Ce trebuie să știi despre pistrui

Simbol al frumuseții în unele părți ale lumii, sau dimpotrivă, un defect care trebuie remediat în altele, pistruii sunt o caracteristică deseori întâlnită, mai ales în cadrul populației europeane și asiatice. [1]

Ce sunt pistruii?

Pistruii reprezintă leziuni pigmentare ale tegumentului și însumează două entități diferite: efelidele și lentigenele.

• Efelidele se descriu ca puncte hiperpigmentare, bine conturate, cu un diametru de aproximativ 1-2 mm. Ele apar de cele mai multe ori pe față, însă nu numai. Zonele predilecte pentru apariția efelidelor sunt: fața, gâtul, pieptul și brațele. Culoarea efelidelor variază de la roșu la maro deschis, în funcție de nuanța pielii. Intensitatea acestora se modifică în funcție de expunerea la soare, respectiv la razele ultraviolete (UV). Astfel, vara, ele sunt cel mai ușor vizibili, în timp ce iarna se estompează. Efelidele apar, de regulă, în jurul vârstei de 2 ani, la adolescență se intensifică numeric, urmând ca odată cu înaintarea în vârstă să dispară într-o proporție mai mica sau mai mare. [1]

• O leziune tegumentară frecvent confundată cu efelidele este lentigo. Lentigenele (la plural) sunt pete hiperpigmentare care au diametru mai mare în comparație cu efelidele și a căror prezență nu este condiționată de anotimp (sunt prezente pe tot parcursul anului). Cauza apariției lor este expunerea la soare. Acestea se înmulțesc odată cu înaintarea în vârstă, fiind mai frecvent întâlnite la sexul masculin, spre deosebire de efelide, al căror număr scade odată cu vârsta și sunt mai comune în rândul populației feminine. [3]

De remarcat este diferența dintre pistrui și nevii pigmentari (alunițele). Aceștia reprezintă leziuni hiperpigmentare care nu trebuie confundate cu efelidele sau lentigenele. Se dezvoltă oriunde pe corp, au o culoare care variază de la maro deschis până la negru și nu depășesc, de obicei, 6 mm diametru. Conturul acestora este bine-delimitat, forma rotund-ovalară. Este necesară urmărirea periodică, deoarece modificările apărute pot reprezenta semnale de alarmă pentru apariția cancerului de piele. [2]

De ce apar pistruii?

Prezența efelidelor este determinată genetic, însă apariția lor este favorizată de expunerea la soare, în timp ce lentigenele au drept cauză principală impactul radiațiilor UV.

Efelidele apar în sezonul cald ca urmare a expunerii la razele solare. Acestea sunt prezente la persoanele cu tenul mai deschis, al căror tegument nu este capabil să producă suficientă melanină. Contactul cu razele solare antrenează sinteza de melanină la nivel tegumentar, cu rol de protecție a pielii împotriva radiațiilor UV, însă capacitatea de protecție a acesteia depinde de tipul de melanină. Astfel, există eumelanină cu capacitate mare de protecție și feomelanină, care apără organismul într-o mai mică măsură. Eumelanina este secretată în cea mai mare parte la persoanele cu ten și păr mai închise la culoare, în timp ce feomelanina se produce într-o proporție mai mare la persoanele cu tenul și părul de culoare mai deschisă. [2]

Faptul că efelidele își fac apariția încă din perioada copilăriei este o dovadă a determinismului genetic. Au fost descrise o serie de gene care se asociază cu prezența efelidelor și care constituie fenotipuri diferite:

• Gena MC1R: la persoanele cu ten deschis și păr roșcat
• Gena IRF4: la persoanele cu ochi albaștri și păr șaten
• Gena ASIP: la persoanele cu păr roșcat
• Gena TYR: la persoanele cu păr blond și ochi albaștrii
• Gena BNC2: implicată în codificarea culorii pielii [1]

Gena MC1R, care codifică receptorul melanocortinei 1 este principala genă implicată în apariția efelidelor, conform studiilor. S-a demonstrat științific faptul că numărul acestora variază în funcție de diferite variante ale genei MC1R. La indivizii cu multiple variante ale genei sunt prezente un număr mai mare de efelide, riscul de cancer fiind, de asemenea, mai mare. Gena MC1R este implicată în procesul de pigmentare a pielii, iar stimularea ei de către hormoni (în principal MSH-hormonul melanocitostimulant) duce la producerea de eumelanină, protectoare. Variantele acestei gene, însă, duc la producerea de feomelanină, care declanșează eliberarea de radicali liberi ca răspuns la acțiunea razelor ultraviolete. Acești radicali liberi contribuie la procesul de carcinogeneză a pielii.

Variantele genei MC1R au implicare și în apariția lentigenelor solare, însă într-o mai mică măsură. Indivizii la care au fost identificate aceste variante au fost predominant indivizi cu ten deschis și păr de culoare roșcată, de aici survenind explicația conform căreia persoanele cu ten deschis, păr roșcat și efelide prezintă cel mai mare risc în dezvoltarea cancerului de piele. [5]

Cât de periculoși sunt pistruii?

Pistruii nu reprezintă leziuni care pun în pericol sănătatea, însă existența lor este un semn de sensiblitate la expunerea solară. Astfel, persoanele cu pistrui sunt mai susceptibile la a dezvolta diferite tipuri de cancer de piele, fiind bine-cunoscut faptul că riscul de cancer de piele crește odată cu expunerea la acțiunea razelor solare, în special razele ultraviolete de tip B (UV-B).

Melanomul malign este cel mai frecvent și cel mai sever tip de cancer asociat cu existența leziunilor hiperpigmentare, printre care efelidele și lentigenele. S-a demonstrat științific că există o legătură între numărul de leziuni și riscul de apariție a melanomului, în sens direct proporțional. Cel mai mare risc apare în cazul persoanelor cu ten deschis, par de culoare deschisă și care se bronzează foarte greu [1], [5].

Melanomul malign are cauze diferite în funcție de partea corpului la nivelul căreia se dezvoltă. Pe de o parte, melanomul de la nivelul trunchiului se pare că este cauzat în principal de existența nevilor pigmentari (alunițelor) la acest nivel, coroborat cu expunerea intermitentă la acțiunea razelor solare și apare la persoanele mai tinere. Pe de altă parte, melanomul localizat la nivelul capului sau gâtului se asociază cu expunerea exagerată la razele UV, apărând mai degrabă la populația vârstnică. [6]

Melanomul nu este singurul tip de cancer care apare în urma expunerii excesive la razele soarelui. Carcinomul cu celule scuamoase sau carcinomul bazocelular pot, de asemenea, avea aceeași cauză. [4]

Care este tratamentul pistruilor?

Tratamentul pistruilor nu este necesar, întrucât aceștia nu sunt periculoși pentru sănătate, terapia fiind inițiată din rațiuni estetice. Aceasta se poate realiza prin mai multe moduri, de la creme și serumuri, până la tehnologia laser sau IPL.

• Hidrochinona este principalul agentul activ din multe creme pentru luminozitatea tenului. Aceasta depigmentează tenul prin inhibiția sintezei de melanină. Utilizările sale principale se adresează melasmei și hiperpigmentarii postinflamatorii, dar este eficientă și împotrivă efelidelor și lentigenelor. Cu toate acestea, din cauza efectelor sale adverse, hidrochinona este interzisă în Europa, Japonia sau Australia. [10]
• Vitamina c și acidul glicolic reprezintă o combinație care a dat rezultate în tratamentul pistruilor. Ambele produse reprezintă agenți depigmentanti, a căror acțiune se potențează, iar rezultatele sunt mulțumitoare în urma administrării topice. [9]
• Retinoizii, cremele cu acid azelaic sau alfa-hidroxi-acizi reprezintă posibile tratamente pentru pistrui. De asemenea, peelingurile chimice ar putea da rezultate. [2]
• Procedurile cu laser și IPL (lumina intens pulsate) s-au dovedit a fi eficace în combaterea pistruilor. Tehnologia laser este superioară IPL când vine vorba despre efelide. Dezavantajul laseului este acela că produce în unele cazuri hiperpigmentare postinflamatorie, condiție ce nu apare după IPL. În cazul lentigenelor, situația stă diametral opus, în sensul că tehnologia IPL s-a dovedit a fi mai eficientă pentru combaterea lor fată de laser. [8]
• Plasmage este o tehnică inovativă în tratamentul efelidelor și lentigenelor. Aceasta utilizează plasmă fracționată pentru a sublima tenul prin intermediul ionizării gazelor din aer. Pistruii dispar ca urmare a țintirii de către plasmă a zonelor încărcate cu melanină. În același timp se realizează și un proces de întinerire a tenului, plasma stimulând producția de elastină și colagen. [11]

Recomandări pentru persoanele cu pistrui

Pistruii, fie că este vorba despre efelide sau despre lentigene solare, nu reprezintă un pericol pentru sănătate. Prezența lor, însă, semnalează o stare de sensibilitate crescută a pielii față de acțiunea razelor solare, așa încât tenul necesită îngrijire suplimentară.

Apărarea importriva razelor UV trebuie să constituie un pas important în gestionarea tenului cu pistrui. CDC (Centers for Disease Control and Prevention) recomandă ca acest lucru să se facă pe toată durata anului, nu doar în timpul verii. Un index UV peste 3 face necesară protecția sporită a pielii. Aceasta se poate realiza prin adoptarea unor obiceiuri simple:

• Folosirea cremelor cu factor de protecție 15 sau mai mare.
• Mersul prin locuri umbrite.
• Utilizarea de ochelari de soare, capabili să blocheze razele UVA și UVB.
• Adoptarea unei ținute care să acopere cea mai mare parte a pielii: bluză cu mânecă, pantaloni lungi, pălărie cu bor lat, care să acopere capul și gâtul.
• Evitarea bronzului cu lampa UV. [2], [7]

În cazul în care apar modificări la nivelul oricărei leziuni pigmentare de pe suprafața corpului, este necesar consultul la medicul dermatolog. Pentru a decela modificările, se poate utiliza acronimul ABCDE:

• A= asimetrie – cele două jumătăți nu sunt superpozabile
• B= borduri – conturul este slab definit sau neregulat
• C= culoare – culoarea s-a modificat către o nuanță mai închisă
• D= diametru – acesta s-a mărit în dimensiune
• E= evoluție – forma, culoarea sau mărimea au suferit modificări. [2]

În concluzie, pielea cu pistrui necesită atenție sporită atât în privința protecției solare, cat și asupra posibilelor modificări cu suspiciune de malignitate.