nu-l inteleg..

Avem 15 ani de casnicie si 2 fete la varsta adolescentei. Am trecut prin multe si bune si rele, mai ales rele din cauza dificultatilor financiare.I-am acceptat firea dificila, incapatanata si aroganta pentru ca nici eu nu-s perfecta.M-am gandit ca poate cu iubire, toleranta si perseverenta va intelege si va aprecia ce are langa el.Dupa primul an, eu m-am dus la facultate, apoi la masterat si am incercat sa-l fac sa inteleaga ca ar fi bine sa-si reia si el studiile avand deja 2 ani de facultate.Nu a vrut, pentru el nu era important si au fost discutii de multe ori pe tema asta.Am trecut si peste asta, ne-am crescut copii si sunt mandra ca fetele sunt talentate, invata f.bine si frumoase.
Motivul pentru care va scriu este urmatorul: dupa o cearta zdravana acum 3 luni, din cauza banilor si a reprosurilor, doarme pe canapea.Eu nu sunt ranchiunoasa, am trecut peste si am incercat sa ma apropii de el dar el ma evita de parca am ceva contagios.Asa a fost mereu cand ne-am certat.M-a tratat cu raceala si indiferenta saptamani in sir pana cand tot eu am cedat.Ce m-a deranjat intotdeauna si peste care acum nu mai pot sa trec, este faptul ca da vina pe mine desi el are o problema.De 3 luni imi refuza orice apropiere fizica si nu ma refer numai la sex ci si la saruturi sau mangaieri si se comporta ca si cum e ceva in neregula cu mine si nu cu el.Inainte de aceasta cearta faceam sex cam o data la luna pentru ca, cred ca are o tuburare de erectie.Am incercat sa vorbesc cu el delicat, sa-i propun sa mergem la doctor. Nu a vrut. A dat vina pe stres si cand o sa-i treaca stresul...sa vezi ce-o sa fie..Nu a stiut, sau nu a vrut sau nu a putut niciodata sa-si comunice sentimentele si in 15 ani nu cred ca am auzit vreodata spus 'te iubesc' din toata inima.Am plans de multe ori pe ascuns, mi-am 'inghitit' frustrarile si am sperat ca ma voi simti iubita.Lipsa lui de empatie, de implicare sufleteasca, de afectiune a fost motivul pentru care in 2005 am bagat divort.Am plecat cu copii la parinti 2 saptamani.Nu a venit dupa noi si nu a dat un telefon in tot acest timp.Tot eu m-am intors.
Sunt o fire calda, care are nevoie de atingere, pasionala si dragastoasa.Nu pot sa traiaesc langa cineva care nu are nevoie de dragoste si care poate sa stea in aceeasi casa cu tine de parca nu ai exista.Toti avem micile sau marile probleme in viata asta inseamna ca nu ne mai gandim la iubire?
Daca nu ma iubeste de ce ma tine asa? Exista oameni care pot fi atat de egoisti incat sa fie constienti ca nu-ti pot oferi ce ai nevoie dar in acelasi timp sa nu aiba curajul sa-ti spuna si chiar sa te faca vinovata ca le pretinzi aceste lucruri? 'Esti nebuna si m-am saturat de emotiile tale.Avem lucruri mai importante de facut decat asta'.
Ma gandesc la divort pentru ca simt ca ma sufoc, sunt trista tot timpul, si urasc in ce m-am tranformat..
Motivul pentru care va scriu este urmatorul: dupa o cearta zdravana acum 3 luni, din cauza banilor si a reprosurilor, doarme pe canapea.Eu nu sunt ranchiunoasa, am trecut peste si am incercat sa ma apropii de el dar el ma evita de parca am ceva contagios.Asa a fost mereu cand ne-am certat.M-a tratat cu raceala si indiferenta saptamani in sir pana cand tot eu am cedat.Ce m-a deranjat intotdeauna si peste care acum nu mai pot sa trec, este faptul ca da vina pe mine desi el are o problema.De 3 luni imi refuza orice apropiere fizica si nu ma refer numai la sex ci si la saruturi sau mangaieri si se comporta ca si cum e ceva in neregula cu mine si nu cu el.Inainte de aceasta cearta faceam sex cam o data la luna pentru ca, cred ca are o tuburare de erectie.Am incercat sa vorbesc cu el delicat, sa-i propun sa mergem la doctor. Nu a vrut. A dat vina pe stres si cand o sa-i treaca stresul...sa vezi ce-o sa fie..Nu a stiut, sau nu a vrut sau nu a putut niciodata sa-si comunice sentimentele si in 15 ani nu cred ca am auzit vreodata spus 'te iubesc' din toata inima.Am plans de multe ori pe ascuns, mi-am 'inghitit' frustrarile si am sperat ca ma voi simti iubita.Lipsa lui de empatie, de implicare sufleteasca, de afectiune a fost motivul pentru care in 2005 am bagat divort.Am plecat cu copii la parinti 2 saptamani.Nu a venit dupa noi si nu a dat un telefon in tot acest timp.Tot eu m-am intors.
Sunt o fire calda, care are nevoie de atingere, pasionala si dragastoasa.Nu pot sa traiaesc langa cineva care nu are nevoie de dragoste si care poate sa stea in aceeasi casa cu tine de parca nu ai exista.Toti avem micile sau marile probleme in viata asta inseamna ca nu ne mai gandim la iubire?
Daca nu ma iubeste de ce ma tine asa? Exista oameni care pot fi atat de egoisti incat sa fie constienti ca nu-ti pot oferi ce ai nevoie dar in acelasi timp sa nu aiba curajul sa-ti spuna si chiar sa te faca vinovata ca le pretinzi aceste lucruri? 'Esti nebuna si m-am saturat de emotiile tale.Avem lucruri mai importante de facut decat asta'.
Ma gandesc la divort pentru ca simt ca ma sufoc, sunt trista tot timpul, si urasc in ce m-am tranformat..
11 comentarii

Inainte de sarbatori ne'am certat din nou.A vrut sa plece.Cu lacrimi l'am rugat sa nu stricam craciunul fetelor.Desi ne certasem i'am luat, ca intotdeauna, cadou.Nici nu mi'a multumit, in 15 ani nici nu stiu cand a mai facut'o.Nu pentru asta am facut'o dar ar fi fost frumos sa o faca.Eu mi'am luat cadoul de la fête.El nu s'a gandit la mine.Nu a dat importanta niciodata la zile de nastere s'au sa tina cont de ziua casatoriei sau sa vad vreun buchet de flori asa fara vreo ocazie anume ci doar pentru ca sunt in viata lui.Niciodata.A mai trecut cineva prin ceva atat de urat ca...lipsa de iubire?De fapt cred ca toti care scriem aici..

Am incercat sa vorbesc din nou cu el despre ceea ce ma afecteaza.L-am intrebat de ce-i este asa de greu sau de ce nu se gandeste sa fie recunoscator pentru ceea ce are, sa spuna "imi pare rau" sau "iarta-ma"..Raspunsul lui :"daca in 15 ani ai vazut ca nu ti-am spus, de ce mai astepti?Nu stii ca eu nu sunt asa?" M-a lasat fara cuvinte si cu un gust amar..
Da, munceste, are grija sa intrebe de copii, vorbim de finante si alte banalitati si restul e pe umerii mei iar eu am avut si am sentimentul ca ceva lipseste..Sunt nebuna? Nu mi-a spus niciodata "te iubesc" si sa simt ca-mi vibreaza sufletul.L-am mai intrebat din cand in cand si binenteles ca stiam deja replica "da nu stii?".O prietena mi-a spus ca sunt trista si confuza pentru ca nu ma simt iubita. Are dreptate?
Da, munceste, are grija sa intrebe de copii, vorbim de finante si alte banalitati si restul e pe umerii mei iar eu am avut si am sentimentul ca ceva lipseste..Sunt nebuna? Nu mi-a spus niciodata "te iubesc" si sa simt ca-mi vibreaza sufletul.L-am mai intrebat din cand in cand si binenteles ca stiam deja replica "da nu stii?".O prietena mi-a spus ca sunt trista si confuza pentru ca nu ma simt iubita. Are dreptate?

Nu sunt in masura sa judec o relatie sau casatoria ta, dar tot ce pot sa-ti spun e asa :
Meriti sa fii iubita si sa fii fericita.
Orice ar fi, daca acum te descurci singura, te vei descurca si fara el.
O sa spui ca ramai alaturi de el de dragul copiilor, dar crezi ca copii nu vad cand unul din parinti e nefericit?
Copii mereu simt cand ceva nu e in regula.
Nu vreau sa-ti spun sa-l parasesti, dar asta ar fi cel mai bun lucru pentru tine - stiu suna a egoism, dar cate vieti ai ?
UNA !!!!
Copii vor creste si vor pleca, tu vei ramane, neiubita si chiar daca vei fi cu el se pare ca tot singura esti.
Eu te sfatuiesc asa :
Ba divort, cautati un locusor pentru tine si copilasi, munceste si cauta o persoana care sa te aprecieze ca femeie, ca mama, ca amica, ca partenera de sex.
Esti femeie si crede-ma ca poti face orice, iti trebuie doar un impuls.
Noi femeile ne atasam de barbati si credem ca ei ne sustin cand de fapt - facem cumparaturi, spalam, castigam bani, platim facturi etc.
Meriti sa fii fericita, nimeni nu poate judeca sau blama un om ce vrea sa fie fericit!!!!!
Meriti sa fii iubita si sa fii fericita.
Orice ar fi, daca acum te descurci singura, te vei descurca si fara el.
O sa spui ca ramai alaturi de el de dragul copiilor, dar crezi ca copii nu vad cand unul din parinti e nefericit?
Copii mereu simt cand ceva nu e in regula.
Nu vreau sa-ti spun sa-l parasesti, dar asta ar fi cel mai bun lucru pentru tine - stiu suna a egoism, dar cate vieti ai ?
UNA !!!!
Copii vor creste si vor pleca, tu vei ramane, neiubita si chiar daca vei fi cu el se pare ca tot singura esti.
Eu te sfatuiesc asa :
Ba divort, cautati un locusor pentru tine si copilasi, munceste si cauta o persoana care sa te aprecieze ca femeie, ca mama, ca amica, ca partenera de sex.
Esti femeie si crede-ma ca poti face orice, iti trebuie doar un impuls.
Noi femeile ne atasam de barbati si credem ca ei ne sustin cand de fapt - facem cumparaturi, spalam, castigam bani, platim facturi etc.
Meriti sa fii fericita, nimeni nu poate judeca sau blama un om ce vrea sa fie fericit!!!!!

Multumesc Irina pentru cuvintele tale din suflet. Nu stiu ce-i mai dificil de acceptat: faptul ca ai dreptate sau ca ma mint probabil de multa vreme.Am vorbit despre divort si mi-a zis ca el nu divorteaza.
Atunci m-am amuzat aseara spunandu-i ca daca el nu s-a implicat emotional niciodata inseamna ca a privit relatia ca pe un business: el a fost iubit, sustinut, ajutat, calcat, spalat si..restul iar mie nu mi-a iesit nimic (cu exceptia celor 2 copii). Si daca priveste incontinuare la fel nu e corect fata de mine.Daca el nu vrea sa-mi ofere afectiune atunci imi fac amant si e reciproc avantajos.Nu pot sa-ti spun ce expresie a avut ! A fost de milioane.!In plus ii este teama ca ce-mi pun in cap intotdeauna realizez indiferent de cat de mult imi ia ca sa ajung la ce mi-am propus.Apropos: eu sunt taur iar el e leu.Nu s-a aratat niciodata gelos si cand mai intorc unii capul se face ca nu observa.In fine..Nu-mi sta in fire sa ma laud dar sa incapi in pantalonii de dinainte de sarcina eu zic ca nu-i de colea.In primul rand am grija de mine pentru mine ca el si asa nu observa..probabil si daca as fi de 100kg tot invizibila as fi..
Atunci m-am amuzat aseara spunandu-i ca daca el nu s-a implicat emotional niciodata inseamna ca a privit relatia ca pe un business: el a fost iubit, sustinut, ajutat, calcat, spalat si..restul iar mie nu mi-a iesit nimic (cu exceptia celor 2 copii). Si daca priveste incontinuare la fel nu e corect fata de mine.Daca el nu vrea sa-mi ofere afectiune atunci imi fac amant si e reciproc avantajos.Nu pot sa-ti spun ce expresie a avut ! A fost de milioane.!In plus ii este teama ca ce-mi pun in cap intotdeauna realizez indiferent de cat de mult imi ia ca sa ajung la ce mi-am propus.Apropos: eu sunt taur iar el e leu.Nu s-a aratat niciodata gelos si cand mai intorc unii capul se face ca nu observa.In fine..Nu-mi sta in fire sa ma laud dar sa incapi in pantalonii de dinainte de sarcina eu zic ca nu-i de colea.In primul rand am grija de mine pentru mine ca el si asa nu observa..probabil si daca as fi de 100kg tot invizibila as fi..

Divortul il poti obtine si fara dorinta lui extrema de a divorta.
Instanta de judecata poate decide pentru el.
Tu decizi, este viata ta, te-ai atasat de el, dar gandeste-te ca tu la fel meriti afectiune, iubire, meriti ca cineva sa-si faca griji pentru tine, sa-ti spuna ca esti frumoasa, atenta, dragostoasa.Sunt convinsa ca meriti mai mult decat primesti.
Si faptul ca scrii aici, e semn ca vrei o schimbare - ca simti nevoia sa schimbi ceva.
Este viata ta, e normal sa fii fericita.
Este o vorba " apreciezi pe cineva doar daca il pierzi cu adevarat".
Pleaca de langa el sau pune piciorul in prag (daca e luata la comun casa) si zii :
Ori te schimbi, ori mutate in chirie si divortam.
Esti femeie ai doi copii, daca esti neimplinita si neiubita iti dai seama ca ii afeacteaza pe copii, pe tine in primul rand, pe oamenii din jurul tau cu care interactionezi.Poate nu-ti dai seama, dar asa este.
Poti avea orice barbat, da-i un ultimatum sotului si daca nu -fiecare cu viata lui.Daca lui ii place asa, sa stea - tu poarta-ti de grija ta.
Instanta de judecata poate decide pentru el.
Tu decizi, este viata ta, te-ai atasat de el, dar gandeste-te ca tu la fel meriti afectiune, iubire, meriti ca cineva sa-si faca griji pentru tine, sa-ti spuna ca esti frumoasa, atenta, dragostoasa.Sunt convinsa ca meriti mai mult decat primesti.
Si faptul ca scrii aici, e semn ca vrei o schimbare - ca simti nevoia sa schimbi ceva.
Este viata ta, e normal sa fii fericita.
Este o vorba " apreciezi pe cineva doar daca il pierzi cu adevarat".
Pleaca de langa el sau pune piciorul in prag (daca e luata la comun casa) si zii :
Ori te schimbi, ori mutate in chirie si divortam.
Esti femeie ai doi copii, daca esti neimplinita si neiubita iti dai seama ca ii afeacteaza pe copii, pe tine in primul rand, pe oamenii din jurul tau cu care interactionezi.Poate nu-ti dai seama, dar asa este.
Poti avea orice barbat, da-i un ultimatum sotului si daca nu -fiecare cu viata lui.Daca lui ii place asa, sa stea - tu poarta-ti de grija ta.

Multumesc Irina pentru cuvintele tale.Am realizat acum vorbind cu el ca nici macar nu-si da seama sau mai grav nici macar nu se gandeste, intreaba, cum ma afecteaza starea asta de indiferenta.Am incercat sa-i explic ca am inceput sa am niste probleme fizice :insomnie, ma trezesc oftand, uit lucruri importante pe care trebuia sa le fac, ma doare stomacul..Raspunsul lui a fost de genul "te doare burta ca nu te iau in brate?.Asta n-am mai auzit-o pana acum.Mie nu-mi arde de asta, sunt prea stresat, ma gandesc ca avem datorii de dat, ma doare spatele ca vin obosit de la munca si in loc sa stau linistit ma cert cu tine.Nu ma mai intereseaza sexul si vreau doar liniste." Si are doar 42 de ani...Ce ma asteapta in urmatorii 10 ani cu el? Probabil o sa-mi spuna ca sunt nimfomana...

Ohhh, nimfomana ca ce?
Ca vrei iubire?
Incredibil, sunt scuze - inventii.
Nu m-ar mira sa aibe o amanta.
Ca vrei iubire?
Incredibil, sunt scuze - inventii.
Nu m-ar mira sa aibe o amanta.

Draga Gentiana, daca ai stii cat de mult ma regasesc in povestea ta... Daca nu ar fi fost cele doua fetite ale tale ( pt ca eu nu am copii inca) as fi putut sa jur ca eu am scris tot ce am citit mai sus. Eu nu cred ca sotii nostri au amante daca se comporta asa si nu cred ca se vor schimba vreodata! In momentul de fata eu ma gandesc serios sa-mi fac un amant pentru ca simt ca innebunesc si cred ca, inevitabil, va urma divortul. Nu pot sa cred ca toti barbatii sunt asa si sunt dispusa sa-mi incerc norocul. Poate primim totusi si un sfat de la un specialist...

Ideea este asa, din punct de vedere juridic daca divortezi si sotul demonstreaza in instata ca tu l-ai inselat, te poti trezi ca la partaj iti ia din bunurile tale.
Asa ca mare grija la fapte.
In rest, eu zic ca decat sa stai sa rabzi asa comportament mai bine singura.
Asa ca mare grija la fapte.
In rest, eu zic ca decat sa stai sa rabzi asa comportament mai bine singura.

Buna,
Din pacate nici eu nu reusesc sa te inteleg de ce iti irosesti viata... copii se fac mari isi vad de partenerii lor si tu vei ramane singura, cu un "sot" si multe frustrari. Nici nu stiu daca este tocmai bine sa divortezi aceasta decizie iti aparitie si o vei lua in functie de cum te simti. Crezi ca esti capabila sa iti refaci viata? Crezi ca poti sa ai o relatie cu un alt barbat? Cea mai inteleapta decizie este sa vorbesti cu un psiholog, cateva sedinte de consiliere te vor ajuta sa te intelegi si sa iei cea mai buna decizie pentru tine, pentru existenta ta. Cand nu ai timp de mers la cabinet pot solicita ajutorul unui psiholog pe internet, de ex topexperti.ro este un site care ofera consiliere psihologica online. Nu face pasul, indeferent care este acesta, de capul tau... se poate sa regreti decizia. Mult succes
Din pacate nici eu nu reusesc sa te inteleg de ce iti irosesti viata... copii se fac mari isi vad de partenerii lor si tu vei ramane singura, cu un "sot" si multe frustrari. Nici nu stiu daca este tocmai bine sa divortezi aceasta decizie iti aparitie si o vei lua in functie de cum te simti. Crezi ca esti capabila sa iti refaci viata? Crezi ca poti sa ai o relatie cu un alt barbat? Cea mai inteleapta decizie este sa vorbesti cu un psiholog, cateva sedinte de consiliere te vor ajuta sa te intelegi si sa iei cea mai buna decizie pentru tine, pentru existenta ta. Cand nu ai timp de mers la cabinet pot solicita ajutorul unui psiholog pe internet, de ex topexperti.ro este un site care ofera consiliere psihologica online. Nu face pasul, indeferent care este acesta, de capul tau... se poate sa regreti decizia. Mult succes

Dragele mele, am fost la specialist si mi'a dat un antidepresiv triciclic.Nu prea am inteles cu ce se mananca dar o sa caut pe net.Daca stiti o varianta naturist care actioneaza la fel ca cel alopat va rog sa'mi spuneti.Multumesc mult

Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 8comportamentul baietilor la 15 ani
- 8dieta personalizata la adolescent
- 10doresc un raspuns rapid si serios
- 14Problema cuplu, un sfat va rog!
- 5Merita sa mai fac ceva? Ajutati-ma va rog!
- 5dupa ce am urinat mi-au curs si cateva picaturi de sange
- 6dureri genunchi la 13 ani
- 4Miozita musculara?
- 23gelozia se poate trata
- 7Acnee rezistenta
- 8M-a inselat. Cum sa trec peste?
- 10Arginina
- 7Solutie pentru cuplu
- 3stari de oboseala, frica, bataile inimii cresc.
- 5probleme in casnicie de cand sunt insarcinata
- 4Durere zona lombara
- 7Tulburare comportamentala
- 6de 6 luni am fost operat de varicocel la testicolul stang
- 5Excitare ciudata.
- 4Parintii lui nu ma plac. E doar in capul meu?
Mai multe informații despre: Viata de cuplu Adolescentul probleme familiale
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: