L-am parasit cu speranta ca se poate schimba, dar dupa numai o luna e cu alta

Buna ziua, am sa incep cu inceputul. L-am cunoscut pe X acum 2 ani si jumatate, a fost dragoste la prima vedere, eu treceam prin momente grele cu perechea mea, relatia nu mai functiona si nu stiam daca sa mai continuam sau nu. L-am cunoscut pe X si m-am despartit de iubitul meu de atunci. Primele 2 saptamani au fost de vis, ma simteam iubita, implinita, fericita.Dar el era rece spunandu-mi mereu ca nu crede ca relatia noastra va functiona eu muncind in Spania, el urma sa plece in Germania peste 2 saptamani.

Ne-am incapatanat amandoi si am zis ca va functiona, am plecat cu el in Germania, la scurt timp el si-a lasat serviciul acolo spunand ca nu mai suporta, el i-am spus ca sunt alaturi de el si ca voi munci doar eu in continuare pana cand el isi va gasi altceva si ca totul va fi bine daca ne iubim si avem incredere unu in celalalt.Ne-am intors in Romania, ne-am iubit, totul era perfect doar ca eu in Decembrie urma sa plec in Spania ( lucrez in domeniul administratie hoteliere de acum 6 ani de cand mi-am terminat studiile). Mi-a spus ca totul va fi bine, ca are incredere si ca ne vom vedea zilnic ca va fi ok, A fost prima data cand a gresit, Lucruri marunte, conversatii pe Y...o M...r cu altele, invitati la cefe, complimentela orice fata a prins pe internet si in acelasi timp vb cu mine.
L-am prins, I-am spus de ce, mi-a spus ca nu era sigur ca eu voi ramane langa el, ca nu credea ca il iubesc cu adevarat si ca asta a fost modul lui de a se manifesta.Si-a cerut mii de scuze, m-a asigurat ca totul a ramas doar la conversatii si eu l-am crezut, simteam ca ma iubeste si ne-am impacat. In aprilie 2012 m-am intors acasa, m-am mutat la el, traim in concubinaj, nu mai aveam familie si prieteni, era doar el. Am trait impreuna ca o familie doar ca nu aveam acte. Relatia noastra a decurs frumos, nu a resurit in astia doi ani jumate sa isi mai gaseasca de lucru, si ceea ce i s-a oferit mereu imi spunea ca daca pleaca nu poate fii cu mine si eu taceam.
Cu timpul am inceput sa ma gandesc, eu mergeam in continuare la munca si vara si iarna, ne iubeam f mult, doar ca pe mine ma deranja tot mai mult faptul ca el era atat de delasator, ca nu vroia mai mult, ca nu incerca si el sa gaseasca un servici, ca tot ceea ce faceam faceam pe cheltuiala mea, si pe deasupra imi reprosa ca de ce plec in Spania la munca de ce nu pot fii cu el, ba ca intelege ca trebuie sa merg, apoi au inceput geloziile fara masura, tot mai multe controale, tot mai multe mesaje, noapte tarziu cand eu eram la munca in spania, ca de ce merg la cefea cu prietena mea sau la sala, pentru ca sigur acolo o sa dau de altul si il voi parasi.

A tot continuat asa pana in toamna anului trecut cand eu la munca fiind in Spania, el plecat in Germania tot la munca pentru o luna ma suna si imi zice ca asa nu se mai poate ca eu m-am racit, ca nu m-ai sunt la fel, ca nu ii mai spun ca inainte ca il iubesc si adevarul e ca poate asa a fost, dar motivul nu era ca nu il iubeam ci pentru ca ma sufoca cu geloziile si neincrederea lui.Dupa ce mi-a dat papucii pe romaneste a venit plangand sa il iert la 2, 3 zile, ca el ma iubeste ca se schimba pentru mine, ca face orice dar ca sa ii mau dau o sansa, ca eu sunt viata lui, ca fara mine nu vrea sa traiasca, eu il iubeam la nebunie si abia asteptam sa imi spuna asta, m-am gandit, in sfarsit a reactionat, cu toate ca eu suferisem, am trecut peste, l-am acceptat din nou. Totul bine si furmos ne-am iubit, totul mergea super, atata timp cat am fost cu el acasa nu pot spune ca mi-a dat motive sa cred ca ma inseala, nu m-a inselat nu avea cand, eram 24 din 24 aveam toate parolele lui de pe toate conturile de pe internet, parole pe care el mi le-a dat spunandu-mi ca niciodata nu va mai vb cu nimeni, si ca asa imi va demonstra ca nu are nimic de ascuns.Nu m-am gandit vreodata ca aceleasi parole imi vor distruge viata !!!

