Noi perspective asupra asocierii dintre gene, microbiomul intestinal și sănătatea mentală

Un studiu recent, publicat în npj Genomic Medicine, dezvăluie o legătură între diversitatea microbiomului intestinal și variațiile genetice la pacienții cu boală inflamatorie intestinală și riscul crescut de tulburări mintale comorbide. Studiul, realizat între 2018 și 2022 în Coreea, a inclus un grup de pacienți cu boală inflamatorie intestinală și a investigat rolul unor potențiali markeri biologici și ținte terapeutice care ar putea îmbunătăți înțelegerea și gestionarea acestor tulburări.

Metodologia studiului

Studiul a implicat 507 pacienți cu boală inflamatorie intestinală (290 cu colită ulcerativă și 217 cu boala Crohn) și 75 de participanți sănătoși cu vârsta peste 17 ani. Fiecare participant a oferit date genetice și mostre de microbiom intestinal, iar cercetătorii au folosit scala de anxietate și depresie (HADS) pentru a evalua prezența și severitatea tulburărilor mintale. Analiza microbiomului a fost realizată prin secvențierea ARN-ului ribozomal 16S, iar ajustările s-au făcut în funcție de factori demografici și de stil de viață.

Pe lângă analiza diversității microbiomului, echipa a calculat un scor de risc microbiom-specific pentru fiecare participant, indicând gradul de asociere între încărcătura bacteriană legată de boala inflamatorie intestinală și riscul de tulburări mintale. Datele genetice au fost procesate prin genotipare și imputare a întregului genom, iar analizarea variațiilor genetice care influențează microbiomul s-a realizat prin analiza lociurilor de trăsături microbiene cuantitative (mbQTL).

Rezultate și discuții

Studiul a arătat că 12.9% dintre pacienții cu boală inflamatorie intestinală prezentau anxietate sau depresie semnificativă. Acești pacienți aveau o diversitate microbiană mai scăzută (măsurată prin indicele Shannon) în comparație cu cei care nu aveau tulburări mintale comorbide. De asemenea, pacienții cu boală inflamatorie intestinală și tulburări mintale au prezentat o reducere semnificativă a diversității alpha și diferențe semnificative în diversitatea beta în comparație cu grupul de control și pacienții fără tulburări mintale.

Cercetătorii au identificat 21 de specii bacteriene diferite între pacienții cu tulburări mintale și cei fără tulburări mintale, iar un scor de risc microbiom-specific mai mare a fost asociat cu un risc crescut de tulburări mintale (P = 7,33 × 10⁻³), cu un raport al șanselor de 5,0 pentru pacienții cu un scor ridicat. În plus, s-a observat o disimilaritate semnificativă între microbiomul pacienților cu boală inflamatorie intestinală și cel al participanților sănătoși, sugerând că riscul de tulburări mintale este legat de anumite specii bacteriene asociate cu boala inflamatorie intestinală.

Variante genetice și riscul de tulburări mintale

Varianta T a alelei rs35866622 în zona genelor FUT2-FUT1 a fost asociată cu o reducere a abundenței genului bacterian Ruminococcus. Această variantă genetică, cunoscută pentru legătura sa cu riscul de boală inflamatorie intestinală, influențează secreția de antigene H în mucoasa intestinală. Pacienții cu variante nefuncționale ale genei FUT2 prezintă o abundență mai mică a mai multor specii bacteriene asociate cu disbioza caracteristică bolii inflamatorii intestinale, sugerând că această alelă de risc poate crește susceptibilitatea la tulburările mintale în contextul bolii inflamatorii intestinale.

Limitări ale studiului și perspective viitoare

Studiul a fost întărit de analiza simultană a microbiomului intestinal și a datelor genetice într-o singură cohortă, permițând comparații riguroase, dar este limitat de mărimea redusă a eșantionului de tulburări mintale, de utilizarea exclusivă a probelor fecale și de analiza abundenței relative. De asemenea, lipsa datelor HADS pentru grupul de control este un factor limitativ. Viitoarele cercetări ar trebui să includă mai mulți participanți cu tulburări mintale pentru a explora mai bine legăturile dintre gene, microbiom și sănătatea mentală în boala inflamatorie intestinală.

Concluzie

Acest studiu a evidențiat asocierea dintre diversitatea microbiomului intestinal și variațiile genetice specifice în boala inflamatorie intestinală și riscul de tulburări mintale comorbide. Rezultatele sugerează că anumite bacterii intestinale și markeri genetici ar putea deveni biomarkeri și ținte terapeutice importante pentru gestionarea tulburărilor mintale la pacienții cu boală inflamatorie intestinală, oferind o perspectivă nouă asupra mecanismelor care stau la baza acestei asocieri complexe.

Despre boala inflamatorie intestinală

Boala inflamatorie intestinală cuprinde o serie de afecțiuni cronice, cum sunt colita ulcerativă și boala Crohn, caracterizate prin inflamația pe termen lung a tractului gastrointestinal. Cauzele exacte ale bolii inflamatorii intestinale nu sunt pe deplin înțelese, însă se consideră că factorii genetici, dezechilibrele sistemului imunitar, disbioza intestinală și factorii de mediu joacă un rol esențial. Această afecțiune afectează calitatea vieții pacienților și este asociată cu un risc crescut de tulburări mintale, cum ar fi anxietatea și depresia, mai ales în cazul pacienților cu activitate crescută a bolii.