Paradox alimentar la preșcolar: cu cât mănâncă mai mult la masa principală, cu atât mai calorică va fi gustarea dintre mese

Studiile anterioare au arătat că adulții mănâncă mai mult dacăconținutul caloric al alimentelor este mai mic, pentru a crește aportul energetic, dar își ajustează dimensiunea porțiilor după atingerea unui prag, pentru a evita supraalimentația. Un studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition investighează dacă și copiii au capacitatea de a-și modifica dimensiunea porțiilor în funcție de conținutul caloric sau dacă această abilitate se dezvoltă odată cu vârsta.
Studiul a inclus două încercări randomizate crossover realizate în centre de îngrijire a copiilor, unde aceștia puteau să-și aleagă mesele și dimensiunile porțiilor din meniuri zilnice variate, care respectau liniile directoare nutriționale din SUA. Au fost analizate 6.355 de mese oferite la 94 de copii cu vârste între 3 și 5 ani, fără restricții alimentare sau probleme de sănătate.

Mesele au inclus feluri principale, gustări și componente bogate în cereale și proteine, fructe și legume, precum și gustări dimineața și seara cu opțiuni cu conținutul caloric scăzut și ridicat. Toate alimentele au fost cântărite pentru a monitoriza cu atenție consumul, iar activitatea fizică a copiilor și statusul ponderal au fost, de asemenea, înregistrate.

Analiza datelor a folosit modele liniare mixte cu măsurători repetate pentru a caracteriza traiectoria relației dintre aportul energetic al meselor și conținutul caloric. Rezultatele arată că, în medie, copiii au consumat aproximativ 1000 kilocalorii pe zi, îndeplinind cerințele energetice estimate. Consumul caloric a fost mai mare în timpul gustărilor decât în timpul meselor principale, indicând o preferință pentru gustările cu conținutul caloric ridicat. Nu s-a observat un prag după care copiii să-și reducă aportul energetic.

Concluziile studiului indică faptul că aportul energetic al copiilor crește odată cu greutatea alimentelor și conținutul caloric, atât pentru alimentele consumate, cât și pentru cele servite. Totuși, nu există dovezi că copiii au un nivel prag de conținutul caloric consumat, după care își reduc aportul energetic, ci mai degrabă că disponibilitatea alimentelor cu conținutul caloric ridicat limitează consumul.

Studiul a fost riguros, urmărind consumul alimentar al copiilor pe parcursul a cinci zile consecutive. Cu toate acestea, meniurile au fost limitate în ceea ce privește disponibilitatea alimentelor cu conținutul caloric ridicat și participanții proveneau din gospodării cu venituri și educație ridicate, ceea ce poate afecta generalizabilitatea rezultatelor.

Autorii studiului speră că cercetările viitoare vor utiliza cadre experimentale pentru a testa aceste relații și pentru a oferi perspective importante în nutriția umană.

sursa: News Medical
foto: Created with the assistance of DALL·E 3