psihoterapeut bun pentru anxietate DIN BUCURESTI

Tulburarea Anxioasă Generalizată se caracterizează prin teama şi îngrijorarea excesivă a individului. Această teamă şi îngrijorare excesivă se manifestă aproape continuu şi durează de mai bine de şase luni. Conţinutul temerilor şi îngrijorărilor poate fi mai mult sau mai puţin precizat, de cele mai multe ori însă, teama neavând o orientare precisă.

Cum se manifestă Tulburarea Anxioasă Generalizată?

În cele mai multe cazuri, individul simte că nu-şi poate controla îngrijorarea şi trăieşte cel puţin trei dintre următoarele simptome: nelinişte, senzaţia că se află la capătul puterilor, oboseala accentuată, dificultăţi de concentrare a atenţiei, senzaţia de vid mental, tensiune musculară şi tulburări ale sonului (greutatea de a dormi, treziri repetate în timpul nopţii, somn ne-odihnitor, senzaţia de oboseală la trezire).

Persoanele care suferă de tulburare anxioasă generalizată, au perioade relativ îndelungate care se caracterizează prin prezenţa unor temeri cu caracter cronic, care îmbracă o tematică variată, începând de la sentimente difuze de îngrijorare până la episoade în care predomină ruminaţii anxioase, care durează de la aproximativ zece minute până la câteva ore. Această stare afectează viaţa şi activitatea persoanei, provocându-i un disconfort puternic. Îngrijorările pot fi declanşate spontan de către un gând intruziv sau pot fi iniţiate de subiect în mod deliberat. Specialiştii afirmă însă că, de cele mai multe ori, apariţia îngrijorărilor are un caracter spontan.

De ce apare Tulburarea Anxioasă Generalizată?

Conform modelului cognitiv al acestei tulburări, Tulburarea Anxioasă Generalizată apare datorită unei incidente crescute a îngrijorărilor. Se menţionează două tipologii principale de gândire în cadrul acestei tulburări:

1) prima tipologie se referă la convingerile negative pe care individul în cauză le are faţă de tendinţa de a se îngrijora: "Îngrijorările mele sunt incomode", "Aş putea să înnebunesc de atâtea griji!", "Se poate ca grijile să pună stăpânire pe mine!", "Ce mă fac dacă încep să mă îngrijorez şi nu mă mai pot opri?", etc.

2) a doua tipologie se referă la, folosirea de către individul în cauză a îngrijorărilor ca strategii de a face faţă diverselor situaţii pe care le trăieşte: " Îngrijorările mă ajută să fac faţă situaţiilor periculoase."("Dacă mă gândesc la ceea ce s-ar putea întâmpla mai rău, probabil mă voi descurca mai bine în caz că s-ar putea întâmpla."), "Dacă îmi fac griji voi fi întotdeauna pregătit să fac faţă unor dificultăţi!", "Nu aş da rezultate bune la muncă dacă nu mi-aş face atâtea griji!", etc.

Ce pot să fac?

În situaţia în care, ai descoperit câteva dintre simptomele prezentate mai sus ca aparţinându-ţi, NU TE MAI INGRIJORA! Pentru că, psihoterapia de orientare cognitiv- comportamentală te va ajuta sa scapi de aceasta anxietate care te ţine încordat(ă) mai tot timpul! Apelează cu încredere la un psihoterapeut!

Îţi doresc succes, cât mai multă armonie şi echilibru interior!

Cu căldură,

Psihoterapeut Adina Demian

Dorintele ce nu sunt exprimate corespunzator ajung adesea sa genereze neliniste/ anxietate, furie sau pot chiar sa declanseze atacuri de panica. Atunci cand se confrunta cu o situatie ce nu le convine, unele persoane nu reusesc sa se concentreze suficient pe buna exprimare a dorintelor lor, ci mai degraba ajung sa se autocompatimeasca, judecata lor devenind adesea din ce in ce mai subiectiva.

Daca iti doresti ca semnele anxietatii sau panicii sa nu-ti mai paralizeze actiunile, daca doresti sa-ti potolesti fricile, sau ca furia sa nu-ti mai inabuse vocea, e bine sa inveti sa-ti exprimi dorintele intr-un fel care sa te ajute. E bine sa inveti sa accepti ceea ce nu poti schimba, fara sa-ti pierzi speranta, incercand sa faci zi de zi un lucru cat de mic in sensul indeplinirii dorintelor tale. O sa te suprinda cat de benefici pot fi acesti mici pasi catre dorintele tale.

Dr Rares Ignat
psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata

Buna ziua tuturor

Uneori, anxietatea este produsa de felul in care gandim, de ideile si convingerile noastre disfunctionale, de care, de multe ori, nu suntem constienti. Durerile din zonele toracica si abdominala, precum si senzatia de caldura corporala pot fi efecte ale anxietatii. Starea de tensiune psihica sau de stres poate da anumite somatizarii, adica sa genereze senzatii de durere in diverse zone corporale.
In asemenea situatii, sfaturile, pastilele, ceaiurile etc, nu modifca stilul de gandire si convingerile noastre eronate. Prin urmare, nu actioneaza asupra cauzelor ci, cel mult asupra efectelor.
Stilul de gandire si convingerile disfunctionale pot fi modificate cu ajutorul psihologului in cadrul sedintelor de psihoterapie.
Acestea se pot tine si online, efectele fiind la fel de bune.

Toate cele bune!