Ingrijirea prenatala

Îngrijirea prenatală începe înainte de momentul concepției. Pentru dezvoltarea în condiții optime a fătului şi pentru a evita anumite complicații care pot apărea în sarcină, viitoarea mămică trebuie să aibă grijă de sănătatea ei.

Femeile care sunt perfect sănătoase înainte de apariția unei sarcini prezintă un risc mult mai redus de a dezvolta diferite afecțiuni sau complicații grave ale sarcinii (preeclampsia, diabetul gestațional).

Sfaturile privitoare la o îngrijire prenatală optimă pot fi culese de la medicul de familie sau medicul obstetrician.

Consultațiile prenatale trebuie să cuprindă stabilirea concretă a datei naşterii şi efectuarea anumitor teste prenatale (precum amniocenteza, determinarea glicemiei, prelevarea sau biopsia vilozităților coriale, etc.) pentru a examina modul de dezvoltare a fătului. De asemenea, în cadrul acestor consultații prenatale medicul va informa viitoarele mămici cu privire la vaccinurile care trebuiesc făcute bebeluşului după naştere. [1], [2]

Programul medical de îngrijire prenatală

Programul medical din România implementat pentru îngrijirea prenatală a gravidei şi a fătului presupune efectuarea efectuarea următoarelor tipuri de investigații imagistice, în funcție de vârsta gestațională:

• În primul trimestru de sarcină, se recomandă consult ginecologic de specialitate de îndată ce femeia în cauză a aflat că este însărcinată. Îngrijirea prenatală în perioada primului trimestru de sarcină presupune consult de specialitate o dată la patru săptămâni. În caz de apariție a unor manifestări clinice neobişnuite în sarcină, precum sângerări vaginale sau contracții uterine, se dispune monitorizarea atentă a sarcinii, femeia fiind chemată pentru consultație zilnic sau săptămânal. Prima consultație prenatală presupune efectuarea unei anamneze complete cu privire la antecedentele patologice personale sau familiale ale gravidei, confirmarea diagnosticului de sarcină, evaluarea aparatului genital, documentarea cu privire la starea de sănătate a gravidei, condițiile familiale şi de muncă. De asemenea, de la prima consultație prenatală se recomandă identificarea sarcinilor cu risc obstetrical crescut.
  Dintre investigațiile paraclinice efectuate în cadrul primei consultații prenatale amintim: hemoleucograma completă, determinarea glicemiei, determinarea testelor hepatice, renale şi tiroidieneefectuarea examenului sumar de urină şi a uroculturii, efectuarea examenului bacteriologic al secreției vaginale, determinarea testului HIV, a VDRL-ului, complexului TORCH, a testelor pentru hepatita B şi C, efectuarea examenului ecografic.

• În al doilea trimestru de sarcină, consultațiile femeii insărcinate vor fi efectuate de două ori pe luna şi au drept scop evaluarea stării generale a femeii, acomodarea acesteia la condițiile de sarcină si identificarea modificărilor adaptative ale organismului matern în sarcină. În cadrul consultației prenatale din trimestrul doi de sarcină se înregistrează data perceperii primelor mişcări fetale, se examinează frecvența şi calitatea bătăilor cardiace, se determină greutatea corporală a gravidei (creşterea în greutate la femeile gravide trebuie să fie progresivă şi uniformă) şi se măsoară circumferința abdominală şi înălțimea fundul uterin (creşterea cu un cmentimetru între săptămânile 20 şi 34 de sarcină este satisfăcătoare).
  Investigațiile paraclinice recomandate în cel de-al doilea trimestru de sarcina sunt amniocenteza, ecografia fetală şi determinarea alfaproteinei.

• În al treilea trimestru de sarcină, consultațiile prenatale sunt efectuate săptămânal. Pe lângă investigațiile paraclinice efectuate în primul şi al doilea trimestru de sarcină, se efectuează un examen ecografic pentru identificarea prezentației, a cantității de lichid amniotic şi a aspectului placentei şi o cardiotocografie în asocierea unui examen ultrasonografic, pentru examinarea profilului biofizic al fătului (determinarea scorului Manning). [1], [2], [3], [4], [5]

Scopul îngrijirii prenatale

Principalul scop al îngrijirii prenatale este de a menține în condiții optime starea de sănătate a mamei şi a fătului. Conform studiilor efectuate până în prezent, copiii proveniți din mame care nu au beneficiat de programe medicale de îngrijire prenatală sunt de trei ori mai expuşi riscului de a prezenta greutate mică la naştere şi chiar de deces datorită unor complicații apărute în perioada postpartum, față de copiii proveniți din mame care au beneficiat de îngrijire prenatală.

Cu ocazia programelor medicale de îngrijire medicală, medicii pot identifica precoce anumite afecțiuni sau complicații ale sarcinii şi pot institui rapid tratamentul corespunzător. În lipsa acestor programe de îngrijire prenatală, gravida este expusă unui risc crescut de avort spontan în contextul apariției unor afecțiuni pe perioada sarcinii sau unor complicații ale acesteia, care nu sunt depistate şi tratate la timp. [3], [4], [5]

Frecvența consultațiilor prenatale

Ghidurile internaționale recomandă consultarea medicului de catre femeile însărcinate cu următoarea frecvență în perioada prenatală:

• În primul trimestru de sarcină (între săptămânile 4 şi 28 de sarcină), se recomandă o consultație de specialitate o dată pe lună.
• În al doilea trimestru de sarcină (între săptămânile 28 şi 36 de sarcină), se recomandă efectuarea consultației de specialitate de două ori pe lună.
• În al treilea trimestru de sarcină (între săptămânile 36 şi 40 de sarcină), se recomandă consult de specialitate săptămânal. [1], [2]

Îngrijirea înainte de apariția unei sarcini

Îngrijirea prenatală nu este singurul aspect care asigură dezvoltarea sarcinii în condiții optime de sănătate. Pentru a avea o sarcină lipsită de riscuri şi de complicații şi pentru a da naştere unui copil sănatos, femeia în cauză trebuie să se îngrijească de urmatoarele aspecte încă dinainte de apariția unei sarcini:

• Renunțarea la fumat, la consumul de alcool şi de cafea.
• Renunțarea la administrarea unor medicamente care ar putea avea, în timp, efecte negative asupra produsului de concepție.
• Tratarea corespunzătoare a diferitelor afecțiuni cu care a fost diagnosticată femeia în cauză.
• Administrarea zilnică, cu cel puțin trei luni înainte de concepție, a 400-800 micrograme de acid folic (pentru a preveni apariția malformatiilor congenitale ale creierului sau a coloanei vertebrale).
• Evitarea contactului cu diferite substanțe toxice, substanțe chimice, mediu poloant la locul de muncă, excremente de animale, etc.
• Să discute cu medicul său de familie măsurile care trebuiesc luate pentru a-şi pregăti corpul pentru o sarcină.
• Să discute cu medicul său de familie despre unele medicamente care i-au fost prescrise şi potentialele efecte negative ale acestora asupra produsului de concepție. [3], [4], [5]

Îngrijirea în perioada sarcinii

Pentru dezvoltarea în condiții optime a fătului, pentru menținerea stării de sănătate a mamei şi pentru a da naştere unui bebeluş sănătos, se recomandă respectarea urmatoarelor măsuri igieno-dietetice pe parcursul sarcinii:

• Adoptarea unui regim alimentar cu predominanță din legume, fructe, alimente bogate în calciu, cereale integrale.
• Spălarea temeinică a mâinilor înainte de mâncare şi evitarea consumării fructelor şi a legumelor nespălate, pentru a evita contractarea unor infecții precum listerioza sau toxoplasmoza.
• Consumul unor cantități suficiente de apă.
• Administrarea suplimentelor pe bază de fier şi a vitaminelor prenatale la indicația medicului.
• Evitarea consumului de alcool sau de cafea.
• Evitarea consumării unor alimente cu data de expirare depăşită sau păstrate în condiții necorespunzătoare.
• Este contraindicată utilizarea drogurilor.
• Respectarea unui program săptămânal de exerciții de aerobic (între 30 de minute şi două ore) sub indicația şi supravegherea medicului. Medicul este cel care va preciza tipul de exerciții fizice şi intensitatea lor. Excepție de la aceasta fac femeilor cărora medicul de familie le interzice efectuarea vreunui efort fizic, datorită complicațiilor care pot apărea.
• Sunt contraindicate băile fierbinți şi sauna în cazul femeilor însărcinate.
• Combaterea stărilor de stres.
• Frecventarea împreună cu partenerul a cursurilor prenatale.
• Evitarea contactului cu diferite substanțe chimice şi toxice, precum solvenți, mercur, detergenți puternici, insecticide, vopsele, plumb, etc.
• Respectarea cu strictețe a măsurilor de igienă corporală.
• Respectarea orelor de somn şi de odihnă. [3], [4], [5]