S-a demonstrat că excesul de zahăr crește riscul apariției bolilor inflamatorii intestinale

Boala inflamatorie intestinală reprezintă un termen-umbrelă care include afecțiuni ce implică inflamația cronică a tubului digestiv. Printre cele mai importante afecțiuni se numără colita ulcerativă (rectocolită ulcerohemoragică) și boala Crohn. Cu o etiologie incomplet elucidată, de-a lungul timpului au fost lansate numeroase ipoteze privind influența alimentației asupra declanșării și intreținerii bolilor inflamatorii intestinale.
Un nou studiu, realizat de cercetători din Universitatea din Alberta și publicat în Scientific Reports, sugerează efectul negativ pe care consumul excesiv de zaharuri pe termen scurt îl are asupra declanșării și evoluției bolilor inflamatorii intestinale: un aport excesiv de zaharuri ingerat pe o perioadă scurtă ar putea crește riscul apariției bolilor inflamatorii intestinale.

Studiul, efectuat pe animale de laborator, a evidențiat o susceptibilitate crescută la colita indusă chimic prezentă la indivizii cărora li s-a stabilit, timp de două zile, o dietă bazată aproape exclusiv pe zaharuri, în comparație cu grupul de control, care, în cele două zile, a avut o dietă echilibrată. Mai mult decât atât, și intensitatea simptomelor colitei a fost crescută la primul grup.

Explicația acestui fenomen este bazată, se pare, pe caracterele fiziopatologice ale microbiomului intestinal (totalitatea bacteriilor din intestinul uman) și pe relația dintre acesta și alimentele consumate. Bacteriile „bune”, care există în intestinul uman încă din primele zile de viață și care favorizează menținerea unui tranzit digestiv normal, se „hrănesc” predominant cu fibre alimentare (o categorie de glucide care nu sunt digerate, dar care contribuie la funcționarea normală a tractului digestiv). De asemenea, aceste bacterii sunt asociate și cu producerea de acizi grași cu lanț scurt, esențiali pentru un răspuns imun eficient. Scăderea aportului de fibre și creșterea semnificativă a ingestiei de zahăr, mai ales pe parcursul unei perioade scurte, favorizează creșterea și multiplicarea unor bacterii „rele”, de tipul E. coli, care s-a demonstrat că se asociază cu inflamația și un răspuns imun deficitar.

Un alt efect negativ pe care îl constituie un aport excesiv de zahăr este creșterea permeabilității intestinale, care ar favoriza migrarea bacteriilor „rele” dincolo de tractul intestinal, unele din acestea reușind chiar să pătrundă în circulația sistemică. În literatura de specialitate există numeroase studii care sugerează o corelație între fenomenul de migrare a bacteriilor intestinale și riscul apariției unor afecțiuni neurodegenerative, precum boala Alzheimer sau Parkinson.

Karen Medsen, unul din autorii studiului, menționează totuși o problemă pragmatică ce apare odată cu aceste descoperiri: schimbarea dietei în rândul persoanelor care au o alimentație bazată pe zaharuri este un proces de lungă durată și dificil de realizat. Pentru această categorie de indivizi se recomandă, astfel, administrarea de suplimente alimentare bazate pe acizi grași cu lanț scurt, care să favorizeze funcționarea în limite normale a sistemului imun și, implicit, să contribuie la prevenția apariției bolilor inflamatorii intestinale.

sursa: Science Daily