Grup de suport pentru cei cu TOC-CAP 14

Multa bafta pentru Cata la dintar! Inteleg ca trebuie curaj pentru ca asa mi-a fost de frica de ei intr-un timp incat mi-am pierdut vreo trei dinti si a trebuit sa dau bani multi apoi ca sa-i pun la loc.

Prozac, ce faza de cacat tragi-comica! Mi se pare incredibil ca lumea poate fi atat de vaca proasta la gramada. Daca medicii astia stiu ca disciplina lor e atat de stigmatizanta si ca marea parte a lumii cu pitici prefera sa stea acasa de frica sa nu li zica ce nebuni sunt, de ce nu fac ceva????
Eu am in familie probleme de alcool. Tata bea si devine tafnos, se cearta cu mama careia ii reproseaza toti cacatii care-i trec prin cap si aia a ajuns la disperare incat in mai multe randuri a vrut sa-si ia zilele.
Fratele meu a inceput si ala sa bea, cate un pic ca el nu duce mult si face crize de somnambulism. Unde mai pui ca e si-ntr-o depresie si asa se freaca una cu alta... Si imi zic: nu e posibil, trebuie sa ceara ajutor.
Asa ca ma pun pe treaba si o intreb pe psihiatra mea daca stie vreo asociatie/organizatie/grup de suport pentru probleme de alcool. Pai stai sa vezi ca nu prea sunt. Nu am putut sa cred asa ceva!!!! Cum sa nu fie cand Romania intreaga o tine intr-o betie continua! Cand nu e familie in care sa nu fie cel putin un caz de abuz de alcool. Si uite, ca nu avem centre specializate care sa tine problema in frau!!!

Asa ca sunt scarbita. Ce palaria mea sa fac, sa ma apuc eu de facut grupuri de suport? Voila... asa ca reactia tipei mi se pare stupida, apartinand unui spirit preistoric. Cum sa se vada ca ia Cipralex???? Pai daca iau metroclopramid pt stomac si imi cade capul pe birou de ameteala ca actioneaza si asta asupra sistemului nervos, ce inseamna?
Da... sunt cam nervoasa. Revin spre dupa amiaza cu vreo gluma ca acu n'am in tolba!

Eh mai Sophie, n-am zis asta ca sa te supar nah. Din pacate asta este deocamdata conceptia in Roamnia si ete bine de stiut. Stai linistita ca si in afara cam tot pe undeva pe acolo gandesc, numai ca sunt mai diplomati.

Lumi, cu Cata a noastra nu s-a intamplat nimic, are ceva probleme la dinti, las ca va spune ea ce si cum.

Eu pina acum am fost bine, vad ca ma apuca iarasi depresia :(
E clar de la munca mi se trage.
Ma duc sa ma bag cu nasu-n dosare si sa-i dau cu flit.
Pup gasca:)

Doamna Prozac, da-i batai cu dosarele si da-i bice la depresie. Sa fuga departe, in salbaticie ca pe la noi nu e dorita!

Fata, nu m-am suparat ca ai scris tu faza asta, da ma mai isterizez si eu din cand in cand, dandu-mi seama de debilitatea in care traim! Asa e, si in afara lucrurile sunt privite aiurea. Niste cunoscuti ai parintilor lui PP au o nepoata bolnava de schizo. Eu nu prea am vorbit cu ea ca nu stiam ce sa-i spun... e foarte tacuta, dar am inteles ca e tacuta oricum. Si pare-se ca fata este extrem de inteligenta, are un iubit. Dar a intrerupt scoala ca a facut criza de foarte devreme, pe la 14 ani. Bunicii ei se feresc sa spuna ce are, spun ca are un handicap mintal... pai nu mi se pare ca e asa de handi, sincer. In orice caz, oricum ai da-o, din moment ce apare cuvantul psihic s-a dus dracului tot. Trei litere: "psi" si lumea te vede deja urland cu ciomahul intre dinti... Ce sa-i faci... Asa avanseaza societatea, cu oameni ca noi care se zbat sa schimbe niste mentalitati.

Promiteam o faza simpatica... am una, dar e amuzanta mai mult daca o auzi in context. In proiectul de care povesteam va trebui sa vizitez un gigant alimentar american care produce in Romania. Toate bune si frumoase pana le-am spus ca vrem sa filmam o ferma de-a lor. Cica nu ne lasa, ca e ferma securizata biologic si ca nu poti intra oricum. Ne dezinfectam, zic eu. Aia imi raspunde ca trebuie sa avem analizele la zi. Da, ii raspund. Le facem... pai stai, ca nici asa nu se poate... Pai nu se poate ca singurele reguli pe care le respecta sunt legate de cine intra, nu si de calitatea a ce iese. Pam Pam

Fetele multumesc de pumnii stransi. Deci pe obrazul drept, pe interior, mi-a aparut acum ceva timp o chestiune care am inteles ca se numeste papilom. Doctorul zice ca e de la faptul ca mi-am muscat obrazul. In fine. Nu e cancerigen ca daca era pana acu eram oale si ulcele de cand il am. Deci ieri m-a taiat. Anestezie locala si harsht, m-a taiat, sunt cu 4 fire (ma rog, au mai cazut din iele intre timp) de la marginea gurii la jumatea obrazului, pe dinauntru. Ieri a fost cam naspa cand s-a dus anestezia dar acum e mult mai bine.

Miki, desi ti-a fost atat de rau, ai facut ce se putea mai bine. In zilele mele rele nu vroiam sa ma duc acasa si tin minte ca intr-o zi am stat cu best friend in masina vreo juma de ora pana m-am putut da jos, asa de rea era anxietatea. Esti pe drumul cel bun.

Prozac, sa ma ierti dar eu am ras si te-am admirat cum ai luat-o pe tanti la sigur. Imi place tare de tine ca esti directa. Eu zic ca schimbarea de medicamente te-a debusolat nitel, iesi tu la liman. Contam pe tine.
Eu am zilnic stari depresive, mai mult sau mai putin accentuate. Asta este, or avea si astea un rost, ce sa le fac. In momentul in care am atunci ma apuc mai abitir de munca, oricat as fi de obosita.

Va pup ca am de munca mult.

