În cadrul unui studiu amplu publicat în revista Nature Ageing, un grup de cercetători a investigat capacitatea profilurilor proteomice din plasma sanguină de a prezice apariția viitoare a demenței la adulții fără simptome, folosind date provenite dintr-o cohortă mare a Biobăncii din Regatul Unit. Această abordare s-a concentrat pe identificarea biomarkerilor cheie care ar putea facilita detectarea timpurie și implementarea de strategii de intervenție eficiente.
Studiul a inclus peste 500.000 de participanți cu vârste între 39 și 70 de ani, înregistrați la Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit și recrutați din 22 de centre de evaluare din întreaga țară între 2006 și 2010. Participanții care au fost diagnosticați cu demență la momentul inițial al studiului sau care au prezentat date proteomice incomplete au fost excluși, rezultând o cohortă finală de 52.645 de persoane fără demență.

Probele de sânge, colectate în perioada 2007-2010, au fost supuse unui proces riguros de analiză, care a permis cuantificarea a 1.463 de proteine unice. Aceste date proteomice au fost normalizate și supuse unui control de calitate strict pentru a asigura fiabilitatea rezultatelor.

Incidența demenței a fost determinată cu ajutorul unei combinații de înregistrări medicale, date din îngrijirea primară, registre de deces și definiții algoritmice specifice, urmărind participanții până la diagnosticul de demență, deces sau ultima urmărire în martie 2023.

Rezultatele studiului au evidențiat că, din totalul de 52.645 de adulți inițial fără demență, 1.417 au dezvoltat demență pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 14,1 ani. Analiza biomarkerilor proteomici a relevat asocieri semnificative între diverse proteine și demența de toate cauzele, boala Alzheimer și demența vasculară, după ajustarea pentru factori demografici și genetici.

Printre proteinele cu cea mai mare relevanță predictivă s-au numărat Glial Fibrillary Acidic Protein (GFAP) și Neurofilament Light Chain (NEFL), care au demonstrat o acuratețe predictivă remarcabilă atât individual, cât și în combinație cu variabile demografice și cognitive.

Studiul a confirmat valoarea prognostică a nivelurilor ridicate de GFAP, NEFL și GDF15 pentru un risc crescut de demență, cu o relevanță specifică a GFAP pentru demență. Această specificitate a fost consolidată de lipsa unei asocieri semnificative între nivelurile GFAP și tulburările neurologice sau mentale non-demențiale, sugerând potențialul GFAP ca marker specific pentru demență.

Aceste descoperiri validează importanța biomarkerilor plasmatici, în special GFAP, ca instrumente promițătoare pentru detectarea timpurie a demenței, oferind o bază solidă pentru dezvoltarea strategiilor de prevenție și intervenție timpurie în demență.

sursa: News Medical
foto: Atthapon Raksthaput/Shutterstock.com