Riscul de a face un copil cu probleme

În perioada copilăriei, toți copiii se vor confrunta cu diverse probleme de sănătate, în majoritatea cazurilor aceste problemele fiind unele minore și care nu vor influența sănătatea pe termen lung. În anumite cazuri, problemele de sănătate ale unui copil pot să apară încă de la naștere și pot să afecteze pe termen lung viața acestuia. Conform statisticilor, aproximativ 10% dintre nou-născuți au nevoie de îngrijiri speciale după naștere, din diverse motive. Factori multipli pot , acesta fiind și motivul pentru care mamelor gravide li se recomandă efectuarea de vizite periodice la medicul specialist. Printr-o bună monitorizare a sarcinii sunt reduse substanțial riscurile de a da naștere unui copil bolnav. (1) (2) (3) (6)

Una dintre principalele griji ale femeilor care urmează să aducă pe lume un copil ar trebui să fie propria lor stare de sănătate. Atunci când mama se confruntă cu o afecțiune, starea de sănătate a bebelușului poate să fie influențată, sarcina urmând a fi considerată una cu un risc ridicat și care ar putea necesita îngrijire specială. Boli materne precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau chlamydia pot duce la apariția unor condiții severe la copilul nou-născut. Cele mai comune afecțiuni care pot crește riscul de a face un copil cu probleme: sindromul ovarului polichistic, tulburările autoimune, astmul, anorexia, epilepsia, SIDA/HIV, infecțiile, obezitatea sau depresia. (1) (3) (4)

Probleme apărute înainte de naștere - afecțiuni cu care se poate confrunta mama și care pot să afecteze fătul

Tensiunea arterială crescută

Hipertensiunea arterială ar putea afecta funcția renală a mamei, riscul de naștere al unui copil cu o greutate sub cea optimă fiind unul crescut. De asemenea, există o asociere între hipertensiunea arterială și preeclampsia, o tulburare care atunci când este netratată poate pune în pericol viața mamei și a fătului. Ținută sub control, tensiunea arterială crescută nu va afecta sarcina, cele mai multe dintre femeile diagnosticate prematur cu această condiție aducând pe lume copii perfect sănătoși. (1) (4)

Preeclampsia

Boala cauzează o creștere a tensiunii arteriale materne și determină apariția de proteine în urină în exces, de regulă după săptămâna a 20-a de sarcină. Preeclampsia poate să afecteze organele interne ale mamei, cauzând în situații deosebite desprinderea placentei de pe peretele uterului. În lipsa unui tratament, se poate ajunge la complicații severe, uneori chiar fatale, atât pentru mamă, cât și pentru copil. Pe baza simptomelor raportate de către mamă, medicul poate solicita un test de sânge sau o analiză a urinei, metodele cele mai eficiente utilizate pentru diagnosticarea preeclampsiei. (1) (7)

Sindromul ovarului polichistic

Persoanele care se confruntă cu această afecțiune hormonală au un risc crescut de a dezvolta complicații în timpul sarcinii. Cele mai comune complicații care pot să apară sunt avortul spontan înainte de săptămâna a 20-a de sarcină, nașterea prematură, diabetul gestațional și hipertensiunea arterială. De asemenea, există o probabilitate ceva mai mare ca nașterea să fie realizată prin cezariană, din cauza dimensiunilor mari ale fătului. Riscul de apariție a unor complicații scade semnificativ atunci când simptomele bolii sunt monitorizate constant, iar gravida primește îngrijiri suplimentare în perioada intrauterină. (4) (5)

Diabetul

Din cauza dezechilibrelor metabolice din timpul unei sarcini, chiar și femeile cu diabet, dar care țin sub control nivelul de zahăr din sânge, pot necesita un tratament specific pentru a aduce pe lume un copil sănătos. Copiii proveniți dintr-o mamă cu diabet zaharat pot avea dimensiuni mai mari decât în mod firesc și pot avea totodată un nivel al zaharurilor în sânge ceva mai mic, la scurt timp de la naștere. Diabetul care nu este ținut sub control poate crește riscul de apariție a unui avort spontan sau de dezvoltare a preeclampsiei. Din cauza dimensiunilor mari ale fătului, poate fi necesară efectuarea unei cezariene. (1) (4) (8)

Diabetul gestațional

Apare la aproximativ 5% dintre femeile gravide pe parcursul unei sarcini. Diabetul gestațional este mai frecvent la femeile cu antecedente familiale de diabet zaharat și la cele cu o greutate corporală peste cea optimă. Riscurile de a face un copil cu probleme la o mamă cu diabet gestațional poate fi mai mare decât riscurile enunțate pentru mamele care se confruntă cu diabet dinainte de a rămâne gravide. Acest lucru este posibil din cauza faptului că diabetul gestațional ar putea să rămână nediagnosticat și netratat. (1) (4) (8)

Anorexia

Considerată o tulburare de alimentație, anorexia se caracterizează printr-o teamă extremă de obezitate, urmată de o restricție a consumului de alimente. Gravidele care suferă de anorexie pun în pericol nu doar sănătatea fătului, ci și propria lor stare de sănătate. O alimentație necorespunzătoare și care nu asigură aportul necesar de vitamine și minerale copilului ar putea avea efecte drastice asupra sarcinii. (1)

Afecțiunile tiroidiene

Activitatea tiroidei este extrem de importantă în special în perioada sarcinii, studiile existente confirmând faptul că există o asociere între hipotiroidismul mamei și problemele neurologice apărute la făt. Existența de hormoni în exces ar putea să determine la copil insuficiență cardiacă sau hipertiroidism. (1) (4)

Bolile infecțioase

Afecțiunile cu transmitere sexuală, precum chlamydia sau gonoreea, pot crește riscul unei nașteri premature și totodată pot provoca sarcini ectopice. De asemenea, copilul se poate infecta în momentul nașterii, rezultatul fiind o infecție oculară sau, în cazuri mai severe, pneumonie. Toxoplasmoza, rubeola sau varicela maternă ar putea determina apariția unui copil cu malformații, în timp ce hepatita ar putea fi transmisă de la mamă. (9) (10) (11)

Anumite tulburări genetice, cât și tratamentele împotriva cancerului sau al afecțiunilor autoimune, ar putea, de asemenea, să crească riscul de a face un copil cu probleme.

Care sunt ceilalți factori incriminați pentru apariția complicațiilor la naștere?

Vârsta

Potrivit studiilor, intervalul ideal de vârstă la care o femeie poate rămâne gravidă este între 20-25 de ani, perioadă în care numărul de ovule disponibil este unul foarte mare, iar riscurile de apariție a unor complicații sunt mici. Odată cu înaintarea în vârstă, fertilitatea începe să scadă treptat, șansele de a concepe scăzând cel mai mult după vârsta de 35 de ani. Totodată, riscul de avort spontan sau de concepere a unui copil cu anomalii genetice crește semnificativ după cea de a patra decadă de viață. Rata de a avea un copil cu sindrom Down este de aproape cinci ori mai mare pentru mamele cu vârsta cuprinsă între 30 și 35 de ani, comparativ cu cele de până în 25 de ani. (4) (12) (13)

În cazul mamelor cu vârsta de 45 de ani sau care au trecut de această vârstă, șansele de a concepe un copil cu sindrom Down sunt unele foarte mari: 1 din 19 copii conceput are sindrom Down. Riscul de avort spontan crește și el odată cu înaintarea în vârstă, cercetărilor arătând că mai puțin de 25% din sarcinile persoanelor cu vârsta de 45 de ani sau mai mult ajung la termen. În schimb, rata de avort spontan la femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 25 de ani este de doar 8,9%. (4) (12) (13)

Obiceiurile nesănătoase (stilul de viață nesănătos)

Fumatul

Prin expunerea la fumul de țigară este pusă în pericol sănătatea fătului, studiile dovedind faptul că riscul de moarte fetală după săptămâna a 20-a de sarcină este de două ori mai mare pentru femeile fumătoare. În cadrul studiilor au fost remarcate efecte negative asupra fătului și în urma fumatului pasiv, practică care constă în inhalarea fumului de țigară expirat de către un fumător activ. (1) (4)

Consumul de droguri

Conform studiilor, efectele consumului de droguri asupra unei sarcini nu sunt deloc unele încântătoare. Folosirea drogurilor pe perioada sarcinii aproape că dublează riscul de deces al copilului în perioada intrauterină. Cercetările arată că fumatul de cannabis poate să interfereze cu dezvoltarea normală a creierului la făt. Alte droguri ilegale, precum cocaina, ecstasy sau heroina au efecte mai severe, despre utilizarea heroinei fiind cunoscut faptul că poate duce la sindromul de abstinență neonatală. Asociat în mod specific cu utilizarea opioidelor, acest sindrom se manifestă prin plâns excesiv și înalt, iritabilitate, probleme gastro-intestinale sau convulsii. (1) (4) (14)

Consumul de alcool pe perioada sarcinii

Alcoolul însarcină se poate dovedi mult mai periculos pentru făt decât multe dintre condițiile medicale enunțate anterior. Consumat constant și în cantități mari, alcoolul crește riscul de avort spontan, de prematuritate sau de apariție a unor defecte congenitale. Efectele alcoolului asupra fătului pot fi unele severe, care includ dizabilități intelectuale și de dezvoltare, caracteristici anormale ale feței, tulburări de funcționare ale organelor interne sau tulburări de auz. Comparativ cu majoritatea celorlalți factori de risc, acesta poate fi complet prevenit, prin evitarea alcoolului pe perioada sarcinii. (1) (4)