Oamenii de știință identifică paraziții Blastocystis în aproape 10% din plantele comestibile din întreaga lume

Speciile Blastocystis sunt paraziți intestinali ce pot infecta atât oamenii, cât și numeroase animale, generând preocupări privind potențiala transmitere prin plante comestibile (fructe și legume). Studiile au arătat că Blastocystis poate cauza infecții pe cale alimentară și hidrică, fiind întâlnit în diverse tipuri de fructe, legume cu frunze și legume fără frunze. Deși în majoritatea cazurilor subtipurile ST1-ST4 sunt cele mai des întâlnite la om, alte subtipuri (de ex. ST6, ST7, ST10) pot fi asociate diferitelor specii de gazde și pot fi transmise prin contact direct sau consum de produse contaminate.
Speciile Blastocystis prezintă un polimorfism mare la nivelul genei SSU-rRNA, cu cel puțin 44 de subtipuri (ST-uri) identificate până în prezent. În special subtipurile ST1-ST4 sunt implicate în infecțiile umane, fiind răspândite pe scară largă în toată lumea. Cercetările sugerează că unii dintre acești paraziți pot avea implicații patogene (diaree, dureri abdominale), dar există și studii care arată un potențial efect benefic asupra microbiomului intestinal în anumite contexte (modulare a inflamației și diversificare a bacteriilor intestinale).

Plantele comestibile (fructe, legume) pot deveni contaminate cu Blastocystis prin:

• Solul sau apa de irigație contaminate cu fecale de om sau animale
• Procedee necorespunzătoare de spălare/manipulare după recoltare
• Expunere la reziduuri animaliere în timpul transportului sau depozitării

Despre studiu

Studiul publicat în Food and Waterborne Parasitology este primul review sistematic și meta-analiză la scară globală dedicat prevalenței și distribuției subtipurilor de Blastocystis în plante comestibile. Autorii au căutat în baze de date internaționale (PubMed, Scopus, Web of Knowledge) și au reținut 27 de articole (41 seturi de date) care raportau prezența parazitului în fructe, legume cu frunze și legume fără frunze, folosind metode microscopice sau moleculare.

Caracteristicile esențiale ale studiului:

• Au fost incluse 8794 mostre de plante comestibile (1198 fructe, 1158 legume fără frunze, 4245 legume cu frunze, 2193 plante neclasificate).
• Din punct de vedere geografic, majoritatea cercetărilor proveneau din Asia și Africa (Iran, Egipt, Arabia Saudită), dar și din America de Sud, Europa și alte regiuni.
• Doar 2 dintre studiile incluse au prezentat și detalii privind subtipurile identificate pe plante.
• Evaluarea calității articolelor (conform JBI) a indicat 16 studii de calitate înaltă și 11 de calitate moderată.

Rezultate

Prevalența globală

Meta-analiza a evidențiat o prevalență globală de 9,4% (95% CI: 6,6-13,4%) a contaminării plantelor comestibile cu Blastocystis. Testele de eterogenitate au indicat un grad ridicat de variabilitate între studii (I^2 > 90%), iar sensibilitatea (excluderea succesivă a studiilor) nu a modificat substanțial valoarea agregată finală.

Contaminarea în funcție de tipul de plantă

• Fructele prezintă cea mai mare rată de contaminare, 12,5% (95% CI: 5,4-26,6%).
• Plantele „necategorizate” (ex. amestec de fructe/legume) au 10,2% (95% CI: 4,5-21,5%).
• Legumele cu frunze (ex. salată, spanac) au 9,3% (95% CI: 6,1-13,9%).
• Legumele fără frunze (ex. morcovi, dovlecei) prezintă 5,6% (95% CI: 2,5-12,1%).

Analiza subgrupurilor

• Continent și regiune OMS: Prevalența cea mai mare a fost în America de Sud (26,5%) și regiunea SEAR (South-East Asia) cu 34,7%. Țări precum Thailanda și Ecuador au raportat rate ridicate (până la 45% și 33,5%).
• Dimensiunea eșantionului: Studiile cu număr mai mic de probe (<200) au avut tendința să raporteze prevalențe mai înalte, sugerând că eșantioanele ample pot avea rezultate mai conservatoare.
• Metoda de diagnostic: Microscopie (10%) vs. tehnici moleculare (6,7%). Totuși, numărul mic de studii moleculare poate influența acuratețea rezultatelor.

Distribuția subtipurilor

Deși numai două studii au prezentat detaliile ST, au fost identificate subtipuri cu potențial zoonotic relevant (ST1, ST3). Acest aspect susține ideea contaminării plantelor prin sol și apă poluate cu deșeuri umane sau animaliere.

Semnificație și implicații

1. Vector alimentar: Prezența Blastocystis în produse consumate frecvent crude (fructe, legume) indică un risc de transmitere pe cale alimentară.
2. Rolul epidemiologic: Deși Blastocystis este uneori considerat un marker de diversitate microbiană, la persoanele imunodeficiente sau cu disbioză, poate provoca simptome gastrointestinale.
3. Prevenție: Utilizarea apei de irigație curate, igiena corectă în manipularea și procesarea produselor vegetale, precum și spălarea riguroasă înainte de consum, pot reduce semnificativ riscul infecției.

Concluzii

Acest review arată că Blastocystis este prezent în aproape 1 din 10 mostre de plante comestibile la nivel mondial, în special în fructe și legume cu frunze. Chiar dacă unii autori asociază Blastocystis cu beneficii potențiale (diversitate microbiană crescută la anumiți indivizi cu alimentație bazată pe vegetale), transmiterea alimentară ridică semne de întrebare privind importanța practică a acestui parazit.

Recomandări: Cercetări viitoare sunt necesare pentru:

• Clarificarea rolului fiecărui subtip (ST) în patogenitate și a modului în care interacționează cu microbiomul intestinal.
• Evaluarea intervențiilor de siguranță alimentară (clătirea/fricționarea produselor, dezinfectarea apei de irigație etc.).
• Monitorizarea regulată a Blastocystis în lanțul alimentar, în special în zone cu infrastructură sanitară precară.

La nivel practic, se recomandă:

• Folosirea apei curate în irigații și spălarea temeinică a plantelor înainte de consum.
• Educarea populației privind sursele posibile de contaminare și riscurile consumului de produse insuficient igienizate.

Astfel, datele actuale subliniază necesitatea unor măsuri preventive riguroase și a cercetărilor suplimentare care să clarifice atât potențialul patogen, cât și rolul ecologic al Blastocystis în alimentele de origine vegetală.