Se poate salva o casnicie?!

Buna ziua. M-am hotarat cu greu sa scriu, dar... nu am pe nimeni pe umarul cui sa plang... dar nici nu pot plange.
Am o casnicie frumoasa, de 5 ani. SI un baietel minunat de 8 luni. Eu si sotul meu suntem cei mai buni prieteni, impartim totul, de la servici pana la cele mai marunte ganduri.
Dar... ceva s-a rupt. Relatia noastra sexuala nu merge, trec luni intregi in care nu facem dragoste... recunosc, din cauza mea. Nu stiu, nu. merge pur si simplu. Ma inhib cand se apropie de mine. Desi nu a gresit nu nimic. Si asta de ani buni deja, desi s-ar zice ca suntem la inceput de viata impreuna. Ei, si de aici... el s-a indepartat de mine, si am gasit tot felul de mesaje cu necunoscute, pe internet. Nu urate... mai mult de arta conversatiei. Ne-am certat urat atunci, cam acum 3 luni. El a promis ca nu mai face, eu ca incerc sa facem dragoste mai des... si cam nimic. Azi dimineata am gasit o discutie destul de perversa cu una din studentele lui. evident a urmat o zi super trista pt amandoi, si aceleasi discutii...
Nu stiu ce sa fac... mai are rost sa fac? Daca nu gaseam discutia asta, ce urma??? sa ma insele?
Nu stiu.. nu mai stiu, stiu ca-l iubesc, ca ma iubeste, si nu vrem sa ne crestem copilul separat.

Multumesc ca m-ati ascultat

buna abes.cam la fel se intampla si in relatia mea.numai merge desi suntem tineri, eu am 22 si el 27.Avem 4ani de cand suntem impreuna, locuim impreuna, ne gandim la un copil.a fost fb la inceput apoi.ceva sa rupt.numai este la fel, nici viata sexuala numai este la fel de activa ca altadata, lipseste nemotivat foarte mult de acasa, in special noptile.Asta se intampla cam de un an de zile.ne certam ne impacam dar fara niciun rezultat concret.de multe ori cand sunt singura ma gandesc ce s-ar mai putea face ca sa ne salvam relatia.nu sunt cicalitoare, incerc sa-i fiu pe plac, sunt o buna gospodina, ma si intretin din punct de vedere fizic, si in pat de fiecare data ma comport altfel, ca sa nu intervina monotonia dar degeaba.De comunicat nu prea comunicam deoarece mereu e plecat nu are rabdare sa stea de vb cu mine, de fiecare data inchide subiectul imediat.cateodata il urasc dar de cate ori il vad ma inmoi imediat.NU ai specificat varsta voastra, am citit acolo ca ai vazut conversatia lui cu o studenta.probabil sunteti mai invarsta, si nu se cade sa dau eu un sfat.de obicei barbatul cauta in alta parte ce nu mai gaseste acasa.:alinare, vorbe dulci sau experiente sexuale care nu le practica cu tine, incearca sa te pui in pielea studentei, poate e tanara poate e mai frumoasa poate are un corp mai frumos...de obicei barbatii dupa asta se uita prima data, la frumusete la fizic si apoi la comportament.FII MACAR PENTRU O ZI O PUSTOAICA, si lasa inhibitiile cand e vorba de sex, faceti ce nu ati mai facut niciodata.de multe ori functioneaza.

Da, suntem tineri si noi. Eu 28, el 31. si chiar gaseste acasa vorbe dulci, chiar ne intelegem bine. Am facut amandoi fff multe pana la varsta asta, profesional vorbind, si doar ca sa avem o viata buna, si sa-i oferim copilului un viitor linistit.
Dar, se pare ca nu ajunge din pacate.
Stiu, ca-i pare rau.. dar eu nu mai am incredere in el. Cum sa las inhibitiile, cand ma gandesc oare ce a facut azi? a mai vb cu cineva, sau nu?!
Nu stiu daca o sa pot... si mi se rupe sufletul cand ma uit la copilul nostru perfect. Si cat m-am chinuit sa am un bebe. offffff

in lok ca maternitatea si paternitatea sa va schimbe, sa va apropie mai mult va racit, incearcati sa beti ceva intro noapte si sa va distrati ca sunteti tineri, vati inchis prea mult in voi si asta lui nui convine eu iti inteleg durerea pt ca prin asta am trecut si eu, dar eu chiar mam despartit incearca sa faci ceva cat mai poti, nul mai cicali, si comportate cu el ca atunci cand vati cunoscut, nu face ce nui place , trebuie sa te gandesti bine la ceea ce faci, sa nu ai orgoliu in tine pt ca el este tatal copilului tau si dupa cate am inteles de la tine a fost si este intelegere in familie, altul mai bun nai gasesti

te cred abes ca nu iti mai vine.cand vine cu chilotii pe dos(cazul meu) chiar ca-ti trece tot.te cred prea bine, si gresesc cand iti spun tie ce sa faci cand nici eu nu pot sa mai fac lucrurile astea.kiar acu 10 minute a venit si s-a schimbat de haine si a plecat inapoi iar in buzunar i-am gasit fise de la masinute de la mcdonalds.cu mine nu a fost in nici un caz.nu am mai iesit de foarte mult timp impreuna la plimbare.

nu stiu nici eu cum sa mai procedez ptr ca am incercat toate variantele.am fost si buna si rea, am fost si plangacioasa am fost si perversa. am incercat si cu vorbe dulci si mieroase, ii fac totul pe plac, cateodata mi-am si impus punctul de vedere mai autoritar, dar nici asa nu merge.el spune ca ma iubeste si ca nimeni nu o sa-mi ia locul, ca sunt nevasta lui, ca m-am chinuit ptr el(si adevarul asa e, ca l-am si asteptat 2 ani din pnt ).dar faptele contrazic vorbele.nu pot sa zic ca nu e dragastos cu mine... chiar este, ma alinta imi vb dulce.adevarat ptr putin timp.ptr pleaca undeva pe la 14 dupa amiaza si vine la 4 5 dimineata, iar explicatii nu-mi da, nu vrea...spune ca nu e treaba mea.si atunci ma loveste cel mai tare ptr ca ma simt ca o straina. nu stiu ce sa fac.

Offf Loredana, nici tie nu ti-e usor... de fapt cred ca la tine e mai grav... al meu nu lipseste noptile, si ziua stiu unde umbla, pt ca vb des la telefon. Noi avem si o firma impreuna, si eu lucrez de acasa, mai ales ca stau cu copilul, iar el alearga toata ziua pe la clienti, si inveitabil trebuie sa vorbim.
Dar, studente?! i-am explicat si lui ca-si pierde respectul in facultate, nu se face asa ceva... mi-a jurat ca i-a tot spus fetei, ca nu se vorbeste asa, ca sa termine... dar ieri cand fata l-a intrebat daca ii place s-o faca in masina, am simtit ca se prabuseste cerul pe mine. Pe ea am pus-o la punct, i-am zis cu cine vorbeste, si s-a speriat fff tare, evident s-a gandit la exmatriculare. Dar nu cu ea am probleme, cu el... de ce accepta de la inceput asa ceva?
SI daca nu gaseam discutia... ce se intampla pana la urma? Cat mai dura pana sa-i pice in mreje?!
Mi-a zis ca-si da demisia de la scoala... dar nu vreau asta, nu se face asta... nu pot sa-l inchid in casa... plus ca in casa a vb cu ea pe mess. vreau sa am incredere in el, nu sa-mi incep ziua verificandu-i mesajele si mailurile.
SImt ca o iau razna... la propriu... i-am zis si lui asta azinoapte, simt. devin paranoia. Mi-a tot promis ca o sa traga toata viata sa-mi recastige increderea... am plans impreuna... nu vreau sa creasca copilul meu fara tata. As pleca... dar n-am putere sa plec... unde sa plec?! De ce sa plec?! CHiar a gresit asa mult, sau e si multa vina mea, prin faptul ca nu fac dragoste cu el?! Nu stiu cum sa fac sa-i fac pe plac. dar trebuie. Copilul meu merita asta.
Iar tu. oare chiar te inseala, oare nu are ceva afaceri pe care nu trebuie sa le stii?! Nu stiu... pun si eu pb asa... obiectiv privind. Ai zis ca l-ai asteptat 2 ani. a facut ceva prostii si a tb sa plateasca? Ai grija, sa nu faca din nou...

Buna ma numesc Ana sunt casatorita si sotul meu are un copil dintr-o relatie mai veche, , baiatul are 8 ani si totul a fost ok pina am anuntato pe mama baiatului ca noi plecam in Romania din lipsa de lucru.Am stat 4 ani in Spania.Ea si concubinul ei bogat au hotarat sa ne dea noua copilul.Acum suntem in romania de 6 luni, cu lucru nu ne descurcam, ea nu plateste pensie.Sunt cu nervii la pamant si parca mie greata sa vad copilul prin casa. Nu ma pot atasa de el nicicum.Stiind ca ea lucra si nu plateste chirie, sia luat masina noua, concubinul ei are vila, piscina si masini. Eu ma cert cu sotul din cauza baiatului toata ziua.VA ROG DATI-MI UN SFAT!