Marile lanțuri de comerț cu amănuntul conduc la obezitatea globală? Un studiu confirmă legătura alarmantă

Studiul publicat în Nature Food a examinat evoluțiile globale din ultimii 15 ani (2009–2023) în ceea ce privește comerțul alimentar cu amănuntul (retail), atât din perspectiva magazinelor fizice (lanțuri și magazine independente), cât și a pieței digitale (online). Apoi, autorii investighează asocierea acestor schimbări cu rata globală a obezității. În total, au fost incluse 97 de țări (pentru partea fizică) și 27 de țări (pentru mediul digital).

Context: de ce contează schimbările din retailul alimentar

Globalizare, urbanizare și creșterea veniturilor au transformat sistemele alimentare la scară largă, trecând de la un sistem tradițional (magazine mici, independente) la unul industrializat, urbanizat și tot mai digitalizat, dominat de lanțuri mari de retail (supermarketuri, hipermarketuri, magazine de proximitate sub brand comun etc.).
Aceste modificări au și efecte pozitive (ex. accesul sporit la anumite alimente), dar și consecințe negative: disponibilitate și promovare mai mare a alimentelor ultraprocesate, de regulă bogate în calorii și nutrienți nebenefici, ceea ce a favorizat creșterea numărului de boli netransmisibile, inclusiv obezitate.
Rolul comercianților: Marile lanțuri pot influența oferta alimentară, marketingul produselor și, implicit, alegerile consumatorilor la nivel local și global. În general, aceste lanțuri, în parteneriat cu producătorii multinaționali, promovează intens alimente procesate și cu densitate calorică ridicată.

Obiectivele studiului

Descrierea tendințelor în densitatea magazinelor de lanț vs. non-lanț, a volumului de vânzări de alimente nesănătoase și a contribuției lanțurilor la aceste vânzări. Analiza a acoperit perioada 2009-2023, cu date din 97 de țări.
Analiza creșterii pieței online de produse alimentare (vânzări digitale) în 27 de țări între 2014 și 2023.
Investigarea corelației dintre schimbările în acești indicatori de retail alimentar și prevalența obezității.

Metodologie

Surse de date:

Date din baza Euromonitor Passport, care acoperă evoluții istorice ale retailului alimentar (inclusiv vânzări de produse)
Date de populație, date despre magazine de tip lanț și non-lanț, plus vânzări de produse alimentare considerate „nesănătoase” (dulciuri, gustări sărate, băuturi zaharate etc.).
Pentru obezitate, date de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sau surse oficiale, calculând prevalența (IMC≥30).

Indicatori cheie:

Densitatea magazinelor lanț vs. non-lanț (număr la 10.000 locuitori)
Raportul non-lanț/lanț
% vânzări alimentare prin lanțuri
Vânzări per capita de „alimente nesănătoase”
% din aceste vânzări nesănătoase derulate prin lanțuri
Vânzări alimentare online (doar pentru 27 de țări, 2014-2023).

Analize statistice:

Evoluția indicatorilor în timp cu Joinpoint regression, pentru a detecta schimbări de tendință.
Calcule de AAPC (average annual percentage change) și APC (annual percentage change).
Corelația cu prevalența obezității (și ea în creștere globală) pentru 2009-2022.

Principalele constatări

Retail fizic (2009-2023)

1. Creșterea magazinelor de lanț

La nivel global, densitatea magazinelor-lanț a crescut de la 2,63 la 3,25 la 10.000 locuitori (~23,6%).
Ritmul a fost inițial mai mare (înainte de ~2014), apoi ușor mai lent după acea dată.
Cea mai rapidă creștere a avut loc în țările cu venit mic/mediu (LMIC), sugerând o expansiune în piețe emergente.

2. Scăderea magazinelor independente (non-lanț)

Densitatea a scăzut (−13,7% la nivel global).
Cu excepția Americii de Nord, toate regiunile au avut un declin, dar momentul și amploarea au variat.
Rezultatul net: un declin accentuat al raportului (magazine non-lanț/magazine lanț) de ~61,3%.

3. Creșterea vânzărilor prin lanțuri

Procentul vânzărilor alimentare provenind de la lanțuri a crescut de la ~50% la ~58,5%.
În Africa sub-sahariană și America de Nord nu s-au înregistrat diferențe semnificative, dar în alte regiuni evoluțiile au fost pronunțate, de ex. Asia de Sud a înregistrat cea mai rapidă creștere.

4. Vânzările de alimente nesănătoase (produse procesate, dulciuri, băuturi zaharate)

Au crescut la nivel global cu ~4,9% pe perioadă (de la 75,5 kg/capita la 79,2 kg/capita).
Africa de Nord și Asia de Sud au avut creșteri mai evidente (raportat la bazele inițiale).
Ponderea acestor vânzări realizate prin lanțuri a crescut de la 56,6% la 62,7%.