Cum spuneam totul a fost ok pana anul acesta prin 10 ianuarie data exacta nici nu o mai stiu.El plecase din noiembrie 24 la munca in Germania Cu un contract de o luna jumatate, iar eu pe 1 decembrie trebuia sa fiu in Spania la servici. Vorbisem de logodna, de faptul ca am trecut prin atatea si dragostea a rezistat, asa ca la intoarcerea din Germania el a cumparat doua inele de logodna.Insa cand a ajuns acasa prin 25 decembrie a inceput cu aceleasi lucruri, cu gelozii, mesaje noaptea tarziu, controale, unde esti, unde te duci. Si eu l-am parasit !!! Nu mai puteam, l-am rugat sincer, te rog termina cu prostiile nu cred ca ti-am dat motive sa fii gelos, nu l-am inselat niciodata, dar in viziunea lui faptul ca ex-ul meu si eu avem acelasi ambit profesional a fost mai presus decat orice. mereu me intreba: esti cu el acuma, el e acum cu tine, nu avrut sa inteleaga ca eu il lasasem pe acel baiat pentru el, ca trecusera doi ani si jumatate timp in care am trait impreuna, ca nu mai simteam nimic pentru el, nu mai aveam nimic in comun decat relatia profesionala si atat.

Dar nu m-a crezut, a continuat cu geloziile, iar eu mia-am luat inima in dinti si mi.am spus: daca vrei sa faci pasul cel mare si sa ma marit trebuie sa stiu ca merita, si l-am lasat in pace, nu i-am mai dat nici un semn timp de o luna si jumate, iam sters numerele de telefon, lam blocat sa nu mai imi poata trimita mesaje, sa nu mai stie nimic de mine, sa inteleaga ca ma poate pierde.Asta am vrut: sa ii demonstrez ca ma poate pierde !!! Si in schimb l-am pierdut eu pe el.Situatia sta in felul urmator:ne despartiseram in ianuarie la inceput, iar el ma tot sunat la servici pe fix vreo doua saptamani, m-a rugat sa ne impacam, dar eu m-am incapatanat, imi spunea ca se va schimba, eu ii spuneam ca s-a terminat sa isi caute pe alta daca nu poate fi asa cum vreau eu. Apoi brusc nu a mai dat nici un semn, pentru ca pe 17 februarie sa vad pe F...k o poza cu el si cu o alta domnisoara.Am simtit ca mi se duce pamantul de sub picioare, nu imi venea sa cred, cu 2 saptamani in urma imi spunea ca ma iubeste si dupa istorialul de despartiri si impacari pe care le-am avut, eu credeam ca ne vom impaca dar vroiam sa ajung acasa sa las timpul sa treaca sa isi dea seama ca il iubesc dar ca si el trebuie sa fac un compromis nu doar eu, doar eu fusesem in toti acesti 2 ani jumate la bine si la greu alaturi de el.
Dar m-a tradat, cu u ususrinta inimaginabila, in modul cel mai crunt, pentru ca pe fata imi cerea sa ne impacam si pe internet era cu altele.L-am sunat pentru a ii cere o explicatie referitor la poza mi-a spus ca nu e nimic serios ca abia a cunoscut-o, ca eu i-am distrus viata si ca de ce acum ca am vazut poza ma intorc la el. Pentru ca te iubesc i-am spus, pentru cacredeam ca si tu ma iubesti pentru ca urma sa ne casatorim, nu credeam cu adevarat ca se poate intampla...Mi-a vandut gogosi mi-a spus ca s-a bagat in afaceri necurate, ca nu vrea ca din cauza lui sa am eu de suferit si nici familile noastre ca e mai bine sa il uit, ca tot ce se intampla se intampla din cazuza mea. Eu innebunisem, mi-am facut tot felul de scenarii cum ca traficheaza sau mai stiu eu ce, am sunat-o pe mama lui si surpriza mi-a spus ca baiatul ei nu are nimic, ca nu prea trece pe acolo si ca de cate ori il intreaba de mine le spune ca l-am parasit si ca nu vrea sa mai stie nimic de mine. Am inceput sa suspectez de acolo ca avea mai mult cu domnisoara respectiva asa ca m-am hotarat sa ii folosesc parolele. Dar inainte de asta vb cu el la telefon, saptamana trecuta, eu trimitandui mesaje tot la doua trei zile spunandu-i ca il iubesc si ca indiferent ce s-a intamplat, putem trece peste, ca suntem oameni maturi, ca il accept asa cum e cu bune si cu rele dar ca nu vreau sa il pierd din cauza unei prostii.Mi-a zis ca nu poate, ca nu ma crede, ca ma intorc la el doar pentru ca am vazut poza si ca altfel nu dadeam nici un semn si nu e asa, pentru ca eu chiar ma gandeam la impacare dar ma gandeam ca nu e momentul, simteam ca ceva nu e in regula din comportamentul lui.Apoi nu ne-am mai spus nimic pana saptamana trecuta cand l-am sunat si i-am spus ca in aprilie cand merg acasa as vrea sa merg sa imi iau lucrurile de la el, asternuturi, tablouri, va spun o sumedenie de lucruri, toate lucrurile imi sunt la el, si mi-a zis ca pot merge cand vreau.. l-am mai intrebat o data daca nu vrea sa ne mai dam o sansa, si a ezitat, mi-a zis ca nu poate spune ca nu mai ma iubeste dar ca deocamdata nu e pregatit sa se intoarca la mine. Aici am suspectat, asa ca am intart pe F...k lui si am crezut ca mor: avea o relatie cu tipa respectiva din 17 februarie, cand el ma acuza pe mine ca i-am distrus viata, el umbla cu alta, ba mai mult a dus-o la noi in casa, s-a tavalit cu ea in patul nostru. Nu va puteti imagina cu cata durere in suflet am citit mesajele respective, cand ii spune ca o iubeste, ca o doreste, ca vrea sa fac sex cu ea non stop, ca pe mine m-a uitat demult si ca nu ii mai pasa de mine si ca ii pare rau ca ea a cazut in mijlocul acestei probleme. Am crezut ca mor...dar am gasit puterea sa continui ptr ca il iubesc prea mult.
Nu i-am spus nimic atunci imediat, seara ne-am auzit la un telefon, si i-am spus daca crede ca intre noi mai poate fi ceva, si mi-a zis ca nu imi poate promite nimic, doar sa am rabdare, el urmand sa plece in Germania pe 1 aprilie, ca atunci cand va pleca lucrurile se vor rezolva, si eu nu m-am putu abtine si i-am spus ca stiu ca e cu dansa. In momentul acela, mi-a spus din nou ca e vina mea, ca m-a iubit enorm, ca inca ma iubeste doar ca nu se poate intoarce la mine asa usor, ca trebuie mai intai sa termine cu ea si apoi pot merge la el sa ne rezolvam problemele. L-am chemat la mine in Spania, eram pe punctul de a lua bilet de avion, l-am rugat sa nu ma mai faca sa sufar atat, amandoi am gresit si trecem peste, ca daca ma iubeste putem depasi acest moment, nu avrut sa vina. Oare de ce? ca sa fie cu ea, nu e asa?
Daca m-ar fi iubit ar fi spus vin, discutam si rezolvam daca mai e ceva de rezolvat, dar nu vrea nicicum. Am ramas ca mai vb si ca ii dau timp de gandire, aseara insa nu am mai putut, am vb din nou la telefon, si i-am citit mesajele pe care i le-a trimis ei cuvant cu cuvant, ca sa nu mai ma tina de proasta, simteam ca explodez, imi spunea ca ma iubea si imi cerea sa isi puna ordine in ganduri cand de fapt el tot ce vroia e sa fie cu ea.Cum poti sa ii spui unui om ca il iubesti, dar sa vrei sa fii cu altul? Cand a auzit mesajele, mi-a zis ca suntnebuna, ca nu trebuia sa fac asta si ca am distrus si ultima speranta de impacare care mai era intre noi.Ca el tot ceea ce imi ceruse a fost timp, dar oare i se poate cere unei persoane care te iubeste la nebunie permisiunea ca tu sa fii cu alta, si cand te saturi sau plictisesti te intorci la fosta? asta se mai numeste iubire? mi-a zis ca el nu vrea ca eu sa sufar, ca de aia mi-a zis de la inceput ca sa bagat in afaceri murdare, ca eu sa il uit, dar apoi tot el imi spunea ca daca am rabdara va fi bine.De ce nu a avut puterea de aimi spune de la inceput ca s-a culcat cu ea?
Cand l-am pus in fata faptului implinit, stiti ce mi-a spus? ca i-ar fi si lui ma de ajutor daca i-as spune ca am fost si eu cu altul, ca nu s-ar mai simti atat de VINOVAT.Oare de ce se simte vinovat, dar continua sa fie cu ea, si nu vrea ca noi sa ne rezolvam problema? Sfatuiti-ma va rog, merita sa mai lupt pentru acest baiat, el spune ca nu e nimic serios cu tipa asta, doar ca e prieten cu tatal ei si nu vrea sa isi strice relatiile cu el, ca vrea ca ea sa il uite cand el va pleca in germania si apoi vom vedea ce va fi de noi doi.Dar oare familia mea nu conteaza, de ce nu il intereseaza si familia mea, ca am fost 2 ani jumatate impreuna..conteaza mai mult relatia de o luna, pe care el nici nu o numeste relatie? Mi-a zis ca vrea timp sa vada ca ma intorc la el nu din geloie ci pentru ca il iubesc...

Credeti ca e normal asa ceva? Un astfel de comportament e normal? Va multumesc anticipat pentru raspunsuri, am nevoie de sfaturile voastre cat mai sincer, pentru a sti daca merita sa mai lupt pentru el sau e mai bine sa illas in pace? Cum pot sa il fac sa se intoarca la mine si sa ii demonstrez ca il iubesc si ca e viata mea? Va multumesc din suflet

Vreau doar sa il inteleg si sa il fac sa vada ca inca ne iubim !!!cum sa mai procedez?

Buna seara, in primul rand va multumesc pentru raspuns, conteaza foarte mult pentru mine. In al doilea rand, din pacata nu pot spune cat ma mai iubeste el stiu cat il iubesc eu, nu voi minti partea mea de procent e de 75 % pentru ca nu mai am siguranta care o aveam inainte, m-a dezamagit profund, cu toate acestea, continui sa cred ca imi voi putea recastiga increderea in el, dar mi-e teama in acelasi timp. Vreau sa raman langa el pentru ca e omul alaturi de care speram sa imi fac o familie, mereu imi vorbea de copii, de maritat cu el, am fost pe punctul de a ne logodi, dar mereu ceva m-a tinut, pentru ca eram constienta ca nu putea intretine o familie. Si am tot tras de timp, i-am spus in fata ca vreau sa isi gaseasca un servici, acum in aprilie va pleca pe 8 luni in Germania cu contract datorita mamei mele, cu toate ca aceasta nu l-a putut vedea niciodata, l-a acceptat pentru ca vedea ca sunt fericita. Am sperat ca va fi mai bine, si acum cand ar fi putut fi se termina totul si e numai vina mea, ma acuza tot timpul de tot ceea ce se intampla, e vina mea ca se culca cu ea si e tot vina mea ca nu sunt dispusa sa ii dau timp sa se desparta de ea ca sa se intoarca la mine. Am fost mereu o fata rationala, cu capul pe umeri, am ramas in relatii bune cu fostii mei iubiti ( nu au fost multi, 3 la numar), dar nu am fost genul aventurilor niciodata, am avut tot relatii de lunga durata, 3, 4 ani si ma doare ca atunci cand credeam ca am intalnit dragostea adevarata m-am inselat cel mai amarnic din viata mea. Poate conta o aventura atat de mult incat sa strice o relatie de lunga durata? oare cat sa mai stau sa il astept? acum m-am hotarat sa nu ii mai dau nici un semn, dar sunt intoarsa pe dos tot timpul, ma simt ranita, abandonata, a nimanui. Cum trebuie sa procedez? oare isi va da vreodata seama cat il iubesc? va multumesc din suflet !

Cristina ca sa iti supersintetizez, iti spun ca nu conteaza cine se culca cu un baiat ci important este cine va face copii cu el ! Traim intr-o societate MATRIARHALA si e normal ca daca tu i-ai intors spatele (ca sa-ti dovedeasca nu stiu ce sau ca sa il pui la punct ) s-a bagat alta pe fir, la varsta voastra ! Cand ti-a spus ca tu ai stricat totul, chiar asa a fost pentru ca tu nu ai fost constanta in atitudine ! Daca ai sentimente aratati-le dar acum asteapta sa se termine acea relatie de conjunctura pe care TU ai determinat-o intr-un fel sau altul ! E posibil ca el sa se simta putin inferior tie deci fi pozitiva, moderata dar perseverenta in comportamament daca il vrei pe el ! Voi hotarati ce si cum, barbatii sunt mai mult mingi de ping-pong intre femei !

P.S. Ai grija ca pe acest forum 9 din 10 sfaturi vin de la feministe extremiste, care sunt puse pe despartiri, procese (si de intentie) si revanse ! Nu le lua in seama !

Buna ziua, va multumesc pentru raspuns si pentru sfat. Sunt perfect constienta de faptul ca intr-o oarecare masura eu am determinat aceasta conjunctura, eu imi asum partea mea de vina, dar intrebare cea mare ramane: de ce el care se batea cu pumnii in piept ca sunt viata luí a fugitivo la alta dupa numai o luna? Eu Nici acum dupa trei luni ñu ma pot gandi macar la un alt barbat daramite sa ma atinga !!!! Si apoi ma doare ca citindu-i mesajele de pe f...k vad ca o alinta cu acelasi diminutiv cu care ne alintam noi doi, e sfasietor pentru mine sa vad ca de fapt recreaza cu ea ce a avut cu mine, mi se paré nesanatos

Tocmai de aceea m-am luptat timp de o luna sa ii arat ca il iubesc si merita sa continúan, pentru ca am constientizat partea mea de viña si faptul ca ñu se considera inselat la propriu din moment ce eu nu am dat nici un semn timp de o luna jumatate. Dar marele mister ramane pentru mine comportamentul sau dual, faptul ca imi spune ca ma iubeste inca, dar ca nu o poate lasa nici pe domnisoara. Paré e normal sa stau sa astept eu si el sa iai faca de cap? Ñu e chiar corect, acum ca stie cum stau lucrurile, si ca eu stiu ce s-a intamplat si sunt dispusa sa trecem peste continúa sa fié cu ea. Cum pot fi eu perseverenta Cand simt ca fiecare mesaj pe care i-l trimit il arunca mai mult in bratele ei? El mi- a cerut timp ca sa isi puna ordine in ganduri, eu totusi créd ca acest ragaz pe care il cere e pentru ca simte ceva si pentru ea. Sau poate ii e greu sa se intoarca la mine stiind ce a facut cu ea, se va simti vinovat? Ce sa créd?

Eu zic ca s-a simtit putin pus sub presiune in relatia cu tine, poate exista si o diferenta de pregatire, statut social intre voi (?!)si de asta s-a refulat putin intr-o relatie facila dar care sunt convins ca nu va dura ! Faptul ca foloseste aceleasi cuvinte poate fi o simpla lipsa de imaginatie si nu altceva, asa ca nu-ti mai bate capul cu astfel de amanunte, pe care era bine sa nici nu le fi stiut dealtfel ! Oricum si el era dator sa-ti "plateasca" vechile relatii, doar nu vreti voi sa fiti cele cu "experienta" mai mare in relatii ! ;) Ar fi culmea !
Trecand peste gelozia inerenta, ia partea buna a situtiei, faptul ca e dorit si de altele si nici el nu e un pampalau !

Va doresc copii frumosi si sanatosi ! :)

Buna ziua din nou, nu cred ca era dator sa plateasca vechile relatii, el fiind un crai, mereu se lauda ca poate fi oricand cu alta si cate aventuri avusese el inainte de mine, Tocmai asta e, eu cand am intrat in relatie i-am spus ca aventura nu vreau, vreau ceva serios, mereu mi-a spus ca nuu are cuvinte in a ii multumi lui Dumnezeu pentru ca m-as scos in calealui.Diferenta de clasa sociala? Da, este, eu am studii universitare, el nici macar liceul terminat, dar stiam de la inceput asta, nu a fost acesta un impediment, consider ca doi oameni se iubesc penru ceea ce reprezinta ca persoane, pentru ceea ce sunt, si nu pentru modul in care au fost scoliti. L-am iubit mereu pentru ceea ce este, pentru nimic altceva. Eu am fost pe picioarele mele de cand l-am cunoscut, cu servici fix, nu am depis de el, nu am avut nici cea mai mica pretentie de la el ca barbat decat sa ma iubeasca, sa fim fericiti. Si cazusem de acord ca cu timpul isi va gasi si el un srvici constant si totul va fi bine. Asta asteptam de fapt pentru ca toate visele noastre sa se implineasca, sa aiba un servici, sa putem construi acea familie pe care si-o dorea atat de mult.Vreau sa va cred din tot sufletul cand imi spuneti ca acea relatie nu va dura, sa dea Dumnezeu !!! Dar cine imi da siguranta ca asa va fi? Timpul mai inseamna si uitare, si nu din partea mea, din a lui, mi-e teama ca ma va uita daca las sa treaca prea mult timp.Va multumesc din suflet pentru parerile sincere, mi-au facut mult bine !!!

Pentru Stevens:

Buna ziua din nou. As avea nevoie de sfatul dvs cel mai sincer. Imi spuneti sa ii arat ce simt, ca il iubesc, sa fiu perseverenta in comportament...Ce vreti sa spuneti? Ca ar fi o idee buna sa continui sa ii dau mesaje spunandu-i ca il iubesc, ca vreau sa continuam relatia si ca voi fi mereu acolo pentru el? Asta nu i-ar da o siguranta prea mare lui insusi si increderea ca o poate duce cu mine asa la nesfarsit, adica el sa faca ce vrea si eu mereu ma voi intoarce la el din prea multa iubire?Eu asta o vad nu ca PERSEVERENTA ci ca si CICALIRE si mi-e teama sa il pierd definitiv din causa insistentelor mele. Credeti ca el ca barbat ar lua o decizie favorabila mie daca eu continui sa ii scriu mesaje de iubire?
Credeti sincer ca ar trebui sa imi cer iertare pentru ca i-am citit mesajele de pe F..k per care i le trimitea ei sau nu ar trebui sa mai mentionez aceasta tema deloc ( tema: cealalta femeie )??? Ar schimba acest lucru cu ceva situatia de fata?
Sau pur si simplu ar trebui sa astept sa ma caute el pentru a discuta? Sincer, nu cred ca ar mai face-o pentru ca il cunosc si e dominat de o mandrie exacerbata ( el e leu, eu scorpion), mereu considera ca el e singurul care are dreptate, nu prea tine cont de ce spun eu.
Ce sa fac? Va rog, indicat-mi calea pe care trebuie sa o urmez pentru a salva aceasta relatie !!!

Parerea mea este sa-ti pastrezi furia si frustrarea pentru cand va veti vedea fata in fata (inteleg ca nu peste mult timp) si atunci poti sa faci o criza de gelozie cu tipete si neaparat cu o palma, doua :), ca sa vada cat te-a suparat dar si ca impacarea sa fie mai dulce ! :)

Perseverenta se refera la urmarirea scopului tau pe termen LUNG, pe moment iti recomand sa fii moderata adica sa nu mai faci din tantar armasar ! Ai lipsit de acasa, l-ai si ignorat deci si-a creat o mica aventura virtuala ! Ar trebui sa-i multumesti d-rei respective ca ti l-a pastrat cald ! :) Te rog reciteste prima propozitie din primul meu mesaj !
Totul depinde de ce vrei tu, el nu cred ca te va respinge niciodata, pentru ca nu va mai gasi in veci o partida ca tine ! Deci fii linistita si comunica NORMAL cu el, fara umilinte si fara reprosuri prea mari pana la momentul potrivit ! :)

Steves:

Lipsesc de acasa datorita serviciului si a stiut asta de la inceput, ba chiar s-a complacut pentru ca il puteam intretine si pe el.
Referitor la faptul ca ar trebui sa ii multumesc tipei respective pentru ca mi l-a tinut cald, imi pare rau, dar nu sunt de acord. Nu este vorba despre o aventura virtuala asa cum o numesti, FACE SEX ZILNIC CU EA, si apoi isi povestesc pe net detaliile si vb indelung despre asta.( i-am vazut conversatiile cu ochii mei ).A dus-o in casa noastra, s-au tavalit in asternuturile noastre, nu cred ca acest lucru se poate numi Virtual !!! Ocaziile au fost multe si pentru mine, si el mi-a dat papucii acum un an timp de aproape doua luni dar eu nu m-am refugiat in bratele altuia cu toate ca ocazia s-a ivit, pur si simple nu am putut, imaginea lui nu ma lasa, am acceptat pur si simplu ca nu mai suntem, pentru ca mai apoi cand a venit plangand sa il iert si sa ii mai dau o sansa ca nu poate trai fara mine, am facut-o fara sa clipesc!!!
Referitor la perseverenta inteleg ce vrei sa spui si ai perfecta dreptate, dar parca ma mananca la talpi sa ii scriu mereu, sa il asigur de iubirea mea, poate tocmai din frica de a nu il pierde definitiv.
In rest, am sa iti accept sfatul, acela de a avea rabdare !
Dar oare cand se va incumeta sa dea macar un semn? pentru ca deocamdata trec zilele si nu zice nimic, nu stiu absolut nimic de el, daca nu m-ar respinge niciodata, de ce acum tot ceea ce face este sa ma excluda total din viata lui???
Iti multumesc din suflet.
Cu respect, Cristina

Pentru Ana Cristina Badita:

Buna ziua, reiau, vreau in continuare sa fiu cu acest barbat pentru ca la modul cel mai sincer si eu am partea mea de vina. Nu vreau sa fiu eu victima in toata chestia asta, pana si titlul post-ului meu o spune 'L-am parasit...si nu i-am dat nici un semn timp de 1 luna si jumatate. Chiar daca din punctul meu de vedere a fost mai mult un test, din punctul lui de vedere a fost PARASIRE, eu chiar ii cerusem sa isi gaseasca pa alta si sa isi refaca viata daca NU POATE FII CUM VREAU EU. Eu am fost in primul rand o egoista, pentru ca am pus problema in felul urmator: ori esti asa cum vreau ori du-te la alta. Realmente atunci putem vorbi de inselat 100 % ? Asa am crezut la inceput, ca m-a inselat, dar acum nu mai vad chiar asa lucrurile, poate a fost si dreptul lui. Cu cat trece timpul imi dau seama ca el a gresit aruncandu-se in bratele alteia atat de repede, probabil din dorinta de a se razbuna pe mine sau de a imi demonstra ca poate. Dar atat, asta nu inseamna ca nu regreta ce a facut, asta poate nu o voi mai stii niciodata. Oricum, tradata ma simt si ma voi simti mereu, pentru ca trecand peste faptul ca e cu alta((aventura sau nu ) continui sa cred ca atunci cand iubesti cu adevarat pe cineva nu il tradezi dupa numai o luna si jumatate, insa din punctul lui de vedere nu mi-a fost infidel, deoarece il parasisem si era singur si disponibil.
Intr-adevar, mi-a cerut timp, timp sa isi puna ordine in ganduri sau timp pentru a fi in continuare cu ea, doar el stie, niciodata nu voi sti ce a insemnat la el acest timp.
Aventura sau nu? Am ajuns la concluzia ca atunci cand iubesti un om cu adevarat ii doresti toata fericirea din lume, asta inseamna iubirea adevarata, neconditionata, si asta ii doresc eu lui. Indiferent ca va ramane cu ea, cu alta sau ca se va intoarce la mine, ii doresc tot binele si toata fericirea din lume.
Niciodata nu i-am vrut raul, doza lui de gelozie si posesivitate si egoismul meu ne-au adus aici, sper ca si el sa fi invatat ceva din toata treaba asta, eu o sa raman cu amintirile placute, nu mai sper si nu mai astept sa se clarifice nimic, vreau sa fiu eu BINE in primul rand ! Tot ce imi doresc este sa deschid mai bine ochii pe viitor in relatiile cu cei din jur, sa fiu mai putin egoista, mai putin pretentioasa sunt sigura ca astfel voi avea mai mult de castigat. NU POTI CERE FARA SA OFERI !( si ma refer aici la intelegere, la compromisuri intre doi parteneri )
Va multumesc din suflet pentru parerile sincere,

Cu multa stima, Cristina

:))) Nu pot sa nu constat satisfactia feminismului exacerbat care razbate de la primele cuvinte ale psihologilor :)), D-na Badita ati spus ca baiatul 'va mai fierbe' iar D-na Ioanas a felicitat-o pt 'proaspat castigata singuratate' ! Halal relatii, sunteti puse pe distrus si despartit, lucru care se vede si in vietile particulare ale majoritatii psiholoagelor ! Majoritatea sunt singure sau divortate !

Deci parerea mea este ca 9 din 10 psihologi dati raspunsuri dezechilibrate, PARTINITOARE si nerealiste ! Un mic cor de feministe ! :)

Daca postati 'pe persoana fizica' nu este absolut nici o problema, puteti spune absolut orice ! Oricum eu m-am referit la totalitatea mesajelor, dar observ ca nici persoanele calificate nu prea fac exceptie de la acest trend !

Sfaturi dezechilibrate inseamna sfaturi care nu tin cont de ambele pareri ale partenerilor caci pana la urma nu exista nici o DOVADA a infidelitatii, decat niste cuvinte spuse la telefon si scrise ! Sunt sanse ca toata aceasta poveste sa fie doar o regie a baiatului !
Referitor la feminism nu pot sa nu observ diferenta urisa intre parerile de la acest subiect si cele date la subiectul 'l-am inselat si nu stiu cum sa-l ajut' ! Ceea ce imi intareste convingerea ca sunteti doar niste barfitoare cu diploma si nu psihologi de relatii ! :)

'Multumesc pentru mesajele dv ' poate spune doar cineva care a fost impartial si obiectiv de la inceput si in toate cazurile, aceste vorbe nu mai pacalesc pe nimeni acum !
Eu nu pot sa va doresc succes, fereasca Dumnezeu ! Nu la aceasta sectiune !:)

Doamnei psiholog Ana Cristina Badita

Pacat ca aceasta gandire matura nu m-a ajutat sa rationez la timp, mintea si sufletul ar trebui sa fie in permanenta concordanta, cu toate ca de cele mai multe ori, sa fim sinceri nu este asa.
Poate acum 'ma fierbe?'Asta nu mai este problema mea, din moment ce nu mai am nici un fel de asteptare de la dansul. Ce va fi va fi !Poate aceasta perioada de fierbere imi va fi benefica si am sa intorc timpul in favoarea mea, ajutandu-ma pe mine sa cresc atat din punct de vedere sufleteste cat si moral. Viata ne ofera multe surprize, cine stie poate intretimp voi realiza ca nu a fost sa fie, nu?

Cu mult respect, Raluca Cristina

Doamnei psiholog Cameli Ioanas,

'Cum astfel as fi putut sa continui in conditiile in care sufeream?'
Cred, deopotriva si in BINE si in RAU, cu mai multa rabdare si intelegere si nu atat de multe teste as fi putut continua, dar suntem oameni nu? Uneori e mult mai simplu sa acuzi decat sa te scuzi.
Este adevarat ca poate a fost vorba si de auto-protectie, nu stiu, dar precum spunea doamna psiholog Ana Cristina 'it takes two to tango? De ce oare am uitat autoprotejandu-ma pe mine, sa il mai protejez pe el si implicit relatia noastra?
La bine si la greu se spune nu? 'sa ne punem intai noi mascade oxigen, apoi sa ii AJUTAM PE CEI DIN JUR. Eu mi-am pus masca si atat, relatia s-a pierdut, am supravietuit doar eu..
Orgoliu este cu siguranta ( atat la mine cat si la el)
De ce mai sufar acum? Pentru ca nu am stiut sa apreciez la momentul potrivit ce mi s-a dat, acel putin ce mi-l putea oferi el, putin pe care acum nu il mai am deloc. Am vazut mereu paiul din ochiul sau, dar nu barna din ochiul meu.
Va multumesc pentru parerea sincera si obiectiva, mie chiar mi-a fost de folos aceasta dezbatere, singura nu as fi ajuns sa trag concluziile pe care le-am tras.

Pentru Stevens:

Dvs tin sa va multumesc din suflet pentru indrumarea de suflet data, acum privesc lucrurile din alta prisma si sunt doar la inceput de drum.
Insa referitor la asa-zisa regie, credeti-ma, dupa 2 ani si jumatate il cunosc destul de bine incat sa pot afirma ca nu ii permite intelectul sa monteze un asemenea scenariu, acest lucru neffind o jignire la adresa lui, ci pur si simplu denota modul sau simplist de a gandi si actiona, din impuls !
La final, urmatorul proverb: Cine cauta vreme pierde vremea !
Va multumesc inca o data pentru ajutorul acordat, din punctul meu de vedere, barbat sau femeie, suntem egali in ochii lui Dumnezeu !

Cu stima, Raluca Cristina

Cristina ma bucur ca de Bunavestire ai primit si ne-ai dat si noua o veste buna in ce te priveste ! Inteleg ca deja ai primit raspunsuri la problema ta ! Sa continui demersul inceput pana iti regasesti linistea interioara in viata de zi cu zi ! Deocamdata ! Apoi, dupa Sfintele Pasti sper sa mai vii si cu alte vesti bune !:)

Numai bine !