Biologii din Marea Britanie și Austria au descoperit peste 70 de noi gene imprimate în genomul șoarecelui

Biologii de la Universitățile din Bath și Viena au descoperit 71 de gene noi „imprimate” în genomul șoarecelui, o descoperire care îi aduce cu un pas mai aproape de dezlegarea unora dintre misterele epigeneticii - o zonă a științei care descrie modul în care genele sunt pornite (și oprite) în diferite celule, în diferite stadii de dezvoltare și maturitate.
Pentru a înțelege importanța genelor imprimate pentru moștenire, trebuie să ne reamintim cum funcționează moștenirea în general. Majoritatea celulelor din corpul unei persoane conțin gene care provin atât de la mamă, cât și de la tată, fiecare părinte contribuind cu o versiune a fiecărei gene. De obicei, fiecare genă dintr-o pereche este la fel de activă sau inactivă într-o celulă dată. În cazul genelor imprimate, care reprezintă mai puțin de un procent din genom, acestea tind să fie mai active într-o versiune parentală decât cealaltă.

Până în prezent, cercetătorii erau conștienți de existența a aproximativ 130 de gene imprimate în genomul șoarecelui. Noile adăugări duc acest număr la peste 200. Examinarea atentă a genelor nou identificate le-a permis cercetătorilor să facă o a doua descoperire importantă: pornirea și oprirea genelor imprimate nu este întotdeauna legată de metilarea ADN-ului, unde grupările metil sunt adăugate la ADN-ul Genomic (un proces care este cunoscut pentru a reprima activitatea genică, oprindu-le). Din rezultatele noii lucrări, se pare că o contribuție mai mare la imprimare este dată de histone, structuri care sunt învelite cu ADN genomic în cromozomi.

Deși implică doar o mică proporție de gene, imprimarea este importantă în viața ulterioară. Genele imprimate defectuoase sunt asociate cu multe boli, inclusiv cancer, tulburări neurologice și metabolice „Putem subestima cât de importantă este relația dintre amprentă și boală, precum și relația amprentării cu moștenirea bolilor dobândite parental, cum ar fi obezitatea”, a spus autorul studiului, profesorul Tony Perry, cercetător în cadrul Departamentului de Biologie și Biochimie de la Universitatea Bath din Marea Britanie. „Sperăm că această imagine îmbunătățită a amprentării ne va spori înțelegerea bolilor.”

sursa: Science Daily