Hello gagici. Raport? Spre bine! Am plecat lu lacrimi in ochi de acasa, dar a fost PP dragut si mi-a remontat moralul. In plus, am ajuns la birou si in parcare (parcarea e intr-un deal) blocasera niste toante, fix locul pe unde cobori de pe deal, unde intorci. Ca se certau pe un loc de parcare, cred... si asa blocau ele vreo jumate de deal. Si ma dadui jos din masina, m-am dus la cucoane si foarte frumos le-am convins sa se replieze si sa lase trecerea libera. Cucoane nebune, dar m-a amuzat ca am facut-o pe agentul de circulatie. Unde mai pui ca de dimineata, cand sa plec, imi blocasera masina unii de la hotelul de vis-a-vis. Ce pusesera in stanga, dreapta si spatele masinii? Tomberoane de gunoi! Funny, nu?

Apoi, la birou, am vorbit cu fetele de copii, de copilariile noastre funny si a fost dragut. Acum, back to work... ca oricum, va trebui sa plec sa ma intalnesc cu sora mea care isi probeaza rochia de mireasa.

Cata, si eu ma musc prin gura. Deci sa stau cu dintii cuminti, ai? Ce mai faci? Ce mai zici? S-a imbracat Pui cu bulendrelele de la Stambul?

Prozac, ce mai faci? Scuze, ieri am fost cu capsa pusa si n-am imprastiat semnale frumoase pe aici. V-ati uitat la televizor la povestea cu ministrul Pacuraru? Mama, am ras sa mor nu alta la Nasu. Era invitata o psiholoaga, dar una proasta rau de-o tot dadea cu clisee. "Se presupune ca clasa politica trebuie sa se comporte intr-un fel. Pot sa faca ce vor in spatiul intim, dar eu ca cetatean ma simt agresat sa vad in public asemenea imagini". Pai, cucoana, ala era in spatiul intim. L-au scos altii in public. Si, sa fim seriosi, asta cu clasa politica e un cliseu stupid.

salutare fetelor
am venit si io la raport.aseara nu am mai scris ca eram rupta de oboseala
poi ieri ma duc la spital sa o caut pe doctorita psi ca tre sa imi dea o scrisoare medicala-si imi zice unu de la intrare ca d-na doctor nu vine.disperare nu alta, ca tre sa vin in alta zi si eu stau la 25 de km de oras, da asta e, o sa vin in alta zi.si mai tre sa merg apoi si la medicul de fam.de obicei stau2-3 ore la rand.rabdare nu?
si, ieri de ciuda ca nu am gasit-o pe d.na dr m-am dus la coafor si m-am facut frumoasa -ca si asa nu merg prea des.si bine am facut ca mi-a fost un pic mai bn.
vad ca depresia mea vrea sa plece incet incet(asa cum a venit)-duca-se in lumea larga si sa nu mai stiu nimic de ea ca mi-a dat viata peste cap.
si parca nu-i de ajuns ca tre sa merg la endocrinolog si la psihiatru, mai tre sa merg pe la o.r.l., ca am o rinita alergica si ma cam deranjeaza-, apoi tre sa vad ce am pe la fiere ca si asta mi-a transmis niste mesaje naspa.apoi la ginecologie(nu am probleme)da zic ca e bn sa merg macar o data la 1-an 2.si mai tre sa merg si la dentist.da tre sa fac tragere la sorti sa vad la care meg intai.fain nu?mai bine ma faceam medic sau asistenta ca eram tot in spital si nu mai trebuia sa stau pe la usi.cel mai important e sa scap de depresie ca asta mi-a mancat zilele si noptile(insomnii)

am vazut povestea cu ministru da eu cred ca fiecare face ce vrea la el acasa(sau unde era)atata timp cat nu ii face rau la altul.ca si ministrii sunt oameni, si vedetele., persoanele publice, etc.
si apoi vad ca toata lumea e interesata mai mult de scandaluri sau ce a facut X sau ce n-a facut Y., in loc sa-si puna mintea la contributie sa faca cv pt oamenii din tara asta ca prea s-a dus naibii totul.nu mai auzi nimic bun de ROMANIA.te duci in alta tara si ti-e rusine sa zici ca esti roman.hai ca m-am intristat deja.

salutare tuturor,
Ei dragele mele, ce n-as da sa zic si eu ca mi-e mai bine, dar nu-mi e.
Din cauza mea? Nu!!!
Cred ca de data asta din cauza dr care mi-a scos brusc unul din medicamente si am facut un pui de sevraj.
Pai, stau si va intreb, sa nu le zici nimic de dulce?
Ma simt ca naiba de doua zile, dar ca naiba, am stari de depresie pronuntata, imi tremura tot corpul si parca ma scufund intr-un abis. Ieri (slava Domnului) am dormit de la 8 si jumatate pina de dimineata. Zic, o sa dorm si maine ma trezesc om.
N-ai sa vezi! Am fost ok vreo doua ore, apoi am cazut iarasi. Rau. Am plans de n-am mai putut la serviciu, asa fara motiv.
Na ce sa mai zic, cascati bine ochii pe mana cui va dati capsorul, chiar nu e de glumit!
Va pupic
Prozac

Doamna Prozac, pai asta nu e doctorul curent a lu matale? Si 'mnealui nu stie ca atunci cand scoti o pastela, o scoti treptat? Ce pastela ti-a scos?

Cu terapia cum merge?
Nu stiu cum sa-ti fiu alaturi... decat ca am asa un ring of a bell ca e posibil sa fii naspa din cauza operatiei pe care ai facut-o. Sa te fi slabit destul de nasol si sa fie corpul pur si simplu tare obosit. Ca acum nu e chiar o unghie taiata prin ce-ai trecut, ci o treaba serioasa. Spun si eu.
Hai te pupici ca trebuie iar sa mut birourile si sunt in cartoane si hartii!!!!

Iti mai vine cateodata s-o iei razna dar tre sa ne suportam, sa oftam si sa speram ca vom trece peste toate. Sophie am vazut si eu emisiunea cu ministru si pot spune ca numai in Romania se poate intampla asta. eu am pornit un razboi impotriva TOCULUI, ala rau poate totusi va fi si unul bun. kisses

salutare fetelor
poi ma duc ieri la medicul de fam.si din vorba in vorba imi zice ca astia de sus vor sa dea o lege sa platim si medicul de familie si specialistul cand mergem la consultatii. poi astia vor sa omoare jumate din romani?ca sunt destui bolnavi care nu au bani sa mearga la doctor.si atunci de ce mai platim asigurarea medicala?ca la consultatii oricum platesc endocrinologul si psihiatrul ca au cabinete private si nu au contract cu casa de asigurari., si altfel nu se poate. ca cei care au contract ii cam doare in cot de pacienti!!!!!!!!!!!oricum trebuie sa le dai ceva!!!!!

doamna Prozac-imi pare rau ca nu te simti prea bine.noi, fetele de pe forum suntem alaturi de tine ca tu esti sufletul forumului.
celelalte pe unde umblati? miki?
astept vesti de la voi
pupici

buna, eu sunt pe linia de plutire, nu as zice ca sar intr-un picior dar fereasca Dumnezeu de mai rau. intotdeauna.
sunt extrem de obosita, la munca e munca cacalau, acasa zugraveala, ala micu... sa ma tina Dumnezeu ca le-oi duce pe toate. :))

Sophie, Prozac - I'm here for you!!!!!

Buna fetelor! Nu ne-am mai auzit de multa vreme. Eu am mers la servici in fiecare zi desi mi-a fost foarte greu. Asa cum ati spus, pe zi ce trecea am simtit cum imi este tot mai putin frica...desi nu am scapat de tot:P
Din pacate azi-noapte nu stiu ce am patit.m-am trezit din somn si nu mai puteam sa respir...aveam o respiratie suieratoare si simteam ca nu imi ajunge aerul.am tusit vreo 2 ore..nu m-am speriat si nu a fost atac de panica.maine intentionez sa merg la un alergolog pentru ca de o luna am nasul infundat, nu mai am miros si stranut de 100 de ori pe zi.sper sa nu am ceva aiurea pentru ca numai asta imi mai lipseste acum. In rest, continui tratamentul, merg si la scoala si pot sa spun ca ma simt mult mai bine fata de cat de doborata eram saptamanile trecute. Poate ca dupa tot raul este si un bine.
nu v-am povestit o faza tare: intr-o zi la servici a sunat alarma de incendiu-->va puteti imagina ce fata am avut, mai ales ca nu stiam ce este:)) va pup, o seara faina va doresc si multe bucurii!!

Buna fetelor. Cred ca nu va mai amintiti de mine.

Am mai citit dar de postat nu pentru ca nu as fi facut altceva decat sa ma vaicaresc.

Deci nu sunt prea bine. Iau Coaxil si Lexotan (1/2 seara). Din pacate nu as spune ca ma ajuta, nici macar Lexotanul, ceea ce este surprinzator. Pe langa TOC ma chinuie si o anxietate la un nivel nu foarte mare dar permanenta. Si am reinceput cu presiuni in cap, extremitati reci si stari de lesin, fir-ar sa fie.

M-am hotarat sa renunt la terapie ca am senzatia ca am scos the most out of it si ma plictiseste.

Sophie iti inteleg stresul cu firma. Si noi suntem pe cont propriu si de la un timp nu mai merg deloc lucrurile. Mi se pare tare greu sa ma obisnuiesc cu o situatie de austeritate dar sper sa treaca la un moment dar criza si totul sa revina la normal.

Prozac dar de ce ai schimbat tratamentul. ca parca iti era bine cu cel pe care il aveai?

Cata sa ti se refaca tesutul repede si binteles sa scapi de anxietate, TOC etc.

Miki nu stiu exact de ce te stresa atat de tare serviciul dar bine ca esti mai OK acum.

Lumi, Gege numai bine va doresc.

Buna, tuturor!

Sint noua pe forum insa veterana in problema TOC-lui (din pacate!). Va scriu pentru a va cere parerea intr-un aspect legat de tratament. Sufar de TOC de aproximativ 11 ani si am doar o luna de cind am fost la psihiatru pentru medicatie. Trebuie sa spun ca poate nu m-as fi dus nici acum daca, pe linga obsesii nu as fi inceput sa fac si niste crize de anxietate - puternice dar destul de sporadice. Asadar, ce m-a speriat mai mult si ce m-a convins ca trebuie sa vad un medic au fost crizele de anxietate si nicidecum obsesiile/ritualurile in sine cu care, de atita timp, ma obisnuisem sa traiesc.. Nu pot sa spun, evident, ca erau o placere (citeodata, dimpotriva - imi dadaeau literalmente, dureri de cap) dar incepusera sa fac parte din viata mea, ma obisnuisem cu ele asa cum te obisnuiesti cu o migrena pe care o duci ani de zile..
In fine, m-am dus la psihiatru care mi-a spus de la bun inceput ca probabil va trebui sa fac tratament daca nu toata viata macar citiva ani. M-am bucurat initial pentru ca vedeam in medicamente scaparea mea din crizele de anxietate si din obsesii. Astfel ca mi-a prescris Anafranil, Fluoxetina (clasicul Prozac) si Alprazolam. Pentru ca Anafranilul nu l-am suportat deloc (mi-a dat niste efecte secundare groaznice, dupa numai o pastila!), mi-a spus sa continui cu celelalte doua. Chestia e ca la inceput, in primele zile, toleram bine Fluoxetina, insa dupa aproape o saptamina si jumatate si in cazul acestui medicament au inceput sa se vada efectele secundare: tremuraturi ale bratelor (si in ultimele doua zile, ale picioarelor, de asemeni), palpitatii puternice, gura uscata, lipsa poftei de mincare, pierdere in greutate, stari de greata, ameteli, stari de ireal si - cel mai groaznic, poate - stari de anxietate repetate. Din toate astea ce m-a frapat pe mine cel mai tare, au fost starile de anxietate mult mai dese decit inainte de a incepe tratamentul (intr-o saptamina am ajuns la Urgenta de doua ori pentru aceste stari). Chiar am intrebat medicul: Fluoxetina nu se presupune ca "vindeca" starile de anxietate? (pe linga obsesii..) De ce luind un medicament impotriva lor, acestea reapar si, in plus, si mai des si mai intense decit inainte de a incepe tratamentul.. ?! Mi s-a spus ca Fluoxtina are un timp de instalare in organism mai indelungat, adica pina se vad efectele dureaza vreo 2, 3 sau chiar 4 saptamini. Cu alte cuvinte, mai am de indurat acelasi chin - al starilor de anxietate - inca vreo 3 saptamini..!
Bun, intrebarea mea este: a mai luat cineva acest tratament? Cum s-a simtit? S-au cunoscut efectele? Pentru ca practic acum ma simt mai rau decit inainte de a incepe tratamentul, nici nu mai stiu daca am facut bine incepindu-l sau nu.. Nici nu mai stiu daca merita sa mai astept inca vreo 3 saptamini (cum spuneam) pina isi face Fluoxetina efectul.. Ma intreb cind isi va face efectul - obsesiile vor disparea sau se vor reduce?? Daca da, exista risul de a ramine cu starile de anxietate ca efect secundar al acestui medicament? Pentru ca daca ar trebui sa aleg intre obsesii si stari de anxietate..nu stiu cum e mai "rentabil"..
As mai vrea sa spun ca acum sint in medical pentru ca mi s-a intimplat sa trebuiasca sa opresc masina in mijlocul soselei pentru a-mi calma starea de anxietate..
Si apropos, o ultima intrebare (desi stiu ca nu se prea inacdreaza in acest topic): care sint remediile "de prim ajutor" pe care le luati sau le faceti cind simtiti ca se instaleaza starea de anxietate? Mie medicul mi-a spus sa respir intr-o punga (pentru a nu pierde oxigenul sau ceva in genul asta) si sa imi pun sub limba un Alprazolam.. Stiti si alte "trucuri"?
Va rog din suflet, dati-mi un raspuns sau daca a mai trecut cinvea prin aceasta experienta - mi-ar fi o reala consolare sa stiu parerea sa..
Multumesc mult pentru rabdarea pe care ati avut-o cu postul meu!
Malina74.

Salutare Malin,
Bine ai venit la noi in club.
Te vad destul de speriata si o sa intru direct in subiect.

Nu spui cata fluoxetina iei, este posibil sa iei prea mult dintr-o data si ca atare sa ai aceste efecte secundare neplacute. Eu am luat fluoxetin (prozac) si m-am simtit foarte bine cu el, din pacate efectul s-a redus si am avut recaderi.
Nu stiu de ce ti-a prescris Anafranil si Prozac, anafranilul este triciclic si de obicei se da in ultima instanta pentru ca se merge mai mult pe antidepresivele de generatie noua, gen Prozac.
Nu este neobisnuit ca la inceputul tratamentului starile de anxietate sa se inrautateasca, ba mai mult acest rau "prezice" un pronostic bun al efectului curativ al AD.
Sfatul meu este sa te consulti cu dr si sa reduci doza la jumatate si sa o cresti usor si gradual.
Prozac este de 20mg, o reduci la jumatate, deci 10mg apoi cresti saptamanal cate 10mg. Ar trebui ca alprazolamul sa "taie" starile de anxietate, observa-te dupa ce-l iei daca te simti mai bine sau nu si apoi ia legatura cu medicul tau pentru a -l schimba eventual.
Ce-ti spun eu sunt sugestii pe baza propriei experiente, ele nu inlocuiesc discutia cu dr tau curant.

Referitor la alegerea intre obsesii si anxietate, sunt nasoale amandoua, e drept ca probabil ai avut un TOC moderat de a stat cuminte, fara medicatie atatia ani. M-as bucura sa pot sa stau si eu fara medicatie. Din pacate eu am facut si depresie si astea doua merg mana in mana si-s tare nesuferite amandoua.
Al meu TOC s-a declansat post-partum, insa gandindu-ma mai bine, coltii si i-a aratat mult mai demult.
In fine, acum sunt asa si asa cu stari mai bune sua mai rele, insa suportabile, Doamne ajuta.
Vorbim maine mai multe, acum e tarziu si ma duc la somnic.
Hai nu fi asa speriata, gandeste-te ca altii probabil sunt cu mult mai rau:))
Pup si astept maine o cafea mare aburinda la birou!

Buna, Prozac, si multumesc pentru raspunul prompt!
Sint intr-adevar speriata pentru ca desi sint in tratament nu vad o ameliorare a simptomelor (mai putin a obsesiilor, care, recunosc au mai scazut.. dar nu stiu daca au scazut ca efect al medicatiei sau pentru ca, mai nou, fixatia mea o reprezinta starile anxioase) ci dimpotriva..
Referitor la medicamente: Fluoxetina mi-a prescris medicul sa iau o pastila de 20 g seara iar Alprazolamul intr-adevar ma ajuta enorm in starile de anxietate, de asa maniera ca la o ora dupa ce mi-a trecut starea (luind un Alprazolam, bineinteles) ma simt atit de relaxata si de bine de nici n-as spune ca am avut vreodata in viata vreo astfel de stare.. Problema e ca am inteles ca pe termen lung da dependenta si, in plus, organismul se obisnuieste cu doza prin urmare in timp Alprazolamul nu mai are efect. Asa ca, Alprazolamul il vad ca o solutie provizorie.
Oricum, saptamina asta am sa iau legatura cu medicul sa vad cum pot proceda mai departe pentru ca e foarte greu sa lupt cu efectele secundare ale Fluoxetinei..
In fine, multumesc mult pentru raspuns si - sincer - citind posturile tale, am toata admiratia pentru curajul si vointa pe care le ai! Toata admiratia mea!
Multumesc si pentru starea de spirit pe care ne-o induci!
Cu caldura,
Malina.

Neata,
Malina, ti-as zice bine ai venit dar... Prozac ti-a oferit raspunsul cel mai pertinent, ceea ce vreau sa iti spun eu (desi sunt pe alt tip de tratament) este ca ia ceva timp pana isi face efectul si este crucial sa tii legatura cu medicul psihiatru. La mine as putea spune ca au inceput sa se vada ceva efecte pozitive dupa vreo 2 luni. Daca nu chiar mai mult. Anxietate am avut mult timp, mai am si acum. Ideea este sa inveti sa o gestionezi.

Mariuca, oare a fost o idee buna intreruperea completa a terapiei? Adica ok, poate nu mai faceai progrese cu respectivul terapeut... mai bine cauta altul decat sa intrerupi de tot... parerea mea.
Cu psihiatrul ai vb despre medicamentele acelea?

Prozac, Sophie cum sunteti?

Eu sunt iar jos. Roller-coaster-ul asta ma oboseste asa de mult. Mi-au revenit obsesiile legate de gandurile intruzive fata de copilul meu. Nu sunt asa de puternice ca prima oara dar nici mult mai slabe. Nu stiu, sunt momente in care mintea parca refuza sa mai ridice bariere si primeste toate cretinatatile. In fine... cu ajutorul lui Dumnezeu am facut fata weekend-ului, cu multa treaba si stat cu copilul fff mult, acum sunt la munca si diseara am terapie. Sincer nu stiu ce o sa imi mai zica... dar asta e. Mergem inainte. Incerc din rasputeri sa nu ma deprim pe chestia asta si ma gandesc tot timpul ca este doar o parte din ciclul vindecarii cu ridicari si caderi.
O zi buna tuturor si... SA VA TRAIASCA COPIII!

Malina lasa ca aici la noi sa fie mai usor sa-ti suporti TOCUL. Din pacate obsesia si anxietatea au legatura intre ele si unite vor sa faca rau Prozac asa ca tre sa le divortam si sa le dam drumul pe cai diferite. Mariuca schimba terapeutul poate nu e bun - Ce nu mai sunt si altii? Ozi buna fetelor.

Salutare fetelor,
Nu mi-a mers netu ca intram mai de dimineata.
Am avut un week-end cu obsesii, cu anxietate si depresie la greu, tot tacamu la greu. Azi raman si singura cu copilu, asa sa fie tacamu complet si am anxietate anticipatorie la greu.Stiu ca Dumnezeu va fi langa mine, insa obsesiile sunt destul de bagacioase si Tocu isi infige coltii. Ratiunea imi spuen ca va fi totul ok, TOCu mai baga cate un spin cu "dar daca?!"
Ei, boala lu "daca".
Sper sa trec si peste asta, nu ma lasa pe mine bunul Dumnezeu.

M-a sfatutit pretena noastra comuna sa stau ocupata si asa am facut, in plus mi-am luat un complex de fortifiante si parca, parca nu mai sunt asa mamaliga, ma simt nitel mai fortitianta.

Mariuca, draga mea, cum sa te uitam ?! Nu te-am uitat si esti oricand bine-primita la noi:))
De ce crezi ca nu-ti merge tratamentul? Vorba lui Lumi, incearca sa iei legatuira si cu un alt psihiatru.

Cata, vezi ca nici eu nu sunt bine, dar hai ca e doar o incercare si de data asta si ne ridicam noi:))
Mie dr i-a dat si Wellbutrin pe care nu l-am inceput inca. Nu ma certati, dar trebuie mai intai sa scad spitominul si apoi incerc si pe astalalt. Sper sa nu aiba efecte secundare multe si voi incepe cu un sfert de pastiluta.

Malina, ca uitasem, de obicei efectul benefic se instaleaza dupa 4-8 uneori chiar 12 saptamani si acest "bine" il vei simti gradual. Asadar, multa rabdare!
Ma intorc la treaba si va pupic pe toate!

Hello, gagici! Am fost in mutari de birou, inca n-am net asa ca n-am putut sa intru la povesti. Va mai amintiti de Peter Pan? Am dus lupte crancene in ultimele zile. Sunt obosita de altfel... motivul? Peter Pan se incapataneaza sa creada ca eu trebuie sa accept unilateral si neconditionat situatia lui extrem de dificila de la serviciu. Cum considera problema lui mult mai grava, indiferent ce nevoi as asea eu, i se par minore, drept pt care imi da cu flit. Dupa lungi negocieri, am ajuns la concluzia ca de iubit ne iubim si ca vrem sa ne fie bine.

Despre TOC, nici o veste... mai scoate asa, cate un coltisor, dar i-l pilesc. Am alte prioritati :-)

Asa, in ce priveste medicatia, tabloul prin care am trecut eu a fost adesea urmatorul: intram in criza de anxietate, ma duceam la medic (treaba asta s-a intamplat de doua-trei ori in toti cei 12 ani de TOC si pana sa inteleg cu ce se mananca) si ceream ceva care sa-mi faca bine imediat. Avand in vedere ca ma simteam nasol una din cauza grozaviilor din cap, doi din cauza faptului ca ma consideram nebuna sau anormala, ideea de a lua pastile pe o perioada indelungata ma ingrozea de-a dreptul. Cred ca daca cineva mi-ar fi spus intr-un anumit fel ce se petrece cu mine si mi-ar fi dat tratamentul care trebuia, mai salvam multe alte crize. Si eu muream de groaza ca daca imi da dependenta cine stie ce pastila...
Eu am inteles ca in criza se procedeaza cam asa: se dau benzodiazepine (rivotril, xanax, lexotanit, etc) ca sa scada anxietatea. Abia apoi se introduce Prozac sau altceva din familie. Se introduce treptat... eu am luat Prozac si mi l-a introdus asa: 5 zile un sfert, 5 zile jumate, 5 zile trei sferturi si abia apoi o pastila de 20 mg. Asta pentru ca Prozacul ajuta la crearea unui bum de serotonina care poate fi, uneori, mai greu de gestionat de corp si avem tot felul de stari care nu ne plac.
Deci, draga Malina, e posibil ca medicamentul sa te fi zguduit nitel. In orice caz, cum iti spunea si Cata, vorbeste cu medicul tau, explica-i cum te simti ca sa vedeti impreuna daca e de modificat sa nu ceva in schema. La mine, nu prea a mers prozacul, motiv pentru cate mi l-au si scos. Acum iau doar la nevoie Rivotril. Cum sunt? Adesea am stari nedorite, dar m-a ajutat mult si terapia sa pricep cum sta treaba si cum le pot da in cap starilor astea. Cand nu merge deloc, iau Rivotril si o sun pe doctorita mea care ma scoate de pe sina TOC prin exercitii si scheme de analiza a gandului obsesiv si a "grozaviei" care ar urma sa se intample daca respectivul gand ar fi adevarat. Si scade... Treaba cu sunatul se petrece foarte rar.

Malina, asa cum spuneau si fetele, ajuta mult si terapia cognitiv comportamentala.


Cata, dupa cum iti ziceam si la telefon, merci ca mi-ai ascultat amaraciunile. Fata, pai pusca mea, te scormone nitel asta cu copilul ca e ziua copilului, nu? Ocazii bunicele pentru expuneri... vezi cu terapeuta ta ce-ai putea sa faci ca si expunere.

Miki, vazusi ca scade intensitatea? Mama lui de TOC! Imi inchipui ca te-ai terminat cand ai auzit alarma si ca ti-a ridicat tare anxietatea, dar bine ca te-ai dus inapoi la birou!!! Alarmele se declanseaza peste tot, nu numai la biroul tau :-) Bafata!

Salutare gagici,
Iata-ma victorioasa dupa o noapte (destul de agitata) de expunere "in vivo".
Totul a fost ok ieri pana seara cand ne-am bagat in pat, eu cu fii-miu si m-au luat pandaliile, evident de teama. Ganduri care mai de care m-au bantuit, dar cum era destul de tarzior, treaba nu mai puteam face, am zis ho trebuie s-o contracarez prin propriile-mi forte. Asadar m-am rugat si m-am focusat pe prezent.
Apoi mi-am repetat de fiecare data ca sunt om puternic, ca sunt doar ganduri si ca ele nu fac rau si ca ratiunea imi este intacta. Si uite asa, am lasat gandurile sa-si faca de cap.
N-as puta spune ca anxietatea a scazut de la sine, a trebuit sa iau un 0.5 rivotril pentru a ma linisti (am acordul dr pentru asta).
Cum ma simt acum: VICTORIOASA!
Nu-i usor, deloc sa traiesti cu boala noastra, dar s epare ca nu avem incotro, este necesar sa invatatm sa traim cu ea. Pur si simplu!
Acum sunt cam chiauna de cap, caci nu pot spune ca am dormit adanc, dar sunt bine si ii multumesc lui Dumnezeu pentru asta.
Asta a fost raportul meu de aseara.

sall fetelor
bun venit celor noi pe forum
ma bucur pt cele care sunteti mai bine si sorry pt care nu sunteti mai bine
nici eu nu sar in sus de bucurie da fac cate un pas de furnica si incerc sa scap de toate gandurile negative.ieri am reusit sa trec peste un episod naspa cu mama(o sursa mare de stress pt mn).a inceput sa-mi zica ceva si m-am facut ca nu o aud si apoi a inceput sa urle(oricum ea mai mult tzipa decat vorbeste)am inchis usa frumos, am luat un alprazolam(xanax)si m-am pus la calculator si incet incet mi-a trecut.eu sunt o fire care nu pot sa ma exteriorizez sa tip si sa urlu.ma ascund si plang pana imi ies ochii din cap.da ieri nu am plans!ca m-am saturat.
acum baiatul meu termina clasa 8 si tre sa fiu langa el.mai e un pic. da apoi vreau sa plec macar pt cateva luni in italia.(mai tre sa fac si bani, nu.?)sper sa fac fata, ca daca nu avem problemele astea de sanatate nu mai veneam inapoi.si acolo nu am reusit sa-mi fac acte sa pot merge la medic.asta e.
d-na Prozac am asa o admiratie pt tine ca esti puternica si ai reusit sa treci peste multe si ne mai ridici moralul din cand in cand.
mult respect si pt celelalte fete de pe forum pt ca stiu cat de greu e sa traiesti cu problemele de sanatate care le avem noi si LUPTAM ca sa mergem inainte.curaj fetelor.nu va lasati.
am mai scris undeva ca ma bucur ca am gasit forumul acesta.eu va consider pe toate prietenele mele pt ca ma ascultati neconditionat, mai dati o parere, o vorba buna.ca acum nu mai am prietene apropiate(langa mine) si m-as simti mult mai singura fara voi.
va pup si va doresc numai bine
o zi buna tuturor !!!!!!

Ole pentru victoria ta, Prozac! Foarte smechera devenisi, hai? Nu te mai face tocu cu una cu doua. Imi place de tine. A... ca uitai. Fata, n-ai botez nici de data asta :-) Accidentul erotic nu s-a concretizat... Lasa ca vara asta ma duce PP in Creta vreo doua saptamani, ca are o casa acolo, si in drum spre plaja, mai pe plaja, dupa stanci... cine stie? :-) O sa am si creierii mai limpezi, in vacanta fiind. Da cu botezul cand o fi, cum o fi, nu te scad de la socoteala!

Gege, bravo pentru atitudinea ta detasata! Jos palaria. Eu sunt o fire care se baga in scandaluri, care riposteaza si adesea eu sunt cea care sufera ca un caine. Dupa ultimele certuri cu Peter Pan, mi-am propus asa: cand ma apuca disperarea sa spun "lasa sa treaca, ia o pastiluta si mai vezi mai incolo daca tot atati nervi ai". Poate merge... Suntem prietenele tale. Umerii nostri sunt disponibili mereu! Cat despre plecatul in Italia, daca iti iei la tine pastilutele, tragi aer in piept si-ti spui "mai, eu acum stiu mai multe despre problema asta", cel mai posibil e sa te simti foarte bine. Multa bafta!

Raportul meu: Peter Pan face progrese. Fac si eu progrese incercand sa nu ma mai enervez... Aseara a iesit un colt de TOC care ma cam zgarie, dar incerc sa gasesc pila adecvata. Mi-am facut parut dis de dimineata ca se marita sora-mea in trei zile si n-o sa am timp atunci de suvite si alte bazaconii. Abia daca reuseste tipa aceea sa ma aranjeze putin... Am fost cu catelul la cardiolog (stiti ca a avut crize de inima) si m-a linistit ala, dar m-a bagat si-n ceata, Nu are probleme cu inima in principal... el crede ca e o problema mai degraba hepatica, dar care cand se declanseaza ii provoaca si aceste crize de inima... Bon.
Mi-am mutat biroul intr-un nou sediu in care nu vreau sa fac multi pureci ca am un asociat imbecil, unu de daca v-as povesti cum se comporta cu proprii angajati, vi s-ar ridica parul in cap... Voila. Pup la gasca si sa fie bine. Care Toc mai scoate colt va dau o pila mare!

Buna, fetelor!
E numai al doilea post al meu aici dar - asa cum cineva spunea inainte - de cind am intrat pe forum parca ma simt mai bine, mai energica si mai puternica. Sper sa dureze!
Va spuneam ca ma chinuie niste stari de anxietate datorate - dupa umila mea opinie - Fluoxetinei. Ei bine, de cind am scris ultima data am intrerupt Fluoxetina si am luat legatura cu psihiatrul meu explicindu-i toate efectele pe care le capatasem de pe urma acestui medicament. I-am spus, prin urmare, si de starile de anxietate groaznice prin care am trecut, stari datorita carora practic aproape ca dadusem in agorafobie (imi era teama sa mai ies din casa, de dus la serviciu, ce sa mai vorbim!). Mi-a spus sa las Fluoxetina si sa incep cu Paroxetina, alt antidepresiv.
Sa vad cum functioneaza asta..
In orice caz, sint in continuare in medical - toata saptamina - desi reactia sefei mele, cind i-am dus hirtiile de medical, a fost una de "fata cazuta", prin urmare - alt motiv de anxietate..! Nu mai stiu exact cum stau lucrurile in tara dar aici (in Spania) somajul e foarte crescut si din cite am inteles din privirea sefei mele nu mi-am ales momentul potrivit sa ma simt rau..
Sper sa fie bine, trebuie sa fiu optimista!
Calde salutari tuturor!
Malina.

Buna tuturor,

Incep prin a aplauda evolutia prietenelor mele Prozac si Sophie, luptatoare adevarate! Bravo.

Gege, oau, ce baiat mare ai. "Succesuri" multiple, ce sa zic.

Malina, las-o in durerea ei pe sefa ta, nu te mai pasiona de fata ei cazuta. Intrebarea este: tie iti face bine sa stai acasa? Ca mie de exemplu nu imi face.

Eu sunt... nu prea bine. Of. Poate este si faptul ca a venit menstruatia (dupa vreo 2 luni si ceva), poate e doar curba bolii... nu stiu. Cert este ca dimineata si seara sunt varza. Ganduri intruzive la greu, incerc cu strategii si rugaciune sa le tin departe dar nu reusesc mereu. Acum am ajuns la munca si m-am mai linistit nitel (ceea ce e bine ca am niste zile pline...) si incerc sa nu ma gandesc la dupa-amiaza.
Cel mai tare ma deranjeaza ca, avand in vedere faptul ca gandurile mele intruzive sunt in general legate de baietelul meu ma simt oarecum straina de el asa, parca nu il iubesc destul. Imi tot spun ca sunt o mama buna pentru ca am grija de el, ii arat dragostea mea, il hranesc, ma joc cu el etc. Dar gandurile sunt in capul meu ce sa fac cu ele... In fine.
Mai este si componenta religioasa - ca ma simt ffff vinovata pentru aceste ganduri. Intr-un sens am gasit o portita si pentru asta, spun simplu "Doamne, eu nu vreau aceste ganduri si tu stii asta, te rog ajuta-ma sa se duca sau daca nu se poate asta, ajuta-ma sa le rabd fara sa ma risipesc si fara sa imi pierd credinta."
Chestia care reprezinta inca o necunoscuta pentru mine este modul cum, in momente diferite (ale zilei si ale vietii mele), in functie de starea mea fizica, de vreme, de ce se intampla in jurul meu etc, reactionez extrem de diferit la aceste ganduri intruzive (imagini intruzive mai mult): sunt momente cand acelasi gand imi genereaza panica pur si simplu si alte momente cand nici nu il bag in seama. Acelasi creier, aceeasi persoana. Uimitor!
Am discutat cu terapeuta mea si am notat exact succesiunea de sentimente si reactii la aceste imagini intruzive. Ea mi-a aratat ca este exact acelasi model de reactie pe care o aveam la atacurile de panica. Practic nu am eradicat modelul de reactie, l-am internalizat si mai mult. Ideea este sa opresc reactia imediat, la imagine, sa ma pozitionez ca si un observator extern si sa astept sa treaca - cine a reusit sa imi zica si mie. :)
Va doresc o zi buna tuturor si mai astept mesaje si de la baietii nostri: Dan, Ion ce mai faceti?

Salutare fetelor,

Sunt racita cobza, asadar ieri am plecat mai devreme acasa si am bolit toata ziua in pat. Culmea, credeam ca seara n-o sa mai dorm ca bagasem toata ziua somnic la greu.
E fantastic corpul asta cum are el nevoie de somn/odihna cand se simte bolnav. Noapte a trecut fara probleme, fara anxietate deloc, deloc si azi m-am simtit si mai invingatoare ca ieri. E fantastic! Binele asta il doresc pana si dusmanilor mei, nu mai zic de prieteni:))
Asadar expunerea asta uite domle ca functioneaza!

Gege, sa-ti traiasca baiatul si sa aiba parte de bucurii si bafta la capacitate, banuiesc ca esti stresata. Ma bucur ca ne-ai gasit ca prietene, vino aici de cate ori ai nevoie de o parere sincera.
Cu mama, hmmm ce sa zic, as avea o discutie cu mneaei in care i-as spune ca am o varsta sufieciet de mare si o tulburare pe capatana care n-o doresc nimanui si sa incerce sa aibe cu mine o dicvutie civilizata, atfel..PAS. Asta e, uneori este bine sa facem "curat" in viata noastra, chiar daca nu intotrdeauna folosim Duhul blandetii.
Asa am facut si eu ieri, m-a suna sor'mea, care e fata buna dar mai are scapari sa ma ia la rost ca de ce m-am imbolnavit?!
Incerc sa-i zic pe-un ton cat mai calm posibil ca nu-i vina mea si o aud "de ce n-ai fost domle la doctor, daca ai gripa porcina, ca n-ai ghija de tine, bla, bla, bla..."
I-am spus ca daca nu-si schimba tonalitatea (tonu era unu foarte ridicat) ii inchid telefonu. Asadar, chiar daca era ingrijorata de mine, a trebuit sa-i zis pas, pentru ca attdinea ei mai mult rau imi facea.

Malina, la fel zic, da-o in pisici pe sefa ta, tu trebuie sa te faci bine si uneori in viata este foarte bine sa ne vedem interesul personal.
Stiu, e greu, e criza, sunt toate la pamant, dar ce folos, poate sa fie raiu pe pamant daca tie ti-e rau, totul e in zadar. Asaadr da-ti timp si incepi tratamentul cu doza mica.

Sophica, sunt bucuroasa ca-s nasha in premiera pentru cand va fi sa fie:))
Ai grija sa fie facut cu foc si pasiune ca asa ies copii reusiti:))
Astept cu drag marea veste.

Cata, draga mea, stii tu ca si mine ca asa e beleaua de toc, cand sus, cand jos. Invata sa traiesti cu aceste ganduri indiferent cat de oribile sunt. Ele nu ne reprezinta si Dumnezeu nu ne pedepseste pentru elel.
Sa ne amintim cateva reguli (am chef de scris, ma manca dejetele))))
1.Gandurile nu ne reprezinta, orice om ARE ganduri negre la un moment dat, asta nu inseamna ca il reprezinta de vre-un fel
2.Inavatam sa traim in incertitudine. Asta e o buna axioma de combatere a TOCului, se cam traduce asa :nu avem de unde stii ce va fi, daca ce gandim se va si adeveri. O minte anxioasa poa sa aiba distorsiuni de genu "ieri mi-a fost rau, cu siguranta imi va fi si azi si maine!" Fals. Poate ieri mi-a fost rau, dar nu avem de unde stii ce se va petrece maine sau in perioada imediat urmatoare.
Merge aplicata in toate gandurile ce privesc prezentul si viitorul si deseori uitam cu brio de ea.
O mai putema dezvolta daca doriti.
3. Gand=actiune. Clientul cu TOC, sunt draguta uite nu zic pacient, are tendinta de a spune, ah am gandit lucrul ala cu siguranta asa va fi. Face fara sa vrea in mintea lui o "sinteaza" intre gand si actiune, d'asta reactiile mintii sunt cele de frica, pentru ca o parte a creirului le considera ca si reale, realizabile.
Fals. Hai sa ne gandim ca vrem sa castigam la LOTO, ha, ha, cati din noi nu dorim?!
Unii chiar visam cu ochii deschisi la ce vom face cu atitia bani. Insa, este doar un gand, de data asta frumos, iar probabilitatea ca el sa se intample este infima. Raportati aceasta ipoteza si la gandurile negative.
4. Etichetarea sau recunoasterea, asta se traduce cam asa: avem gandul urat care nu ne da pace, il recunoastem ca fiind gand rau si ii dam pace. Nu lupatm cu el, nu-i dam pe cat posibil atentie. Incet, incet va scadea din intensitate.
5. Refocusarea. Ne sacaie gandul, orice am face. Buuun. Gasim altceva de facut, orice!
Incercam sa ne focusam mintea pe orice altceva si amanam momentul cand ne vom ingrijora pentru gandul negativ.

Cam atatea mi-au venbit azi in minte. Ma mai gandesc si va mai spun.
Va pa!
Prozac

Prozac nici nu iti pot spune cat ma bucur ca esti bine. Multumim pentru sintetizarea acestor idei deosebit de importante.

Cucoana Prozac, vaz ca te mancara destele. Foarte frumoasa descrierea lu matale! Chapeau!
Ma bucur tare ca esti bine si inflorirtoare.

Eu sunt enervata ca, daca ma apuca vreo treaba, nu mai am rabdare si bocesc, spun ca nu e drept si nu mai vreau niciodata. Asa cum facui aseara... De unde concluzie desteapta: Sofico, mai fa mataluta expuneri! Usor de zis, raspunde tot Sofica, numai ca in perioadele de bine mai bine pui fierul rosu pe mine decat sa ma pui sa fac expuneri. Asta e tare greu, ca trec de momentele dificile, stiu ca trebuie sa ma bag in "cacat" sa vad daca chiar pute asa rau (adicatelea, una peste asta, sa fac expunerea), dar nu-mi vine la indemana. Oricum, am facut multi pasi inainte... chiar daca un "dar daca" m-a chinuit ieri.
Si multi pasi am facut cu toatele, chiar daca ne mai bocim noi pe aici din cand in cand...

Mi-a dat un coleg neste suplimenti nutritiv in prospectul caruia, scrie printre altele si ca extractul din respectivul fruct (Jus de Noni - se numeste) ajuta secretia de serotonina. Eu stiu ca la noi mai greu e cu metabolizarea (parca) de serotonina... stiu ca nu exista medicamente minune, am mai avut aceasta discutie. El a luat pentru niste stari nasoale de-i faceau urechile sa tiue si zice sa e mai relaxat. O sa iau si eu si va tin la curent cu statusul!!! Repet, nu am gasit piatra filozofala, da niste vitaminase acolo nu mi-or strica.

Cata, fetita, ai mata impresia ca e asa usor sa te uiti la gandurile astea ca un spectator? Hi Hi Hi! Regizor cum ma stiu, sa nu ma plasez eu in rolul principal? Pai se poate?
Fata de voi care aveti si alte ganduri, cum iti ziceam aseara cand ne-a intrerupt furtuna, eu am pe o singura tema: religioasa. Dar si la mine au facut pui... adicatelea varitiuni pe aceeasi tema la greu. Si de la o chestie am ajuns la obsesii f. multe care aparent, n-au legatura dar se leaga de fix acelasi lucru.. Vroiam sa-ti spun si aseara, eu nu cred in teoria asta care te inspaimanta pe tine, cum ca au venit alte ganduri. Cred ca punctul de pornire e acelasi si e altfel formulat.
N-o sa-ti spun ca nu sta Dumnezeu sa ne judece de un gand intruziv sau altul pentru ca teoria cum ca ar sta nu are sens de la bun inceput. Hai va pup!

Malina, bafta si din partea mea. Eu n-am aratat niciodata vreo scrisoare medicala nimanui, ca n-am avut o scrisoare medicala. Nu stiu bine ce e... probabil justificativ pt concediu?
Nu stiu ce as face eu... la serviciu am explicat colegilor mei ca am o problema neurologica, ca nu metabolizez serotonina si nu-mi freaca nimeni icrele. Tu faci si terapue? Daca faci, intreaba cum poti pune problema asa incat lumea sa nu aiba o reactie care sa te deranjeze. Eu asa as face pentru ca, din pacate, trebile astea cu anxietatea sunt destul de stigmatizate. Se schimba si asta, dar greu...

Prozac sanatate maxima si sa ne auzim cu bine. Malina nu te mai lasa stresata de "safa" las-o in plata ei sau cum zice Prozac da o la pisici. Cata ce s-a intamplat cu TOCUL? Sophie n-o mai certa atata pe Cata, ea are nevoie de sfaturi de la voi de la veterane. Nu? pai si pe mine ma apucaseo depresie urata dar incerc s-o inving.