Impactul medicamentelor antiepileptice utilizate în sarcină asupra dezvoltării neurologice la copii

Un studiu prospectiv multicentric, publicat în JAMA Neurology și finanțat de National Institutes of Health (NIH), a analizat modul în care medicamentele antiepileptice administrate în timpul sarcinii afectează dezvoltarea neuropsihologică a copiilor. Studiul, parte a proiectului Maternal Outcomes and Neurodevelopmental Effects of Antiepileptic Drugs (MONEAD), a evaluat copiii până la vârsta de 6 ani, oferind noi perspective asupra siguranței tratamentului epilepsiei la gravide.

Obiectivele studiului

• Evaluarea dezvoltării verbale: Studiul a urmărit să determine dacă expunerea fetală la medicamentele antiepileptice afectează abilitățile cognitive, în special cele verbale, ale copiilor la vârsta de 6 ani.
• Identificarea factorilor asociați: A fost analizată relația dintre nivelurile materne de medicamente antiepileptice în trimestrul al treilea și dezvoltarea neuropsihologică a copiilor.
• Rolul suplimentării cu folat: Studiul a investigat efectele utilizării folatului în primul trimestru asupra rezultatelor cognitive și comportamentale.

Metodologie

• Participanți: 456 femei însărcinate (298 cu epilepsie și 89 sănătoase) recrutate din 20 de centre medicale din SUA între 2012 și 2016.
• Evaluare neuropsihologică: Copiii au fost testați la vârsta de 6 ani utilizând scorul Verbal Index, bazat pe o combinație de teste standardizate de vocabular, procesare fonologică și înțelegere verbală.
• Expunerea la medicamente antiepileptice: Majoritatea femeilor au utilizat lamotrigine și levetiracetam, individual sau în combinație, în timpul sarcinii.

Rezultate principale

Dezvoltarea verbală:

• Nu au fost identificate diferențe semnificative în scorurile de dezvoltare verbală între copiii mamelor cu epilepsie care au utilizat medicamente antiepileptice și cei ai mamelor sănătoase.
• Rezultatele au fost similare indiferent de tipul medicamentului, deși majoritatea femeilor au utilizat lamotrigine sau levetiracetam.

Efectele dozelor și expunerii:

• Dozele mai mari de medicamente antiepileptice în trimestrul al treilea au fost asociate cu o ușoară scădere a scorurilor cognitive. Acest lucru subliniază importanța ajustării dozelor pentru a proteja atât mama, cât și fătul.

Beneficiile folatului:

• Suplimentarea cu folat în primul trimestru a fost asociată cu rezultate cognitive și comportamentale mai bune la copii, fără riscuri identificate la doze mai mari (≥4 mg/zi).
• Aceasta se aplică atât copiilor mamelor cu epilepsie, cât și celor ai mamelor sănătoase.

Siguranța alăptării:

• Nu au fost observate efecte adverse ale utilizării medicamentelor antiepileptice asupra alăptării sau asupra dezvoltării ulterioare a copilului.

Implicații practice

Managementul epilepsiei în sarcină:

• Tratamentele trebuie echilibrate pentru a controla crizele fără a expune fătul la riscuri inutile. Dozele optime de medicamente antiepileptice rămân un aspect critic.

Rolul folatului:

• Administrarea suplimentelor de folat în timpul sarcinii ar trebui promovată pentru a sprijini dezvoltarea neuropsihologică a copilului, inclusiv în cazul gravidelor cu epilepsie.

Cercetări viitoare:

• Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine efectele medicamentelor antiepileptice mai puțin utilizate și ale suplimentării cu folat în doze mari.

Concluzii

Acest studiu reprezintă o contribuție importantă la înțelegerea siguranței medicamentelor antiepileptice utilizate în timpul sarcinii. Deși nu au fost identificate diferențe majore în dezvoltarea verbală între copiii expuși la medicamente antiepileptice și cei ai mamelor sănătoase, dozarea corectă și suplimentarea cu folat sunt esențiale pentru rezultate optime. Descoperirile oferă o bază pentru strategii personalizate de tratament și deschid noi direcții de cercetare.

sursa: Science Daily