Retail digital (2014-2023, 27 țări)

Grocery e-commerce a înregistrat un salt major: +325%, ajungând la 116,7 $/capita vânzări medie anuală.
Creștere accelerată mai ales în LMICs și UMICs, însă HICs au baza cea mai mare de vânzări online alimentare.
Nu s-a regăsit o asociere clară a acestei creșteri cu obezitatea la nivel agregat (fără corelație semnificativă).

Corelația cu prevalența obezității

Obezitatea a crescut în medie cu 2,05% anual (AAPC) între 2009 și 2022, în toate categoriile de venit și regiuni.
Există corelații moderate pozitive între creșterea obezității și:

• Creșterea densității magazinelor-lanț (r=0,56)
• Creșterea vânzărilor de alimente nesănătoase (r=0,52)
• Creșterea procentului de vânzări prin lanțuri (r=0,43)

Corelație negativă între evoluția obezității și scăderea raportului non-lanț/lanț (r=−0,29), sugerând că pe măsură ce magazinele independente dispar (relativ la lanțuri), obezitatea crește.

Interpretare și implicații

Lanțurile de retail și impactul asupra dietei

Efectul schimbării spre un retail corporativ, cu hypermarketuri și supermarketuri, înseamnă mai multe produse ultraprocesate, promovate masiv.
Puterea economică și politică a lanțurilor se traduce în marketing agresiv, prețuri convenabile, dar și rezistență la reglementări guvernamentale (ex. taxe pe zahăr, publicitate restrictivă).

Tendințe regionale

Țările cu venit mare par să fi atins un nivel înalt de „corporatizare” a retailului și creșterile recente sunt mai mici.
Țările cu venit mic/mediu (LMIC, UMIC) au o tranziție rapidă, deci o ferestră de oportunitate pentru a interveni și evita un viitor „monopolizat” de lanțuri care promovează alimentația nesănătoasă.

Retail digital

Crește peste tot, dar încă nu se vede o corelație cu obezitatea, probabil fiind încă la început în multe state. Posibil, odată cu maturizarea e-commerce, să apară modele de creștere a consumului de produse dăunătoare promovate online.

Proiecții

Fără măsuri clare de sănătate publică (ex. politicile fiscal-bugetare, reglementări pentru zone defavorizate, controlul marketingului, etc.), extinderea lanțurilor și digitalizarea retailului pot spori epidemia de obezitate și de boli cronice asociate.

Limite ale studiului

Datele comerciale (Euromonitor) au limitări (neacoperirea comerțului informal, probleme de calitate la date “modelate”), mai ales în țări cu economii informale mari.
„Alimente nesănătoase” au fost definite doar pentru anumite categorii (ex. băuturi zaharate, dulciuri), posibil subestimând alte produse hipercalorice.
Studiu observațional, la nivel ecologic, deci nu se pot stabili relații cauzale stricte.

Concluzii

Retailul alimentar global trece printr-o transformare rapidă către dominația lanțurilor mari, care împreună cu producătorii multinaționali promovează un mediu alimentar hipercaloric și procesat.
Această tranziție e corelată (moderat) cu o creștere a prevalenței obezității. Țările în curs de dezvoltare cunosc schimbările cele mai abrupte.
Abordarea viitoare trebuie să includă măsuri de politică publică pentru a direcționa în mod constructiv aceste schimbări ale sistemelor alimentare, cu accent pe prevenirea bolilor cronice și pe asigurarea accesului la alimente mai puțin procesate și cu densitate nutritivă mai ridicată.

Data actualizare: 10-03-2025 | creare: 10-03-2025 | Vizite: 44

Bibliografie

Scapin, T., Romaniuk, H., Feeley, A., et al. (2025). Global food retail environments are increasingly dominated by large chains and linked to the rising prevalence of obesity. Nature Food. doi:10./1038/s43016-025-01134-x, https://www.nature.com/articles/s43016-025-01134-x

Image by pch.vector on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Avantajele de care te bucuri într-un spital privat

Dacă ai avut de-a face cu sistemul medical public, cu siguranță au fost situații în care ai simțit că nu î�...

Singurătatea și suferința emoțională ne îmbătrânesc mai repede decât fumatul

Îmbătrânirea accelerată, un fenomen determinat de acumularea daunelor moleculare, asociată cu riscuri mai mari...

Cercetătorii au identificat alternative naturale promițătoare pentru înlocuirea ingredientelor cosmetice și alimentare sintetice

Un studiu recent publicat în jurnalul Foods a caracterizat extractele de saponină din rădăcinile de sparanghel....

Cercetările recente recomandă suplimentarea zilnică cu 2000 UI vitamina D
Impactul poluării mediului folosind indicatorul pierderii speranței de viață fericite
Utilizarea suplimentelor pentru creșterea masei musculare în rândul adolescenților și adulților tineri din Canada
Dorința de a consuma alimente ar putea fi inhibată, arată un studiu recent

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum