Golul mental si lipsa trairilor
Buna tuturor! As vrea sa-mi expun si eu cateva ganduri aici, in speranta ca cineva s-a confruntat cu astfel de probleme si poate imi va raspunde..De aproape un an de zile sufar de absenta gandurilor, lipsa ideilor, incapacitatea de a gandi si a ma exprima, diminuarea, functiilor normale ale creierului, inclusiv memorie f. slaba, gol psihic, lipsa trairilor afective, vocabular saracit, pur si simplu nu-mi mai gasesc cuvintele in conditiile in care, cand eram sanatoasa ma exprimam cu o foarte mare usurinta, cursiv si fluent, acum abia pot lega doua propozitii daca trebuie sa vorbesc cu cineva pt ca pur si simplu nu imi vine nimic in cap. Ore in sir am stat langa persoane pe care le-am lasat sa vorbeasca pur si simplu..NU AM NIMIC IN CAP, SIMT UN GOL IMENS, NU AM GANDURI, IDEI, NU POT COMUNICA CU NIMENI PT CA NU NU-MI VINE NIMIC A SPUNE.
De cateva zile urmez tratament cu Solian si as vrea sa stiu cat de eficient este in tratarea simptomelor negative si in cat timp se instaleaza primul efect.
Va multumesc anticipat!
De cateva zile urmez tratament cu Solian si as vrea sa stiu cat de eficient este in tratarea simptomelor negative si in cat timp se instaleaza primul efect.
Va multumesc anticipat!
@ perseverenta : Buna ! Exact prin ce treci tu trec si eu.Parca as fi dat un copy-paste la un post mai vechi de al meu.Dupa cum mi s-a spus si aici pe forum, Solianul este un tratament foarte bun pentru ceea ce avem noi.Primele efecte ar trebui sa le simti in cam 2-3 saptamani, asta depinde si de organismul fiecaruia.Eu am luat Solian cateva luni, dupa care trebuia sa il intrerup datorita unui efect advers.Nu-mi aduc aminte dupa cat timp, dar am avut o saptamana in care m-am simtit bine(nu bine 100%, dar totusi bine), dupa care am recazut.Pana in momentul de fata am incercat toate antipsihoticele atipice (inafara de Leponex si Zyprexa), insa fara nici un rezultat, fara nici macar o ameliorare.Pe langa asta am incercat si multe antidepresive, care m-au ajutat pe partea de anxietate(aveam si anxietate, in special in situatii sociale-examene orale sau prezentari de proiecte) si pe partea de depresie(plangeam destul de usor-cand vedeam oameni cersind pe strada, caini vagabonzi si chiar am vrut de cateva ori sa imi inchei socotelile cu viata ).Aceste stari de tristete alternau cu senzatia de gol mental, dar care, dupa cum am spus, au trecut cu antidepresive.Acuma ma deranjeaza lipsa placerii(sunt hedonista din fire), lipsa imaginatiei, lipsa entuziasmului si al interesului, si cel mai mult lipsa de energie.Am impresia ca pentru orice lucru mic trebuie sa depun un efort mai mare decat in mod normal.
Eu iti urez multa sanatate, rabdare si sper sa tinem legatura !
Eu iti urez multa sanatate, rabdare si sper sa tinem legatura !
Buna EMMA,
La fel ca si tine, pana a ajunge la Solian am incercat toata gama de antipsihotice atipice, cu exceptia Leponexului care stiu ca e destul de invaziv pentru organism..Spune-mi, in perioada cand te-ai simtit mai bine cu Solian, ti-au revenit gandurile, ideile, ai putut sa te exprimi cat de cat normal--PE MINE ASTA NU MA LASA SA FUNCTIONEZ. Nu pot comunica, stau mare parte din zi fata sa spun nimic iar golul psihic pe care il simt este pe cat de mare pe atat de frustrant, intrucat cei din jur se asteapta din cand in cand sa mai spun si eu cate ceva, dar eu tac, tac si-mi vine sa ma ascund...Nu le pot spune problema mea reala- NU POT SA GANDESC, MI-E MINTEA BLOCATA
.Imi spuneai ca in episodul depresiv plangeai cu usurinta...ei bine eu NU POT sa plang, nu am nici un fel de emotii, trairi... Sper ca Solianul sa ma ajute, e singura mea sansa in conditiile de fata.In ceea ce te priveste, parerea mea ar fi sa reiei Solianul pentru faptul ca ceea ce prezinti tu sunt tot simptome negative si, dintre toate antipsihoticele, din ceea ce m-am documentat despre el, ar fi cel mai indicat pentru noi.
Te salut.. si eu sper sa tinem legatura.
La fel ca si tine, pana a ajunge la Solian am incercat toata gama de antipsihotice atipice, cu exceptia Leponexului care stiu ca e destul de invaziv pentru organism..Spune-mi, in perioada cand te-ai simtit mai bine cu Solian, ti-au revenit gandurile, ideile, ai putut sa te exprimi cat de cat normal--PE MINE ASTA NU MA LASA SA FUNCTIONEZ. Nu pot comunica, stau mare parte din zi fata sa spun nimic iar golul psihic pe care il simt este pe cat de mare pe atat de frustrant, intrucat cei din jur se asteapta din cand in cand sa mai spun si eu cate ceva, dar eu tac, tac si-mi vine sa ma ascund...Nu le pot spune problema mea reala- NU POT SA GANDESC, MI-E MINTEA BLOCATA
.Imi spuneai ca in episodul depresiv plangeai cu usurinta...ei bine eu NU POT sa plang, nu am nici un fel de emotii, trairi... Sper ca Solianul sa ma ajute, e singura mea sansa in conditiile de fata.In ceea ce te priveste, parerea mea ar fi sa reiei Solianul pentru faptul ca ceea ce prezinti tu sunt tot simptome negative si, dintre toate antipsihoticele, din ceea ce m-am documentat despre el, ar fi cel mai indicat pentru noi.
Te salut.. si eu sper sa tinem legatura.
Buna tuturor !
@perseverenta : De cateva zile am trecut din nou pe Solian.Am mai luat Solian acum aproximativ un an si m-am simtit o perioada (cam o saptamana) mai bine in ideea ca am fost mai energica, dornica sa ies, sa socializez, eram plina de idei si mi-am recapatat hobby-urile pe care de demult le uitasem.Din pacate, dupa aceasta saptamana lucrurile au revenit la ceea ce eu in ultimul timp numesc 'normal' : gol mental, oboseala psihica si fizica, lipsa de entuziam, lipsa de interes pentru orice ; si crede-ma ca te inteleg mai mult decat ai crede atunci cand lumea te tot intreaba '-Tu de ce nu mai zici nimic?'.Un alt simptom suparator ar mai fi lipsa de concentrare:nu mai pot face simple calcule din cap, iar unele lucruri pe care le faceam automat(fara sa ma concentrez/gandesc) acum parca le-am uitat sau imi vin in minte cu mare greutate si nici atunci nu stiu sigur cum e corect: mi s-a intamplat de cateva ori chiar si cu tabla inmultirii, lucru de care ma imi este rusine, in special ca am terminat o facultate cu profil economic.Oricum ai lua-o sunt simptome suparatoare, desi nu atat de grave precum cele pozitive.Suparatoare sunt mai ales cand ai si activitate intelectuala cum ar proiectele pentru facultate, examenele, mentinerea relatiilor sociale sau al unui loc de munca.
Eu iti sugerez sa nu iti pierzi increderea si rabdarea.Eu am vazut pe pielea mea ca este posibil sa ne revenim si din aceasta cauza iti spun sa te lupti mai departe orice ar fi ! Iti doresc multa sanatate si sper sa mai vorbim !
@perseverenta : De cateva zile am trecut din nou pe Solian.Am mai luat Solian acum aproximativ un an si m-am simtit o perioada (cam o saptamana) mai bine in ideea ca am fost mai energica, dornica sa ies, sa socializez, eram plina de idei si mi-am recapatat hobby-urile pe care de demult le uitasem.Din pacate, dupa aceasta saptamana lucrurile au revenit la ceea ce eu in ultimul timp numesc 'normal' : gol mental, oboseala psihica si fizica, lipsa de entuziam, lipsa de interes pentru orice ; si crede-ma ca te inteleg mai mult decat ai crede atunci cand lumea te tot intreaba '-Tu de ce nu mai zici nimic?'.Un alt simptom suparator ar mai fi lipsa de concentrare:nu mai pot face simple calcule din cap, iar unele lucruri pe care le faceam automat(fara sa ma concentrez/gandesc) acum parca le-am uitat sau imi vin in minte cu mare greutate si nici atunci nu stiu sigur cum e corect: mi s-a intamplat de cateva ori chiar si cu tabla inmultirii, lucru de care ma imi este rusine, in special ca am terminat o facultate cu profil economic.Oricum ai lua-o sunt simptome suparatoare, desi nu atat de grave precum cele pozitive.Suparatoare sunt mai ales cand ai si activitate intelectuala cum ar proiectele pentru facultate, examenele, mentinerea relatiilor sociale sau al unui loc de munca.
Eu iti sugerez sa nu iti pierzi increderea si rabdarea.Eu am vazut pe pielea mea ca este posibil sa ne revenim si din aceasta cauza iti spun sa te lupti mai departe orice ar fi ! Iti doresc multa sanatate si sper sa mai vorbim !
@ EMMA,
In privinta proceselor psihice numite automatisme ale mintii noastre, pot sa-ti spun ca ma confrunt cu aceeasi problema.Sunt nevoita sa gansesc MULT lucruri care se procesau automat in mintea mea si raspunsul venea rapid..Si eu ma miram de ceea ce putea fabrica mintea mea. Acum fac extrem de greu asociatii de idei, reproduc f.greu din memorie, fac calcule la fel de greu, nu mai pot lucra cu informatii...parca mintea mi-ar sta in loc si refuza sa asimileze orice, procesele psihice functioneaza mult sub nivelul pe care il aveam inainte de a ma imbolnavi.
Nu sunt sigura daca m-ai inteles atunci cand am spus ca nu am IDEI, GANDURI..Ma refeream LA PROPRIU, pur si simplu nu pot sa gandesc, nu-mi trece nimic prin cap, absolut nimic, de aceea am spus de golul psihic.Pur si simplu, intr-o comversatie, indiferent cu cine, il las pe celalalt sa vorbeasca si o ora fara ca eu sa sot un sunet..E dureros, pt ca stiu cum eram inainte, extrem de comunicativa si deschisa...
Am uitat multe din informatiile pe care le aveam, am uitat sa fac si cele mai simple lucruri care candva imi pareau banale.
Am energie, am vointa dar in zadar, nu pot controla ce se intampla in creierul meu.Aceste simptome eu le consider mai grave decat cele pozitive pentru ca remit mult mai greu iar simptomatologia lor este mult mai vasta.
As vrea sa te intreb in perioada cand te-ai simtit bine cu Solian ce doza luai.-.Si acum cand ai revenit la acest tratament ce doza ti-a fost prescrisa-Pt ca eu inca nu stiu care este doza potrivita pentru mine data fiind complexitatea simptomelor de care am mai vb si cu alta ocazie...
Te salut si sper din suflet sa pastram legatura-
In privinta proceselor psihice numite automatisme ale mintii noastre, pot sa-ti spun ca ma confrunt cu aceeasi problema.Sunt nevoita sa gansesc MULT lucruri care se procesau automat in mintea mea si raspunsul venea rapid..Si eu ma miram de ceea ce putea fabrica mintea mea. Acum fac extrem de greu asociatii de idei, reproduc f.greu din memorie, fac calcule la fel de greu, nu mai pot lucra cu informatii...parca mintea mi-ar sta in loc si refuza sa asimileze orice, procesele psihice functioneaza mult sub nivelul pe care il aveam inainte de a ma imbolnavi.
Nu sunt sigura daca m-ai inteles atunci cand am spus ca nu am IDEI, GANDURI..Ma refeream LA PROPRIU, pur si simplu nu pot sa gandesc, nu-mi trece nimic prin cap, absolut nimic, de aceea am spus de golul psihic.Pur si simplu, intr-o comversatie, indiferent cu cine, il las pe celalalt sa vorbeasca si o ora fara ca eu sa sot un sunet..E dureros, pt ca stiu cum eram inainte, extrem de comunicativa si deschisa...
Am uitat multe din informatiile pe care le aveam, am uitat sa fac si cele mai simple lucruri care candva imi pareau banale.
Am energie, am vointa dar in zadar, nu pot controla ce se intampla in creierul meu.Aceste simptome eu le consider mai grave decat cele pozitive pentru ca remit mult mai greu iar simptomatologia lor este mult mai vasta.
As vrea sa te intreb in perioada cand te-ai simtit bine cu Solian ce doza luai.-.Si acum cand ai revenit la acest tratament ce doza ti-a fost prescrisa-Pt ca eu inca nu stiu care este doza potrivita pentru mine data fiind complexitatea simptomelor de care am mai vb si cu alta ocazie...
Te salut si sper din suflet sa pastram legatura-
@ Emma
Buna Emma! Daca ai posibilitate si timp, astept cu mare interes un raspuns din partea ta!
Cu sincere multumiri..!
Buna Emma! Daca ai posibilitate si timp, astept cu mare interes un raspuns din partea ta!
Cu sincere multumiri..!
Buna EMMA! Nu reusesc sa dau de tine pe acest forum..Este f.important pentru mine daca am putea vorbi..AM MARE NEVOIE DE UN SFAT, o parere din partea ta..Lasa-mi te rog un mesaj, daca ai aceasta posibilitate..
Cu prietenie,
Cu prietenie,
Buna tuturor !
@perseverenta : Incep prin a-mi cere scuze de intarziere, am fost mai ocupata saptamana asta, ba cu facultatea, ba cu zilele de nasteri.Perioada in care m-am simtit bine cu Solian a fost de celalalt Craciun (2010).Pe vremea aia luam 200 mg de Solian si paroxetina(AD).Efectele au aparut din cate tin minte dupa o luna si ceva, dar asta difera si de organism.Nu am apucat sa imi revin total pentru ca trebuia sa renunt la Solian din cauza unui efect advers, efect advers mai des intalnit la femei, daca ma intelegi.Tratamentul medicamentos se incepe cu o doza mica, iar daca nu raspunzi la tratament, atunci se urca treptat pana se obtin ceva rezultate, sau nu(in cazul asta se va schimba medicamentul).Si eu pot spune ca am incercat multe de-a lungul anilor ce au trecut, dar ce-i drept la mine problemele de natura asta au inceputsub un diagnostic diferit, in urma suprasolicitarii cred.Aici ma refer la multe nopti nedormite(chiar invatam din greu) si un colectiv(de la facultate) care ma cam lua peste picior, fiind si denumita 'extraterestra venita de pe Marte'.Peste astea s-au mai adunat si problemele sentimentale.Si toate astea din cauza timiditatii mele.Am inceput sa am atacuri de panica la facultate, mai ales cand eram intrebata ceva.Am ajuns sa aud doar dimineata sunand ceasul si cand ma trezeam si realizam ca trebuie sa merg la cursuri ma apuca greata, tremuratul si ameteala.In tot acest timp aveam prietenii vechi pe care majoritatea ii am din copilarie, care nici macar nu banuiau cat de timida sunt in anumite circumstante.Ce-i drept de cand ma stiu nu suportam sa atrag atentia intr-un colectiv, tin minte inca din gradinita ce emotii aveam inaintea unei serbari.Tocmai din cauza acestei timiditati am ajuns la medic, care m-a diagnosticat la inceput cu tulburare anxioasa(fobie sociala), apoi a venit din senin depresia(fara nici un motiv), apoi diagnosticul de tulburare psihotica(pe care nu o inteleg), iar apoi tulburare psihotica cu simptome negative.De-a lungul timpului, dupa cum am mai zis, am luat si multe AD-uri.Singurul cu care m-am simtit 100% bine a fost paroxetina, eram ca noua, dar cum am povestit, atunci problemele erau putin diferite.Apoi, pe locul 2 e Solianul, de care ti-am mai povestit.Sper ca ti-am rapsuns la intrebari, dar daca mai ai si altele nu ezita sa ma anunti.Ti-am trimis si un mesaj privat cu id-ul meu de messenger, daca doresti sa raspund mai prompt.Acesta il vizualizezi la profilul meu--modificati profilul--mesaje noi.Iti doresc multa sanatate si inainte de toate rabdare !
@perseverenta : Incep prin a-mi cere scuze de intarziere, am fost mai ocupata saptamana asta, ba cu facultatea, ba cu zilele de nasteri.Perioada in care m-am simtit bine cu Solian a fost de celalalt Craciun (2010).Pe vremea aia luam 200 mg de Solian si paroxetina(AD).Efectele au aparut din cate tin minte dupa o luna si ceva, dar asta difera si de organism.Nu am apucat sa imi revin total pentru ca trebuia sa renunt la Solian din cauza unui efect advers, efect advers mai des intalnit la femei, daca ma intelegi.Tratamentul medicamentos se incepe cu o doza mica, iar daca nu raspunzi la tratament, atunci se urca treptat pana se obtin ceva rezultate, sau nu(in cazul asta se va schimba medicamentul).Si eu pot spune ca am incercat multe de-a lungul anilor ce au trecut, dar ce-i drept la mine problemele de natura asta au inceputsub un diagnostic diferit, in urma suprasolicitarii cred.Aici ma refer la multe nopti nedormite(chiar invatam din greu) si un colectiv(de la facultate) care ma cam lua peste picior, fiind si denumita 'extraterestra venita de pe Marte'.Peste astea s-au mai adunat si problemele sentimentale.Si toate astea din cauza timiditatii mele.Am inceput sa am atacuri de panica la facultate, mai ales cand eram intrebata ceva.Am ajuns sa aud doar dimineata sunand ceasul si cand ma trezeam si realizam ca trebuie sa merg la cursuri ma apuca greata, tremuratul si ameteala.In tot acest timp aveam prietenii vechi pe care majoritatea ii am din copilarie, care nici macar nu banuiau cat de timida sunt in anumite circumstante.Ce-i drept de cand ma stiu nu suportam sa atrag atentia intr-un colectiv, tin minte inca din gradinita ce emotii aveam inaintea unei serbari.Tocmai din cauza acestei timiditati am ajuns la medic, care m-a diagnosticat la inceput cu tulburare anxioasa(fobie sociala), apoi a venit din senin depresia(fara nici un motiv), apoi diagnosticul de tulburare psihotica(pe care nu o inteleg), iar apoi tulburare psihotica cu simptome negative.De-a lungul timpului, dupa cum am mai zis, am luat si multe AD-uri.Singurul cu care m-am simtit 100% bine a fost paroxetina, eram ca noua, dar cum am povestit, atunci problemele erau putin diferite.Apoi, pe locul 2 e Solianul, de care ti-am mai povestit.Sper ca ti-am rapsuns la intrebari, dar daca mai ai si altele nu ezita sa ma anunti.Ti-am trimis si un mesaj privat cu id-ul meu de messenger, daca doresti sa raspund mai prompt.Acesta il vizualizezi la profilul meu--modificati profilul--mesaje noi.Iti doresc multa sanatate si inainte de toate rabdare !
Din pacate nu ti-am putut trimite id-ul meu deoarece profilul tau este privat.Db, trimite-mi de vrei id-ul tau si daca folosesti messengerul si vrei sa vb, atunci trimite-mi tu id-ul tau.
Buna EMMA!
Cat ma bucur ca te-am gasit! Sunt destul de novice pe acest forum si nu mai stiu sa-mi fac profilul vizibil..nu stiu cum am procedat..asta e..varsta.
In rest, iti spun ca mi-as dori sa vorbim, fie si pe forum, chiar daca te gasesc mai greu.
Am uitat sa-ti spun doza de Solian pe care o iau in prezent este de 300mg.Totusi, nu simt nici o ameliorare, deocamdata.Este mult, este putin, nu stiu...pentru tratarea simptomelor negative de dimensiunea celor pe care le am.
Din ce inteleg de la tine simptomatologia ta este predominant anxioasa, deci diferita de ceea simt eu.Totusi simt ca ma intelegi foarte bine...
P.S.Din cate cunosc, paroxetina este un atntidepresiv, sau ma insel...
Astept cu nerabdare sa mai comunicam...
Cu prietenie,
Cat ma bucur ca te-am gasit! Sunt destul de novice pe acest forum si nu mai stiu sa-mi fac profilul vizibil..nu stiu cum am procedat..asta e..varsta.
In rest, iti spun ca mi-as dori sa vorbim, fie si pe forum, chiar daca te gasesc mai greu.
Am uitat sa-ti spun doza de Solian pe care o iau in prezent este de 300mg.Totusi, nu simt nici o ameliorare, deocamdata.Este mult, este putin, nu stiu...pentru tratarea simptomelor negative de dimensiunea celor pe care le am.
Din ce inteleg de la tine simptomatologia ta este predominant anxioasa, deci diferita de ceea simt eu.Totusi simt ca ma intelegi foarte bine...
P.S.Din cate cunosc, paroxetina este un atntidepresiv, sau ma insel...
Astept cu nerabdare sa mai comunicam...
Cu prietenie,
Buna tuturor !
@perseverenta : Din cate stiu eu doza pe care o iei este buna pentru tratarea simptomelor negative.As vrea sa stiu de cat timp iei aceasta doza.Eu stiu ca este nevoie de macar o luna pentru a observa primele imbunatari.
@perseverenta : Din cate stiu eu doza pe care o iei este buna pentru tratarea simptomelor negative.As vrea sa stiu de cat timp iei aceasta doza.Eu stiu ca este nevoie de macar o luna pentru a observa primele imbunatari.
Buna Emma,
In primul rand iti multumesc ca mi-ai raspuns..Iau solian 300 de aprox 3 saptamani, dar in perioada asta au fost zile cand am luat si 400mg. In zadar, nici cea mai mica ameliorare. Nu pot sa gandesc, la modul cel mai concret cu putinta, nu pot sa simt emotii, nici sa plang, nici sa rad, nici un fel de trairi si in nici un caz sa comunic cu cineva.Nu mi se leaga ideile in cap, nu am ganduri, cuvinte, efectiv nu pot vorbi. Mai nou au aparut si tulburari de limbaj, de pronuntie..Pur si simplu mi se impleticeste limba si la cele mai simple cuvinte..nu mai stiu daca de la tratament sau de la boala. Astept sa-mi raspunzi cand si daca poti...Mai cunosti pe cineva cu simptomatologia mea.a carui stare s-a ameliorat in urma tratamentului..pt ca inca nu am gasit pe nimeni cu aceste simptome..
Cu prietenie,
In primul rand iti multumesc ca mi-ai raspuns..Iau solian 300 de aprox 3 saptamani, dar in perioada asta au fost zile cand am luat si 400mg. In zadar, nici cea mai mica ameliorare. Nu pot sa gandesc, la modul cel mai concret cu putinta, nu pot sa simt emotii, nici sa plang, nici sa rad, nici un fel de trairi si in nici un caz sa comunic cu cineva.Nu mi se leaga ideile in cap, nu am ganduri, cuvinte, efectiv nu pot vorbi. Mai nou au aparut si tulburari de limbaj, de pronuntie..Pur si simplu mi se impleticeste limba si la cele mai simple cuvinte..nu mai stiu daca de la tratament sau de la boala. Astept sa-mi raspunzi cand si daca poti...Mai cunosti pe cineva cu simptomatologia mea.a carui stare s-a ameliorat in urma tratamentului..pt ca inca nu am gasit pe nimeni cu aceste simptome..
Cu prietenie,
Buna tuturor !
@perseverenta : Eu cred ca 3 saptamani e inca prea devreme pentru a spune daca iti fooseste sa nu, eu din cate stiu ar cam trebui minim o luna sa vezi daca apar primele semne pozitive.In ceea ce priveste probleme de pronuntie, eu una nu am avut asa ceva, doar ca nu mai stiam exact cum se pronunta (in limba engleza de exemplu) un cuvant, dar daca imi aminteam atunci il puteam pronunta.Aceste probleme de pronuntie au aparut o data cu boala?Atunci e probabil sa fie si asta ceva simptom negativ.Da, mai cunosc o persoana cu astfel de probleme, acea persoana chiar activand pe acest forum, dar din cate stiu inca mai schimba si ea tratamentele in ideea de a gasi ceva ce ii foloseste.Mai demult am fost cu mama impreuna la medic dupa reteta si medicul a zis ca a mai tratat astfel de cazuri si ca toti si-au revenit la un moment dat.Acuma nu stiu daca a zis-o sa ma incurajeze sau chiar asta s-a intamplat.
Sper sa mai tinem legatura, aloha !
@perseverenta : Eu cred ca 3 saptamani e inca prea devreme pentru a spune daca iti fooseste sa nu, eu din cate stiu ar cam trebui minim o luna sa vezi daca apar primele semne pozitive.In ceea ce priveste probleme de pronuntie, eu una nu am avut asa ceva, doar ca nu mai stiam exact cum se pronunta (in limba engleza de exemplu) un cuvant, dar daca imi aminteam atunci il puteam pronunta.Aceste probleme de pronuntie au aparut o data cu boala?Atunci e probabil sa fie si asta ceva simptom negativ.Da, mai cunosc o persoana cu astfel de probleme, acea persoana chiar activand pe acest forum, dar din cate stiu inca mai schimba si ea tratamentele in ideea de a gasi ceva ce ii foloseste.Mai demult am fost cu mama impreuna la medic dupa reteta si medicul a zis ca a mai tratat astfel de cazuri si ca toti si-au revenit la un moment dat.Acuma nu stiu daca a zis-o sa ma incurajeze sau chiar asta s-a intamplat.
Sper sa mai tinem legatura, aloha !
Buna EMMA,
In primul rand iti multumesc ca ai putut sa-mi raspunzi.E important pentru mine sa mai primesc sfaturi, opinii si din alta parte.
Problemele de pronuntie au aparut dupa ce am inceput sa iau solian..In rest pot sa-ti spun ca ma simt la fel, nu vorbesc sau vorbesc extrem de putin toata ziua pentru ca acest gol psihic il simt permanent si pur si simplu nu am ganduri.Si asta in conditiile in care toata lumea vorbeste in jurul meu.Eu tac contunuu si mi-e frica si de cea mai simpla intrebare pentru ca nu stiu ce sa raspund, nu-mi vine in cap nici cel mai banal raspuns.E groaznic, crede-ma..parca n-ai mai exista, nu poti sa faci nimic normal, nu poti sa functionezi normal, sa comunici cu cineva, nimic.Mintea este goala.Si nu vorbesc pentru ca nu-mi vin ganduri.Nu ma pot exprima.
Cand te-ai referit la medicul acela, cazurile tratate erau asemanatoare cu al meu -lipsa gandurilor- si oare ce medicamente a propus in tratarea lor...Te intreb asta pentru ca am fost ieri la doctorita mea si mi-a sugerat ca pentru aceste simptome negative sa iau leponex.Deocamdata nu sunt hotarata sa fac acest pas deoarece stiu ca este un medicamnet destul de controversat-riscul de agranulocitoza, diabet, etc.A ramas totusi sa mai iau o luna solian 400mg si sa vedem dupa aceea.
Spune-mi daca ai avut acest gol mental el a remis cu solian...sau nu te-ai confruntat cu problema asta...Nu am inteles prea bine din cele ce mi-ai scris pana acum...chiar ai avut si simptomele mele...Am inteles ca uneori simptomele negative nu remit decoc sau sunt cazuri rare in care acestea intra in remisie partial.Nu mai stiu ce sa cred.
Simt ca-mi pierd rabdarea si increderea ca voi reveni la normal.Inainte de a ma imbolnavi eram o persoana extrem de comunicativa si dechisa.Vorbeam cu multa usurinta despre orice subiect.Acum nu mai sunt nimic din ceea ce eram candva.
Cu prietenie,
In primul rand iti multumesc ca ai putut sa-mi raspunzi.E important pentru mine sa mai primesc sfaturi, opinii si din alta parte.
Problemele de pronuntie au aparut dupa ce am inceput sa iau solian..In rest pot sa-ti spun ca ma simt la fel, nu vorbesc sau vorbesc extrem de putin toata ziua pentru ca acest gol psihic il simt permanent si pur si simplu nu am ganduri.Si asta in conditiile in care toata lumea vorbeste in jurul meu.Eu tac contunuu si mi-e frica si de cea mai simpla intrebare pentru ca nu stiu ce sa raspund, nu-mi vine in cap nici cel mai banal raspuns.E groaznic, crede-ma..parca n-ai mai exista, nu poti sa faci nimic normal, nu poti sa functionezi normal, sa comunici cu cineva, nimic.Mintea este goala.Si nu vorbesc pentru ca nu-mi vin ganduri.Nu ma pot exprima.
Cand te-ai referit la medicul acela, cazurile tratate erau asemanatoare cu al meu -lipsa gandurilor- si oare ce medicamente a propus in tratarea lor...Te intreb asta pentru ca am fost ieri la doctorita mea si mi-a sugerat ca pentru aceste simptome negative sa iau leponex.Deocamdata nu sunt hotarata sa fac acest pas deoarece stiu ca este un medicamnet destul de controversat-riscul de agranulocitoza, diabet, etc.A ramas totusi sa mai iau o luna solian 400mg si sa vedem dupa aceea.
Spune-mi daca ai avut acest gol mental el a remis cu solian...sau nu te-ai confruntat cu problema asta...Nu am inteles prea bine din cele ce mi-ai scris pana acum...chiar ai avut si simptomele mele...Am inteles ca uneori simptomele negative nu remit decoc sau sunt cazuri rare in care acestea intra in remisie partial.Nu mai stiu ce sa cred.
Simt ca-mi pierd rabdarea si increderea ca voi reveni la normal.Inainte de a ma imbolnavi eram o persoana extrem de comunicativa si dechisa.Vorbeam cu multa usurinta despre orice subiect.Acum nu mai sunt nimic din ceea ce eram candva.
Cu prietenie,
Aceste simptome despre care povestiti voi nu sunt pe viata.
La un moment dat vor ceda. Vor fi perioade bune si perioade in care vor aparea.
Eu sufar de tab si m-am regasit cu totul in ceea ce povestiti voi, cu toate ca nu am citit in cadrul bolii mele despre simptome negative. Eu am considerat ca sunt semne ale depresiei si cand chiar erau foarte deranjante mai luam cate un xanax sau jumatate de fevarin (antidepresiv).
Amelioare deci, da, am intalnit, insa niciodata creierul meu nu a functionat ca inaintea varstei de 16 ani, cand a debutat boala. A trebuit sa ma adaptez la situatiile cu care m-am confruntat si sa le accept.
Am auzit de persoane care au functionat mai bine cu seminte de in (3 lingurite pe zi; rasnite ca altfel nu se asimileaza). Dar le-au dat pofta de mancare. Probabil ca fiecare organism reactioneaza in felul lui. Puteti incerca.
La un moment dat vor ceda. Vor fi perioade bune si perioade in care vor aparea.
Eu sufar de tab si m-am regasit cu totul in ceea ce povestiti voi, cu toate ca nu am citit in cadrul bolii mele despre simptome negative. Eu am considerat ca sunt semne ale depresiei si cand chiar erau foarte deranjante mai luam cate un xanax sau jumatate de fevarin (antidepresiv).
Amelioare deci, da, am intalnit, insa niciodata creierul meu nu a functionat ca inaintea varstei de 16 ani, cand a debutat boala. A trebuit sa ma adaptez la situatiile cu care m-am confruntat si sa le accept.
Am auzit de persoane care au functionat mai bine cu seminte de in (3 lingurite pe zi; rasnite ca altfel nu se asimileaza). Dar le-au dat pofta de mancare. Probabil ca fiecare organism reactioneaza in felul lui. Puteti incerca.
Buna tuturor !
@perseverenta : Da, cu Solian mi s-au remis aproape total aceste sentimente de lipsa sentimentelor si chiar am simtit fericire, adica nu mai eram apatica.O data cu astea a aparut si dorinta de comunicare si eram mai deschisa spre socializare.Momentan mai am simptomele tale, treaba cu anxietatea si depresia erau mai demult, acuma suferind doar de simptomele descrise de tine.Au trecut deja 3 saptamani de iau din nou Solian, doza mica ce-i drept(200mg) si pot spune ca simt mici imbunatari:sunt mai activa fizic, a mai disparut putin din oboseala inexplicabila, si parca ma mobilizez mai usor sa fac lucrurile propuse, aici ma refer la fapul ca a lucrat medicamentul si la capitolul vointa.
Da, intr-adevar mi-am intrebat medicul daca a mai avut astfel de cazuri si mi-a zis ca da, cazuri cu inhibitie, la care i s-au administrat antipsihotice atipice (in doze mici), care dezinhiba si acele persoane si-au revenit intr-un final.Eu zic sa mai astepti cu tratamentul, iar daca nu merge nici cu altele, atunci poti lua leponex, care mai e si denumit antipsihoticul 'de rezerva', antipsihotic care se da in tulburari refractare tratamentului.
In rest, iti doresc multa rabdare si sanatate !
@perseverenta : Da, cu Solian mi s-au remis aproape total aceste sentimente de lipsa sentimentelor si chiar am simtit fericire, adica nu mai eram apatica.O data cu astea a aparut si dorinta de comunicare si eram mai deschisa spre socializare.Momentan mai am simptomele tale, treaba cu anxietatea si depresia erau mai demult, acuma suferind doar de simptomele descrise de tine.Au trecut deja 3 saptamani de iau din nou Solian, doza mica ce-i drept(200mg) si pot spune ca simt mici imbunatari:sunt mai activa fizic, a mai disparut putin din oboseala inexplicabila, si parca ma mobilizez mai usor sa fac lucrurile propuse, aici ma refer la fapul ca a lucrat medicamentul si la capitolul vointa.
Da, intr-adevar mi-am intrebat medicul daca a mai avut astfel de cazuri si mi-a zis ca da, cazuri cu inhibitie, la care i s-au administrat antipsihotice atipice (in doze mici), care dezinhiba si acele persoane si-au revenit intr-un final.Eu zic sa mai astepti cu tratamentul, iar daca nu merge nici cu altele, atunci poti lua leponex, care mai e si denumit antipsihoticul 'de rezerva', antipsihotic care se da in tulburari refractare tratamentului.
In rest, iti doresc multa rabdare si sanatate !
Buna Emma,
Ma bucur sa stiu ca ti-au remis acele simptome de aplatizare afectiva.Ceea ce doresc eu sa te intreb este daca ai simtit efectiv golul mental, adica ai simtit pe perioada lunga de timp ca nu ai ganduri si nu poti sa vorbesti...La mine aceasta este problema cea mai dureroasa si bineinteles lipsa emotiilor. Dar faptul ca nu pot realmente sa vorbesc, sa comunic, ma scoate cu totul din social si ma izoleaza puternic.Nici cu cei foarte apropiati nu pot sa vorbesc.Toata ziua tac, mama mea fiind nevoita sa vorbeasca iar eu doar sa ascult pentru ca nu-mi trece nimic prin cap, nici un gand, nici o idee pe care s-o exprim, nimic.Pur si simplu am un gol mental permanent.Tu ai avut acest gol psihic...Ti s-a intamplat sa observi ca nu ai ganduri si nu poti vorbi...si asta pe o perioada lunga de timp..Pe mine asta ma doare cel mai tare..diminuarea capacitatii de a gandi.
Cu prietenie,
Ma bucur sa stiu ca ti-au remis acele simptome de aplatizare afectiva.Ceea ce doresc eu sa te intreb este daca ai simtit efectiv golul mental, adica ai simtit pe perioada lunga de timp ca nu ai ganduri si nu poti sa vorbesti...La mine aceasta este problema cea mai dureroasa si bineinteles lipsa emotiilor. Dar faptul ca nu pot realmente sa vorbesc, sa comunic, ma scoate cu totul din social si ma izoleaza puternic.Nici cu cei foarte apropiati nu pot sa vorbesc.Toata ziua tac, mama mea fiind nevoita sa vorbeasca iar eu doar sa ascult pentru ca nu-mi trece nimic prin cap, nici un gand, nici o idee pe care s-o exprim, nimic.Pur si simplu am un gol mental permanent.Tu ai avut acest gol psihic...Ti s-a intamplat sa observi ca nu ai ganduri si nu poti vorbi...si asta pe o perioada lunga de timp..Pe mine asta ma doare cel mai tare..diminuarea capacitatii de a gandi.
Cu prietenie,
Buna tuturor !
@perseverenta : Da, m-am confruntat si eu cu simptomele tale, cu golul mental, lipsa ideilor si lipsa vointei.La mine a debutat totul in urma cu 5-6 ani, cu anxietate, depresie, iar apoi cu aceste simptome negative, care dureaza de mai bine de 3 ani.Dupa cum am mai zis, aceste simptome au mai disparut datorita tratamentului cu Solian.Pe langa ce ai descris tu, eu am observat si o lentoare in gandire si lipsa vointei:nu puteam face nimic toata ziua, asta si deoarece nu aveam energie fizica si psihica, timp in care au disparut starea de depresie si anxietate.Nu mai aveam asa-zisele ganduri negre, ci doar o aplatizare afectiva.
@perseverenta : Da, m-am confruntat si eu cu simptomele tale, cu golul mental, lipsa ideilor si lipsa vointei.La mine a debutat totul in urma cu 5-6 ani, cu anxietate, depresie, iar apoi cu aceste simptome negative, care dureaza de mai bine de 3 ani.Dupa cum am mai zis, aceste simptome au mai disparut datorita tratamentului cu Solian.Pe langa ce ai descris tu, eu am observat si o lentoare in gandire si lipsa vointei:nu puteam face nimic toata ziua, asta si deoarece nu aveam energie fizica si psihica, timp in care au disparut starea de depresie si anxietate.Nu mai aveam asa-zisele ganduri negre, ci doar o aplatizare afectiva.
Buna Emma,
Ma ajuta foarte mult sa stiu ca te-ai confruntat si tu cu acest gol psihic.Astazi fac o luna de cand iau Solian si totusi nu se intrevede nici o imbunatatire.Am stat la fel ca si pana acum fara sa spun nimic toata ziua, chiar daca s-a vorbit cu mine, eu tot nu aveam nici un gand.Am tacut tot timpul.Este cumplit.La fel si cu aplatizarea afectiva.Nu pot plange, desi as vrea, nu pot sa rad, nu simt nici un fel de emotie, de tristete sau bucurie.
Lentoarea in gandire o simt si eu, atunci cand trebuie sa ma exprim o fac cu multa greutate, mi se leaga foarte greu ideile in cap, sau daca cineva vorbeste cu mine, retin foarte putine lucruri si capacitatea de evocare din memorie este slaba
Totusi tu-mi spui ca simptomele de gol mental si lipsa de ganduri s-au ameliorat cu acest tratament.Poate conteaza foarte mult si stadiul in care este boala.Nu stiu daca efectiv nu ai putut sa vorbesti pentru ca nu aveai ganduri, idei..Mie mi se intampla asta constant..
Mi s-a modificat complet personalitatea, inteligenta imi este profund afectata.Pur si simplu nu mai gandesc.Si asta in conditiile in care inainte analizam mult, o situatie, un conflict, o stare, sau emotii, orice mi se parea important analizam profund.
Lispa aceasta de idei impreuna cu golul mental le simteai permanent sau erau doar momente din zi cand te simteai astfel dar in rest puteai sa comunici.
Cand imi spui ca ai avut si tu aceste simptome aproape ca nu-mi vine a crede pentru ca am senzatia ca nimeni nu s-a mai confruntat cu asa ceva..desi stiu ca nu-i asa, mai ales cand vad ca nu raspund la nici un tratament de pana acum si ca nu vorbesc deloc cat e ziua de lunga.
In rest, sper ca voi primi in continuare mesaje si raspunsuri din partea ta si te salut,
Cu prietenie,
Ma ajuta foarte mult sa stiu ca te-ai confruntat si tu cu acest gol psihic.Astazi fac o luna de cand iau Solian si totusi nu se intrevede nici o imbunatatire.Am stat la fel ca si pana acum fara sa spun nimic toata ziua, chiar daca s-a vorbit cu mine, eu tot nu aveam nici un gand.Am tacut tot timpul.Este cumplit.La fel si cu aplatizarea afectiva.Nu pot plange, desi as vrea, nu pot sa rad, nu simt nici un fel de emotie, de tristete sau bucurie.
Lentoarea in gandire o simt si eu, atunci cand trebuie sa ma exprim o fac cu multa greutate, mi se leaga foarte greu ideile in cap, sau daca cineva vorbeste cu mine, retin foarte putine lucruri si capacitatea de evocare din memorie este slaba
Totusi tu-mi spui ca simptomele de gol mental si lipsa de ganduri s-au ameliorat cu acest tratament.Poate conteaza foarte mult si stadiul in care este boala.Nu stiu daca efectiv nu ai putut sa vorbesti pentru ca nu aveai ganduri, idei..Mie mi se intampla asta constant..
Mi s-a modificat complet personalitatea, inteligenta imi este profund afectata.Pur si simplu nu mai gandesc.Si asta in conditiile in care inainte analizam mult, o situatie, un conflict, o stare, sau emotii, orice mi se parea important analizam profund.
Lispa aceasta de idei impreuna cu golul mental le simteai permanent sau erau doar momente din zi cand te simteai astfel dar in rest puteai sa comunici.
Cand imi spui ca ai avut si tu aceste simptome aproape ca nu-mi vine a crede pentru ca am senzatia ca nimeni nu s-a mai confruntat cu asa ceva..desi stiu ca nu-i asa, mai ales cand vad ca nu raspund la nici un tratament de pana acum si ca nu vorbesc deloc cat e ziua de lunga.
In rest, sper ca voi primi in continuare mesaje si raspunsuri din partea ta si te salut,
Cu prietenie,
Buna tuturor !
@ perseverenta : da, asa este, si eu am crezut ca numai eu pot avea tulburari astfel de atipice, dar m-am inselat, dupa cum vezi mai sunt oameni cu astfel de simptome, dar mai rar ce-i drept. In legatura cu intrebarea ta, da, tot timpul in ultimii trei ani am avut simptomele astea, rar cand am avut zile mai bine. Nici eu nu puteam rade naural, dar nici sa mai plang, deci stiu cum e. Deoarece nu raspundeam la tratament am ajums la concluzia ca poate am altceva, un posibil inceput de alzheimer sau chiar tumoare pe creier. Dar, am vazut ca e mai bine putin cu Solian si atunci mi-am dat dat seama ca gresesc.
Ii doresc sanatate cat incape, rabdare si sper sa mai vb!- scuze de greseli dar scriu de pe mobil
@ perseverenta : da, asa este, si eu am crezut ca numai eu pot avea tulburari astfel de atipice, dar m-am inselat, dupa cum vezi mai sunt oameni cu astfel de simptome, dar mai rar ce-i drept. In legatura cu intrebarea ta, da, tot timpul in ultimii trei ani am avut simptomele astea, rar cand am avut zile mai bine. Nici eu nu puteam rade naural, dar nici sa mai plang, deci stiu cum e. Deoarece nu raspundeam la tratament am ajums la concluzia ca poate am altceva, un posibil inceput de alzheimer sau chiar tumoare pe creier. Dar, am vazut ca e mai bine putin cu Solian si atunci mi-am dat dat seama ca gresesc.
Ii doresc sanatate cat incape, rabdare si sper sa mai vb!- scuze de greseli dar scriu de pe mobil
Buna Emma,
Astazi vin de la doctor.I-am spus in continuare de golul mental, de faptul ca nu pot sa leg nici doua vorbe cu cineva, adica nu pot sa vorbesc deloc toata ziua.Mi-a spus de leponex. Nu stiu ce sa mai fac.Poate asa cum spui, am mici sperante in privinta lispei emotiilor ca se vor remedia cu Solian si voi scapa de aplatizarea afectiva dar ce fac cu lipsa gandurilor..Nu stiu ce sa mai spun.Eu efectiv nu vorbesc.Oriunde as merge si daca sunt insotita de mama mea o las pe ea sa vorbeasca ca sa mai acoperere tacerea mea si sa intretina o conversatie in asa fel incat sa distraga atentia de la mine.Adica nimeni sa nu-si dea seama ca nu vorbesc.Este cumplit si pentru mine si pentru ea.
La tine cum se manifesta exact golul mental...Mai poti sa comunici, sa legi o conversatie.
Cu multa prietenie,
Astazi vin de la doctor.I-am spus in continuare de golul mental, de faptul ca nu pot sa leg nici doua vorbe cu cineva, adica nu pot sa vorbesc deloc toata ziua.Mi-a spus de leponex. Nu stiu ce sa mai fac.Poate asa cum spui, am mici sperante in privinta lispei emotiilor ca se vor remedia cu Solian si voi scapa de aplatizarea afectiva dar ce fac cu lipsa gandurilor..Nu stiu ce sa mai spun.Eu efectiv nu vorbesc.Oriunde as merge si daca sunt insotita de mama mea o las pe ea sa vorbeasca ca sa mai acoperere tacerea mea si sa intretina o conversatie in asa fel incat sa distraga atentia de la mine.Adica nimeni sa nu-si dea seama ca nu vorbesc.Este cumplit si pentru mine si pentru ea.
La tine cum se manifesta exact golul mental...Mai poti sa comunici, sa legi o conversatie.
Cu multa prietenie,
Buna Emma,
Astept cu nerabdare sa inri pe net si sa-mi raspunzi..Poate gasesti putin timp liber.Vreau sa stiu exact cum te simti tu, care-ti sunt starile, ce inseamna golul mental in cazul tau...Te intreb asta pentru ca este principala mea problema si cea mai deranjanta..
Cu prietenie,
Astept cu nerabdare sa inri pe net si sa-mi raspunzi..Poate gasesti putin timp liber.Vreau sa stiu exact cum te simti tu, care-ti sunt starile, ce inseamna golul mental in cazul tau...Te intreb asta pentru ca este principala mea problema si cea mai deranjanta..
Cu prietenie,
Am citit ce va framanta, si eu am avut astfel de stari pe perioada (destul de mare) in care am luat Zyprexa, de 6 ani iau Seroquel XR si... slava Domnului, acum totul e bine. Din cate am auzit, Leponexul e un medicament dur, dar, daca medicul il recomanda, poate asa e mai bine. Sanatate tuturor!
@ rabdare
Cand spuneti ca ati avut stari asemanatoare mai exact la ce anume va referiti si intr-adevar au disparut.Eu acuz lipsa gandurilor si, prin urmare, incapacitatea de a comunica.Mai sunt si alte stari dar acestea sunt cele mai importante si ma afecteaza in cea mai mare masura.
Ce doza de Seroquel ati luat si l-ati combinat vreodata cu alt antipsihotic.
Multa sanatate,
Cand spuneti ca ati avut stari asemanatoare mai exact la ce anume va referiti si intr-adevar au disparut.Eu acuz lipsa gandurilor si, prin urmare, incapacitatea de a comunica.Mai sunt si alte stari dar acestea sunt cele mai importante si ma afecteaza in cea mai mare masura.
Ce doza de Seroquel ati luat si l-ati combinat vreodata cu alt antipsihotic.
Multa sanatate,
Starile asemanatoare au fost: aplatizarea afectiva (un soi de inghetare a emotiilor, nu ma atingea nicio emotie, pozitiva sau negativa), senzatia de gol mental ( cum s-o descriu? lipsa gandurilor ), nu aveam chef sa fac nimic sau daca ma mobilizam sa fac ceva nu puteam duce la bun sfarsit pt ca nu aveam motivatie. Plus dificultati mari de concentrare, iar cand megeam la serviciu si luam Zyprexa aveam deseori momente cand imi venea pur si simplu sa plec in timpul programului, mi se parea o presiune imensa sa stau 8 h la munca (mentionez ca e vorba de o munca usoara). Si cate si mai cate...
Seroquel iau din 2006, la inceput am luat simplu, apoi am trecut pe Seroquel XR. In plus, iau Orfiril 1000mg long 1 pliculet seara, iar Seroquel XR-800 mg zilnic. Suport foarte bine Seroquelul, la inceput a fost mai greu pt ca da ceva dureri de inima. Doza mea e destul de mare, insa nu ma sedeaza decat noaptea, ziua e ok, merg la serviciu, mai fac si treaba acasa. Ce sa zic, e medicamentul ideal pt mine, si daca n-ar fi fost ingrasarea (am luat cam 20kg, dar e numai vina mea, la un moment dat nu m-am mai abtinut), as putea spune ca sunt 100% multumita de tratament. Dar si asa e f bine (la un moment dat am dat 10 kg jos, deci stiu ca se poate si sub tratamentul asta sa slabesti).
Nu am combinat seroquelul cu alt antipsihotic, pt ca el previne si mania, si depresia, pur si simplu nu a fost cazul.
Cunosc persoane care se simt super cu leponex, am auzit despre un doctor roman ca ia medicamentul asta si traieste si munceste in America, deci...depinde de la caz la caz. Nu pot da sfaturi, pt ca nu sunt medic, pot vorbi doar despre experienta mea.
Doresc din toata inima ca fiecare sa se trateze cu medicamentul potrivit, aveti incredere ca se poate!
Seroquel iau din 2006, la inceput am luat simplu, apoi am trecut pe Seroquel XR. In plus, iau Orfiril 1000mg long 1 pliculet seara, iar Seroquel XR-800 mg zilnic. Suport foarte bine Seroquelul, la inceput a fost mai greu pt ca da ceva dureri de inima. Doza mea e destul de mare, insa nu ma sedeaza decat noaptea, ziua e ok, merg la serviciu, mai fac si treaba acasa. Ce sa zic, e medicamentul ideal pt mine, si daca n-ar fi fost ingrasarea (am luat cam 20kg, dar e numai vina mea, la un moment dat nu m-am mai abtinut), as putea spune ca sunt 100% multumita de tratament. Dar si asa e f bine (la un moment dat am dat 10 kg jos, deci stiu ca se poate si sub tratamentul asta sa slabesti).
Nu am combinat seroquelul cu alt antipsihotic, pt ca el previne si mania, si depresia, pur si simplu nu a fost cazul.
Cunosc persoane care se simt super cu leponex, am auzit despre un doctor roman ca ia medicamentul asta si traieste si munceste in America, deci...depinde de la caz la caz. Nu pot da sfaturi, pt ca nu sunt medic, pot vorbi doar despre experienta mea.
Doresc din toata inima ca fiecare sa se trateze cu medicamentul potrivit, aveti incredere ca se poate!
@rabdare
Cand spuneti ca ati suferit de lipsa gandurilor puteati sa vorbiti, sa comunicati cu cineva..pt ca eu nu pot sa comunic absolut deloc, nu-mi vine nici un gand, nici o idee pe care s-o spun, imi simt capul gol si nu vorbesc cu nimeni nici macar cu cei apropiati, pur si simplu nu pot, mintea mea nu mai genereaza ganduri. Cat timp si mai ales cum s-a manifestat la dvs lipsa aceasta de ganduri...Erau doar momente sau ati simtit permanent golul mental...
As mai dori sa stiu ce diagnostic aveti..
Multa sanatate,
Cand spuneti ca ati suferit de lipsa gandurilor puteati sa vorbiti, sa comunicati cu cineva..pt ca eu nu pot sa comunic absolut deloc, nu-mi vine nici un gand, nici o idee pe care s-o spun, imi simt capul gol si nu vorbesc cu nimeni nici macar cu cei apropiati, pur si simplu nu pot, mintea mea nu mai genereaza ganduri. Cat timp si mai ales cum s-a manifestat la dvs lipsa aceasta de ganduri...Erau doar momente sau ati simtit permanent golul mental...
As mai dori sa stiu ce diagnostic aveti..
Multa sanatate,
Buna Emma,
Astept de la tine un semn.Sper ca esti o.k. Am nevoie de raspunsurile tale.
Sper sa vorbim cat de curand.
Cu prietenie,
Astept de la tine un semn.Sper ca esti o.k. Am nevoie de raspunsurile tale.
Sper sa vorbim cat de curand.
Cu prietenie,
Buna tuturor !
@perseverenta : Cand spun ca nu aveam idei m-am referit la faptul ca nu simteam nimic.Aici ma refer atat la fericire si placere, cat si la suparare.O alta latura a problemei era si faptul ca ma simteam mereu obosita si orice fapt sau cuvant pe care il rosteam mi se parea ca necesita un efort imens.Asta poate si datorita faptului ca nimic nu imi starnea interesul:uitasem de mult cum e sa fi entuziasmata si sa pui suflet in ceea ce faci.M-am obisnuit sa traiesc precum un robot.Acum e mai bine putin, am mai multa energie sa fac lucruri si parca mai mult chef.
Va doresc multa sanatate !!!
@perseverenta : Cand spun ca nu aveam idei m-am referit la faptul ca nu simteam nimic.Aici ma refer atat la fericire si placere, cat si la suparare.O alta latura a problemei era si faptul ca ma simteam mereu obosita si orice fapt sau cuvant pe care il rosteam mi se parea ca necesita un efort imens.Asta poate si datorita faptului ca nimic nu imi starnea interesul:uitasem de mult cum e sa fi entuziasmata si sa pui suflet in ceea ce faci.M-am obisnuit sa traiesc precum un robot.Acum e mai bine putin, am mai multa energie sa fac lucruri si parca mai mult chef.
Va doresc multa sanatate !!!
Buna Emma,
Citind mesajul tau m-am descurajat putin in sensul ca simptomele mele sunt oarecum diferite.In primul rand golul mental de care am tot vorbit se refera efectiv la faptul ca nu am ganduri la modul cel mai concret cu putinta.Eu nu pot sa vorbesc pentru ca nu-mi trece nimic prin cap si stau fara sa spun nimic si ore in sir.Am sperat ca nu sunt singura care sufera de asa ceva.Nu stiu cu cine sa ma sfatuiesc, as vrea sa gasesc pe cineva cu exact aceleasi simptome dar se pare ca nu e nimeni pe acest forum sau cel putin n-am gasit eu persoana.
Din ceea ce-mi spui tu la tine tratamentul cu Solian da roade chiar daca doza este mica.Asta nu poate decat sa ma bucure.Din pacate insa, la mine inca nu se vad rezultate..
Te salut si sper sa mai vorbim..
Cu prietenie,
Citind mesajul tau m-am descurajat putin in sensul ca simptomele mele sunt oarecum diferite.In primul rand golul mental de care am tot vorbit se refera efectiv la faptul ca nu am ganduri la modul cel mai concret cu putinta.Eu nu pot sa vorbesc pentru ca nu-mi trece nimic prin cap si stau fara sa spun nimic si ore in sir.Am sperat ca nu sunt singura care sufera de asa ceva.Nu stiu cu cine sa ma sfatuiesc, as vrea sa gasesc pe cineva cu exact aceleasi simptome dar se pare ca nu e nimeni pe acest forum sau cel putin n-am gasit eu persoana.
Din ceea ce-mi spui tu la tine tratamentul cu Solian da roade chiar daca doza este mica.Asta nu poate decat sa ma bucure.Din pacate insa, la mine inca nu se vad rezultate..
Te salut si sper sa mai vorbim..
Cu prietenie,
@perseverenta
Te simt putin trista si nu stiu daca te ajut efectiv spunandu-ti ce am simtit eu si cum m-a ajutat tratamentul. Eu am tulburare afectiva bipolara, iar cand simteam vidul interior nu comunicam cu nimeni si gandurile parca nu existau. Sincer, prea multe nu imi amintesc, a trecut ceva vreme de atunci. Ce imi amintesc e ca, in ciuda tratamentului puternic-zyprexa, ma straduiam sa fac ceva: cateva abdomene, crosetam 10-15 minute, spalam o bluza etc. Sa stii ca lucrurile astea mici te ajuta enorm, asa reporneste creierul si se pune in actiune. De ex: speli un tricou, chiar daca nu te gandesti la nimic vezi tricoul, sesizezi culoarea, mirosul detergentului, incepi sa-ti amintesti ceva, orice.
Cred ca trebuie sa te fortezi sa faci pasi mici, pe care cei care nu au problemele noastre le fac automat. Si mai ales nu te izola! Ai nevoie de comunicare, chiar daca nu constientizezi.
Si chiar daca vei lua leponex, nu e un capat de tara, poate asta e ce-ti trebuie! Am vazut cu ochii mei, cand am fost internata, cum medicamentul asta face minuni. E greu la inceput, atat. Totul e sa fii pe mana unui doctor in care ai incredere, sa existe o relatie buna intre tine si el.
La un moment dat nu am mai suportat zyprexa si eram dispusa sa incerc leponexul, insa intre timp a aparut seroquel si am trecut pe varianta asta.
Hai, curaj si optimism!
Te simt putin trista si nu stiu daca te ajut efectiv spunandu-ti ce am simtit eu si cum m-a ajutat tratamentul. Eu am tulburare afectiva bipolara, iar cand simteam vidul interior nu comunicam cu nimeni si gandurile parca nu existau. Sincer, prea multe nu imi amintesc, a trecut ceva vreme de atunci. Ce imi amintesc e ca, in ciuda tratamentului puternic-zyprexa, ma straduiam sa fac ceva: cateva abdomene, crosetam 10-15 minute, spalam o bluza etc. Sa stii ca lucrurile astea mici te ajuta enorm, asa reporneste creierul si se pune in actiune. De ex: speli un tricou, chiar daca nu te gandesti la nimic vezi tricoul, sesizezi culoarea, mirosul detergentului, incepi sa-ti amintesti ceva, orice.
Cred ca trebuie sa te fortezi sa faci pasi mici, pe care cei care nu au problemele noastre le fac automat. Si mai ales nu te izola! Ai nevoie de comunicare, chiar daca nu constientizezi.
Si chiar daca vei lua leponex, nu e un capat de tara, poate asta e ce-ti trebuie! Am vazut cu ochii mei, cand am fost internata, cum medicamentul asta face minuni. E greu la inceput, atat. Totul e sa fii pe mana unui doctor in care ai incredere, sa existe o relatie buna intre tine si el.
La un moment dat nu am mai suportat zyprexa si eram dispusa sa incerc leponexul, insa intre timp a aparut seroquel si am trecut pe varianta asta.
Hai, curaj si optimism!
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 41Tremuratul mainilor
- 3atacul de panica
- 14of, inima
- 12Anxietate?
- 8Atacuri de panica sau probleme de sanatate?
- 3Panica in timpul sexului
- 5Stare de greata continua de 2 zile
- 6episod depresiv cu elemente anxioase si interpretative
- 8Dupa multe analize am fost diagnosticata cu anxietate si depresie
- 1Impotenta si anxietate, 20 de ani
- 1Credeti ca ar trebui sa reincep sedintele cu psihologul sau sa incerc sa ma linistesc singur?
- 3Insomnie, anxietate
- 2Anxietate sau? AJUTOR!
- 16simt ca numai pot face fata
- 6Anxietate depersonalizare
- 2Tulburare anxioasa si atacuri de panica
- 3Se poate scapa de anxietate
- 2Sindrom anxios cu atacuri panica
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica Tulburare schizoafectiva Tulburarea de depersonalizare Pierderea memoriei golul mental
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: