Inhibarea unui receptor cerebral ar putea reduce nivelurile de stres cronic

Un studiu recent, publicat în revista Nature, dezvăluie structura unui receptor cerebral implicat în depresia majoră și prezintă o abordare alternativă care ar putea ajuta persoanele cu tulburări de dispoziție. În cadrul experimentelor, conduse de cercetătorii de la Institutul de Cercetare Scripps, eliminarea activității receptorului a crescut rezistența șoarecilor stresați la depresie și anxietate.
Oamenii de știință au determinat structura la scară aproape atomică a unui receptor neobișnuit al celulelor creierului, numit GPR158, care a fost legat de depresie și anxietate. Studiul structural dezvăluie atât receptorul, cât și complexul său de reglare, avansând înțelegerea biologiei receptorilor celulari de bază. De asemenea, permite lucrul asupra potențialelor terapii concepute pentru a bloca GPR158 ca strategie pentru tratarea depresiei, anxietății și, eventual, a altor tulburări de dispoziție.

În cadrul studiului, cercetătorii au folosit microscopia electronică ultrarece, cu o singură particulă, sau cryo-EM, pentru a mapa, la o rezoluție de aproximativ o treime dintr-o miliardime de metru, structura atomică a GPR158, atât pe cont propriu, cât și atunci când este legat de un grup de proteine ​​care îi mediază activitatea. „Studiam acest receptor de mai bine de 10 ani, astfel că este cu adevărat îmbucurător să vedem pentru prima dată cum este organizat”, spune autorul principal, Kirill Martemyanov, președinte al Departamentului de Neuroștiințe de la Institutul de Cercetare Scripps.

Cercetătorii au descoperit, într-un studiu anterior, că GPR158 este prezent la niveluri neobișnuit de ridicate în cortexul prefrontal al persoanelor diagnosticate cu tulburare depresivă majoră la momentul morții. În noul studiu, rezolvarea structurii receptorului a oferit multe perspective asupra modului în care funcționează GPR158. Oamenii de știință au descoperit, printre altele, faptul că receptorul se leagă de complexul RGS (un complex de proteine ​​care acționează ca o frână puternică a semnalizării celulare) în același mod în care mulți receptori angajează de obicei traductoarele lor convenționale, ceea ce duce la ideea că GPR158 folosește proteine ​​RGS ca mijloc de transducere a semnalului său.

sursa: Science Daily