Plantele medicinale și sarcina

Plantele medicinale sunt din ce în ce mai utilizate, fiind considerate mai eficiente, mai ieftine și mai sănătoase. În timpul sarcinii femeile caută metode alternative pentru a înlocui medicamentele ce trebuie evitate în această perioadă. O soluție în prevenirea și tratarea unor eventuale dureri în perioada sarcinii o reprezintă remediile naturiste. Cu toate acestea, și plantele medicinale trebuie utilizate numai după consultarea și la recomandarea medicului.

Unele plante pot avea un efect benefic pentru sarcină, iar altele pot afecta fătul. Astfel, există plante al căror uz este recomandat, plante care trebuie utilizate cu moderație și plante care trebuie evitate. De asemenea, unele plante pot fi folosite în cantități mici la gătit, dar nu în ceaiuri, unde concentrația este mai mare. Pentru ceaiuri, sunt plante care pot fi consumate în doar în cantități reduse (frunzele de zmeur, mușețelul, urzica, roinița, etc.) și plante care trebuie evitate. În ceea ce privește ceaiurile destinate femeilor însărcinate, care se găsesc în magazine și supermarketuri, nu există studii clinice care să le ateste siguranța.

Ce riscuri prezintă plantele medicinale în timpul sarcinii?

Plantele sunt naturale și preferate deseori față de medicamente, însă în timpul sarcinii unele pot avea efect nociv și pot afecta uterul și fătul, provocând:

• sângerări vaginale abundente;
• dureri pelviene și abdominale acute;
• avort spontan;
• naștere prematură;
• contracții uterine;
• leziuni fătului.

În primul trimestru de sarcină, este recomandat să fie evitat orice tratament pe baza de plante, exceptând situațiile în care acesta este recomandat de către medic. (1)

Plante care pot fi utilizate în timpul sarcinii

Unele plante pot avea un efect benefic și pot fi utilizate în cazul unor afecțiuni ușoare în timpul sarcinii, însă nu înainte de a consulta medicul. Fiecare sarcină evoluează diferit și fiecare femeie are nevoi diferite în perioada sarcinii.
Frunzele de zmeur (Rubus idaeus) sunt bogate în fier, calciu, magneziu și conțin vitaminele B1, B2 și E necesare sarcinii. De asemenea, au proprietăți multiple în tonifierea uterului, prevenirea avortului spontan, prevenirea crampelor și a anemiei, dar și în prevenirea sângerărilor abundente în timpul travaliului, facilitând procesul nașterii. Ceaiul de frunze de zmeur stimulează creșterea tonusului organelor interne (rinichi, ficat, uter și membrane mucoase). Totuși, specialiștii recomandă utilizarea acestei plante doar în al treilea trimestru de sarcină. (2), (3)
Frunzele de zmeur pot fi administrate sub formă de:

• Tablete – 2 pastile de 300 sau 400 mg de trei ori pe zi, începând cu a 32-a săptămână de sarcină;
• Pliculețe de ceai – 4 sau 5 cești pe zi în al treilea trimestru de sarcină;
• Frunze de zmeur uscate – 2-3 cești pe zi începând cu al treilea trimestru de sarcină. Ceaiul trebuie preparat prin infuzie și nu prin fierberea frunzelor.
• Tinctură – doza depinde de tăria acesteia. (4)

Aceste date sunt orientative și trebuie consultat medicul pentru a stabili un mod corect de administrare și doza necesară.
Frunzele de mentă (Mentha piperita) sunt bogate în vitaminele A și C, fier, potasiu și siliciu. Are rol antiemetic și ajută la indigestie, calmarea grețurilor și a flatulenței. Însă, specialiștii recomandă folosirea mentei în cantități mici, mai ales în ceaiuri unde concentrația este mai mare, întrucât poate afecta și sănătatea femeii și a fătului.
Rădăcina de ghimbir (Zingiber officinale) ajută la combaterea unor simptome precum greața și vărsăturile. Rădăcina uscată sau proaspătă este folosită până la un gram de pe zi în ceai, consumat de fiecare dată când simptomele se manifestă. (5)
Urzica (Urtica dioica) este o plantă bogată în fier, calciu, magneziu și potasiu și conține vitamina K ce ajută la prevenirea hemoragiei. Se administrează sub formă de infuzie într-o cantitate de 7-14 grame pe zi, dar ocazional. (5)

Alte plante al căror consum este considerat sigur în perioada sarcinii sunt: ovăzul și fulgii de ovăz, bogate în calciu și magneziu, ajută la înlăturarea anxietății și a neliniștii, coaja de ulm alb, reduce stările de greață și ajută la îndepărtarea infecțiilor vaginale. (3)

Plantele care trebuie eviatate în perioada sarcinii

• Aloe vera (Aloe barbadensis) – are un efect laxativ și poate cauza avort spontan sau defecte la naștere. În uzul extern, cremele și gelurile care conțin aloe nu prezintă riscuri asupra sarcinii.
• Angelica (Angelica archangelica) – poate cauza contracții uterine și sensibilitate la soare.
• Black cohosh (Cimicifuga racemosa) – acționează ca stimulent hormonal și uterin și poate declanșa travaliu prematur.
• Blue cohosh (Caulophyllum thalictroides) – poate provoca travaliu prematur și poate interveni în dezvoltarea fătului.
• Busuiocul (Ocimum basilicum) – folosit în mâncare, în cantități reduse, acesta nu are efecte adverse, însă folosit ca remediu poate provoca contracții puternice și duce la scăderea zahărului din sânge.
• Crușinul (Rhamnus frangula) – poate cauza disconfort și greață; folosit timp îndelungat poate cauza probleme inimii și sistemului muscular prin deficitul de potasiu pe care îl provoacă.
• Dong quai (Angelica sinensis) – are rol stimulator la nivelul uterului și poate provoca avort spontan, travaliu prematur. Folosită în doze mari, această plantă poate fi cangerigenă.
• Drăcila (Berberis vulgaris) – este interzisă deoarece cauzează contracții uterine și poate provoca avort spontan.
• Gențiana (Hydrastis canadensis) – acționează ca stimulent uterin și poate provoca avort spontan și travaliu prematur, dar poate interveni și în dezvoltarea fătului.
• Ginsengul (Panax ginseng) – poate interveni în dezvoltarea fătului, dar poate cauza somnolență, anxietate și sângerări uterine abundente.
• Tuia (Thuja occidentalis) – provoacă vărsături, avort spontan și chiar naștere prematură. (1)

Alte plante contraindicate în perioada sarcinii:

• plantele cu efect emenagog (care provoacă menstruația): calapărul, cimbru, coaja de rădăcină de bumbac, floarea pasiunii, lemnul dulce, pelinul, salvia, etc.;
• plantele aromatice: cimbru, chimen dulce, coada șoricelului, floare pasiunii, ienupăr, maghiran, obligeană, oregano, rozmarin, etc.;
• plante care conțin alcaloizi sau care au un gust amar predominant: chinina, drăcila, rostopasca, sanguinaria, etc. Aceste plante pot provoca contracții uternine, avort spontan sau pot interveni în dezvoltarea fătului. (6)

Și în perioada de alăptare, aceste plante pot afecta bebelușul și nu trebuie utilizate înainte de a consulta doctorul.

Așadar, plantele pot prezenta aceleași riscuri ca medicamentele și nu trebuie administrate pe premisa că sunt naturale, deci și sigure. Numeroase plante sunt contraindicate pentru că nu se știe exact ce efecte adverse pot avea. Medicul care supraveghează sarcina poate decide care plante sunt necesare, care pot fi utilizate și care trebuie evitate. O dietă sănătoasă, exerciții fizice adecvate, un stil de viață sănătos facilitează perioada sarcinii. (5)