episod psihotic acut... rog sfatul unui psihiatru

Buna ziua!
Pt dsoara/dna clara_p
Sper sa ma fi confundat... In primul rand ca nu cred ca sunt intr-un episod psihotic acut. Merg la serviciu, la facultate si inca alte lucruri pe care le fac cu mult drag. In al doilea rand nu stiam ca am o poza la avatar, eu nu o vad, poate ca fiind in episod psihotic cum ziceti dumneavoastra vad ce vreau, cine stie?
Acum as vrea sa-i zic domnului filipppmariusss ca sunt de acord cu clara_p: Mai schimba dom.le poza aia de la avatar ca parca e prea de tot.
De astazi sunt pe cont propriu cum se zice... Vineri am luat ultima jumatate de abilify de 10 mg. Eu mai luam martea cealalta jumatate, dar am terminat tratamentul. Sper ca va fi bine. eu cred cu tarie ca se poate trece peste aceste momente mai grele.
Rezultatele o se le astept domnule Filippppmariussss dar in primul rand o sa fac in asa fel sa le astept intr-un mod constructiv.
In speranta ca totul va fi bine va doresc o zi buna si multa multa sanatate. Sanatate sa fie ca necazurile curg!
O zi excelenta in continuare!
Cu deosebit respect,
Remus-Costin Simion

@ remus_costin

Daca va uitati cu atentie la postarea lui Filip Marius din 03.10.2010 0ra 23.48, semneaza in paranteza Remus.

Nu mai inteleg nici eu nimic. Presupuneam ca si pe el il cheama Remus.

La el m-am referit.

Imi cer scuze.

C.

pentru remus costin

Am avut si eu un episod psihotic acum un an si 4 luni. Am avut halucinatii auditive si delir de persecutie. Medicul psihiatru m-a diagnosticat cu depresie psihotica. As vrea sa aflu ce simptome ai avut de ai fost diagnosticat cu episod psihotic acut cu elemente de schizofrenie. Multumesc.

Pentru itzi:
Sincer sa fiu perioada aceea e tare confuza pentru mine. Tin minte ce s-a intamplat dar nu mai stiu ce era real sau pura mea imaginatie. Tot ceea ce stiu e ca aveam un singur scop zilele alea... sa ma fac remarcat. Mi se parea ca toata lumea se uita urat pe mine sau ca toata lumea vrea sa ma testeze. Sincer sa fiu nu stiu daca auzeam voci dar cert este ca a fost ceva tare ciudat. Cred ca si halucinatii am avut de tipul a vedea ceva ce nu exista. Nimeni nu isi explica ce s-a intamplat de fapt. A fost bine ca dr. mi-a dat exact tratamentul de care am avut nevoie.
Pentru orice alte detalii nu ezitati sa ma contactati -*

Pentru clara_p:
Cred ca filipppmariusss a vrut sa mi se adreseze atunci cand a pus numele meu in paranteza, , va rog asteptati rezultatele pe largul vieti(Remus), , , in ideea de a-mi spunde sa astept rezultatele in perspectiva. Nu-i nicio problema stati linistita... mi-am dat seama ca despre dlui e vorba cand ati postat, mai ales ca avea acea poza la avatar.

O zi excelenta...
Cu deosebit respect,
Remus-Costin Simion


(*modificat de administrator)

Remus candai luat ultima pastila(antipsihotic)?

Daca a trecut o saptamina, simti aceea sensibilitate ca inainte?esti ameliorat pe ceva vreme, e destul putin stres si ai facut urmatorul episod.Daca rezisti maxim 2 saptamini si te simti bine(nu prea cred in minuni)felicitari.

Te sfatuiesc!
Remus draga tratamentul tau sa fie asa;cand simti ca ceva nu e bine;ea o doza normala;doza care o iei de obicei, si mai asteapta cateva zile si ai sa vezi repetitia dinainte, si asa te poti mentine multi ani.
Important!Ajungand la al doilea episod;boala o ia pe alta ramura, o ramura unica psihotica, sper sa nu-ti se accentueze anxietatea dublu ca inainte(atunci ai dat de Dracu!).

Succes si mentinete inainte sa apara al 2 mmr(o sa-ti dai tu seama cand o iei gresit).

Noapte buna si sa fiti binesatisfacute sau binetratate(binecuvintate).

Ce faci Filipe ?

Ai inceput sa iti iei tratamentu cum trebuie ?

M-as bucura tare mult pentru tine.

Cu pace,

Clara :-)

VA ROG DATIMI UN SFAT AM UN FRATE CARE A FOST DIAGNOSTICAT CU TULBURARE PSIHOTICA ACUTA CU SIMTOME SCHIZOFRENICE.A STAT INTERNAT O LUNA DE ZILE SI ACUM DUPA O LUNA JUMATATE DE LA EXTERNARE IA ZYPREXA 20MG.CLOPIXOL 25MG. SI DEPACHINE300 MG.SEARA SI DIMINEATA DEPACHINE 300MG.E BUN TRATAMENTUL, MIE MI SE PARE PREA MULT, A MAI LUAT CINEVA ASA O DOZA.SPECIFIC CA FRATELE MEU ARE 25 ANI.VA MULTUMESC ANTICIPAT.

Omule, spune-i sa renunte la Zyprexa si celelalte medicamente. Eu am avut halucinatii si am luat doar suplimente, plus ca am elimiinat orice urma de gluten. Acum sunt ok. Vezi articolul de mai jos.

******************************************************************************
ARTICOLUL COMPLET
http://alergic.wordpress.com/2009/12/09/creierul-tau-si-graul-i/

Conexiunea glutenului: asocierea dintre schizofrenie şi boala celiacă

Kalaydjian AE, Eaton W, Cascella N, Fasano A.
Department of Mental Health, Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, Baltimore, MD 21205, USA. akalaydj@jhsph.edu

OBIECTIV: Schizofrenia afectează aproximativ 1% din populaţie şi este considerată una din primele 10 cauze invalidante la nivel mondial. Dat fiind costurile imense pentru societate, sunt necesare şi alte opţiuni de tratament eficient. Conform constatărilor iniţiale, renunţarea la gluten ar putea servi ca o alternativă sigură şi economică pentru reducerea simptomelor într-un subgrup de pacienţi.
METODA: A fost efectuată o recapitulare a bibliografiei relevante asocierii dintre schizofrenie şi boala celiacă (intoleranţă la gluten).
REZULTATE: O reducere drastică a simptomelor schizofreniei, dacă nu remisie completă a fost observată într-un subgrup de pacienţi cu schizofrenie.
CONCLUZIE : Studii epidemiologice la scară largă şi experienţă clinică sunt necesare pentru a confirma asocierea dintre gluten şi schizofrenie, cu trimitere către mecanismul ce stă la baza apariţiei acestei asocieri.

@petrache2

Sa ia tratamentul dupa cum i-a fost prescris si dupa ce nu mai are nici un element psihotic incepe sa le reduca treptat.

Cu pace. Multa sanatate va doresc,

Clara

Sunt deacord cu Clara, urmezi cu strictete tratamentul (nu te juca cu tratamentul)

Noapte buna si vise amoroase.

Filip

Cum vorbesti asa(vise amoroase), daca vrei sa vb, intra in profilul meu si gasesti adresa email.
Si eu sunt in tratament de 7 luni si sper sa se imbunatateasca situatia mea, iau tratamentul cu strictete la sfatul medicului, fara alcol, tigari, cofeina.Domnule filip ai o fata de cerut pumni, am citit mai multe postari ale tale si poza ta intima, ma faci sa rad putin, daca ma poti ajuta lasa-mi mesaj.

Pentru Petrache2
Am avut acelasi diagnostic, undeva prin 2006, aveam 22 de ani.Stai linistit si eu m-am intrebat, DE CE?
De aproape 2 ani am fost pe Zyprexa de 10mg si Deparchine de 300, sincer nu stiu cum e sa iei de 20 olanzapina, nu am incercat sa iau niciodata..
Se pare ca a pornit pe un drum greu fratele tau..Vedeti cat de multi suntem aici?Si noi suntem tineri unii..
Fiecare cu diagnosticul lui..dar cu problema sa psihica..
Sincer faceti ce credeti voi ca e mai bine pentru el, pana o sa ajunga sa poata sa se descurce singur si sa ia hotarari care sa nu-i puna in pericol pe el sau pe altii..
Desigur ascultati sfatul medicilor, dar rugati-va si mult..
Intr-o astfel de situatie, esti disperat, nu stii ce sa faci..Cautati ajutor..E important, ascultati sfaturile celor care stiu ceea ce spun, adica medicii si cine stie daca sunteti credinciosi preotii..
E alegerea voastra sa-l ajutati sa depaseasca acest..obstacol!
Sanatate multa si..liniste in suflet!!

Buna ziua!
Scriu din nou pe acest forum pentru a intari convingerile celorlalti in privinta faptului ca se poate! Se poate trece si peste aceste diferite tipuri de boala (sa zicem psihica). Eu am facut tratament dupa cum stiti din anul 2007 pana anul acesta luna octombrie. De o luna sunt fara tratament si lucurile merg bine pot zice chiar foarte bine. Aveti incredere in dumneavoastra si totul va reintra pe fagasul normal. Parerea mea este ca acest tip de boala se trateaza mai mult cu, , medicamente, , proprii decat cu medicamente traditionale. Un zambet face mult mai mult decat o pilula de abilify, zyprexa, deparchine sau cumm le-o mai spune acestor medicamente. Invatati sa zambiti... viata isi continua cursul... chiar daca suntem sanatosi sau bolnavi. Stiu ca pare simplu si inutil ce zic aici, dar pe cat de simplu pe atat de complex este.
Pt dl. filipppppmariussssssss (tot nu am invatat cati de p si cati de s sunt ). Au trecut 2 saptamani chiar 4 de cand am intrerupt tratamentul si vor mai trece inca foarte multe fara a-mi reveni acea cumplita boala. Nu am intrerupt tratamentul de capul meu ci am urmat sfatul medicului. Domnule filipppmariusssssssssss hadeti sa nu ne mai dam doctori pe aici pt ca nu cred ca avem pregatirea necesara, sunt oameni care au invatat aceasta meserie si nu isi dau cu presupusul.
Nu uitati... soarele rasare si apune si astazi ca si ieri poate ca si maine exact din si in locul bine stiut.
Cu deosebit respect,
Remus-Costin Simion

-
Domnule filipppmariusssssssssss hadeti sa nu ne mai dam doctori pe aici pt ca nu cred ca avem pregatirea necesara, sunt oameni care au invatat aceasta meserie si nu isi dau cu presupusul.
-
Regret domnul Remus-Costin Simion, insa traim niste vremuri in care impostura si minciuna sunt la putere.
Asta nu e medicina, ci doar "afaceri cu suferinta".

Buna ziua,
Rog un sfat...acum aprox 4 ani mama mea (54 ani), a avut un episod psihotic ( cel putin acesta a fost diagnosticul) destul de urat, cu halucinatii auditive si vizuale (auzea diverse personaje care ii vorbeau f urat, ii porunceau diverse), comportament paranoia, uneori reactii violente, etc. Am internat-o la Obregia, a urmat tratament cu rispen..situatia s-a ameliorat. Era lucida si mi-a povestit cu lux de amanunte tot ce a vazut si a auzit si pana si cum una dintre voci i-a poruncit sa se arunce pe geam de la etajul 6 unde stam. Dupa ceva vreme a renuntat la pastile pentru ca nu le mai suporta fizic si evident ca starile au revenit...halucinatii doar auditive de data aceasta, voci care ii vorbesc f urat, stari de teama si idei delirante cum ca cineva i-a implantat un cip in ureche si o urmareste non stop cu ajutorul unor computere prin intermediul carora ii pot face rau. A urmat o alta internare tot la Obregia...Pana in prezent a urmat tratament cu rispen, solian, fevarin, abilify si zyprexa (evident in diferite combinatii). Nici unul dintre ele nu a ajutat-o sa scape de voci definitiv, solianul a avut reactii adverse puternice (lactatie falsa) si i s-a intrerupt tratamentul, rispenul a avut pana acum cele mai bune efecte insa era practic o leguma in timpul tratamentului din spital cu rispen. In prezent ia zyprexa si depakine...situatia este cat de cat sub control...aude in continuare o voce de femeie care ii vb f urat insa numai in prima parte a zile, in jurul orei 15 vocea inceteaza ( mentionez ca zyprexa il ia seara inainte de culcare la indicatia medicului), are insa o acuta stare de teama si ganduri negre, nu poate descrie de ce anume ii este frica insa simte o frica continua, nu are pofta de mancare absolut deloc, nu simte vointa nici macar de a se spala, si in continuare considera ca are ceva implantat in ureche si cineva o urmareste.Se simte extrem de rau fizic...aceasta pare sa fie problema cea mai mare, o stare de crispare continua, e "ametita" tot timpul, din cauza asta nu mai iese nici afara din casa decat in cazuri de forta majora, ca vizitele le medic. Nu stiu ce as putea sa fac sa o ajut, deja ma sperie starile astea de rau fizic, mai ales ca in ultimul timp imi spune mereu ca ea o sa moara ca nu poate trai cu starea asta de rau permanent, ca e un om terminat.As incerca un alt medic, o alta parere, o alta medicatie care sa nu ii dea reactiile astea atat de greu de suportat de ea.Cu vocile s-a obisnuit zice ea, nu le mai ia in seama desi uneori imi spune ca este extrem de stressant, ca o voce sa iti vorbeasca mereu in ureche si sa nu poti sa faci nimik pentru a o opri.este lucida, insa se simte f rau fizic si are stari de teama. Toti medicii carora le-am cerut parere mi-au spus ca f putin posibil sa fie schizofrenie, ca de obicei nu debuteaza la varste atat de inaintate, ca cel mai probabil este doar un episod care va trece, ca ar fi probabil legat si de perioada de menopauza...nimeni nu stie sa spuna cu exactitate ce anume este, pana si medicii de la obregia au spus ca este un caz ciudat, ca nu ar fi schizo dar nici un simplu episod psihotic acut ( asa cum a fost diagnosticul) pentru ca durata lui a fost f mare, de cativa ani. Nu stiu ce sa fac sa o ajut, mai ales ca ea a devenit f dependenta de mine, nu a acceptat ajutor de la nimeni din familie decat de la mine, eu merg cu ea la medic si stau de vorba frecvent cu ea, imi povestese in fiecare zi cat de rau ii este fizic si cum nu mai are incredere in tratamente si medici care "nu stiu nici ei ce sa-i faca".

1. Sa mearga sa faca o spovedanie generala (din copilarie) la un duhovnic de mir caruia sa i se explice problemele dumneaei.

2. Sa ceara de la doctor sa i se prescrie un anxiolitc pentru teama acuta si un antidepresiv pentru ca e in depresie (nu se poate spala, gare anduri negre, nu are pofta de mancare, nu are vointa). Starea de crispare continua o sa cedeze imediat la anxiolitc. Sunt extrem de eficace. Cu iesitul afara... In timp organismul se va adapta la medicamentatie si poate o sa isi revina. Depinde de la caz la caz. Sunt perioade si perioade. Uneori pacientii pot iesi, alteori nu. Cauza este boala in sine.

3. Daca tot mai aude voci, sa mergeti cu ea la doctor, poate ii mareste doza la zyprexa.

4. Un episod psihotic acut care sa dureze mai mult de 6 luni e schizofrenie. Documentati-va mai mult despre aceasta boala.

5. Poate sa discute la infinit cu dumneavoastra. Ideea e sa aiba rabdare pina gaseste un tratament la care sa reactioneze bine. Astfel de lucruri cedeaza numai la medicamente. Nu la discutii. Dumneavoastra sa ii acordati tot spriinul si ingrijirea de care sunteti capabila, sa fiti alaturi de ea si sa nu o contraziceti.

Multa sanatate, pace si liniste sufleteasca va doresc,

Clara

Penoy
Incearca la alt medic si alt spital. Si fiul meu a fost la Obregia acum 2 ani si jumatate, tratamentul cu rispolept nu l-a ajutat si am incercat la alt medic si alt spital. Este foarte bine ca accepta ajutorul si ca are incredere in dumneavoastra. Unii nu constientizeaza ca sunt bolnavi si nu accepta ajutor.Multa rabdare si perseverenta, credinta in Dumnezeu si cu siguranta va fi bine.Multa, multa sanatate mamei.

Multumesc pentru incurajari...imi poate recomanda cineva un medic psihiatru bun?
Multa sanatate tuturor!

Buna ziua,
Sunt surprinsa sa constat pe acest formul ca sunt atatea persoane care sufera de boli psihice, pentru ca in momentul cand am intampinat si noi aceasta problema credeam ca e ceva foarte rar. Sa va povestesc prin ce am trecut: este vorba de sora mea care, la varsta de 26 de ani a fost diagnosticata cu tulburare psihotica acuta cu semne de schizofrenie. Totul a debutat rapid si sigur, era octombrie, 2008 si sora mea a zis ca divorteaza, era casatorita de 2 ani, apoi au inceput adevaratele semne: ea avea o misiune pe pamant, era trimisa Domnului, statea noptile sa scrie o carte prin care sa stranga oastea Domnului din toata lumea, vroia sa traiasca visul american, refuza mancarea si somnul, pleca de acasa ca zicea ca are o misiune, trebuia sa o urmaresc sa nu faca vreo prostie, nu asculta de mine de mama sau de sotul ei, avea impresia ca oamenii se uita la ea pe strada cu un scop. zicea ca extraterestrii o urmaresc la dush prin oglinzile din baie si le acoperea, imi spunea ca ii fac vraji cu uscatorul de par, nu mai mergea la lucru zice aca sefii ei habar nu au ce misune are ea, vorbea urat cu ei si cu noi, si multe multe altele...Cel mai greu a fost insa cand s-a indragostit de un prieten al sotului ei despre care zicea ca e sufletul ei pereche si ca trebuie sa faca nunta in cer si ne zicea sa o lasam in pace ca ea are de organizat nunta si facea liste cu invitati etc etc. La 3 zile de la debutul acestor simptome timp in care nu am scapat-o din ochi nici o secunda am decis sa vorbesc cu varul meu de la cluj care s-a interesat la spitalul de psihiatrie de la Cluj si ne-a spus sa o ducem de urgenta acolo (noi suntem din Alba Iulia) dar sa avem grija cum o ducem pentru ca daca o luam cu forta cu salvarea e posibil sa nu ne ierte niciodata. Astfel, am vorbit cu prietenul de care era indragostita si el a aceptat sa jucam toti teatru ca sa o putem interna, am chemat si pe cineva de la salvare sa-i faca un calmant sa o putem duce cu masina, dar ea stia ca persoana de la salvare era matusa baiatului de care era indragostita si care ii facea o vitamina sa poata pleca in lume cu sufletul ei pereche. Asa a reusit baiatul respectiv sa o duca cu masina la cluj, iar noi in urma lor cu alta masina fara ca ea sa stie. In fine, ca sa scurtez povestea am internat-o acolo intr-o stare deplorabila, nehranita si parca nu era ea, se uita urat la noi, nu vroia nici sa ne apropiem de ea cam 2 saptamani, singurul pe care il acepta era varul de la Cluj cu care a copilarit. Internata a stat 1 luna si cand a iesit din spital era bine, nu mai vorbea aiurea deloc. I s-a prescris solian de 3 ori pe zi si romparkin. In perioada urmatoare a fost la psiholog impreuna cu sotul ei care a sprijinit-o, apoi dupa cateva luni a zis ca e deprimata iar medicul i-a prescris Ixiel si dupa aproximativ o saptamana se vedeau rezultate concrete, deja dupa 2 saptamani nu mai era deprimata deloc. Dupa cam 6 luni de la inceperea tratamentului cu solian acest medicament i-a fost inlocui de medic cu Abilify la care a reactionat foarte bine, a slabit la loc pt ca se ingrasase mai ales la burta in spital. Din spital a inceput sa fumeze destul de mult. In decembrie 2009 era refacuta complet si medicul de la Cluj i-a scos tratamentul de tot. In februarie 2010 a facut un al doilea episod mai putin sever ca primul in sensul ca simptomele constau doar in faptul ca se ruga nonstop aproape si dadea televizorul foarte tare. Am sunat repede la Cluj si ne-a spus sa incepem din nou cu Solian iar in cateva zile a inceput sa-si revina. De atunci a mai facut 2 vizite la Cluj iar diagnosticul a fost tulburare bipolara. Insa au aparut alte probleme cu factor mare de stress, tatal nostru a decedat in mai anul acesta si sotul ei a decis sa divorteze. Astfel, ea s-a mutat din nou acasa unde suntem eu si mama mea. Din cate imi pot da eu seama, a trecut cu bine peste toate, s-a impacat cu ideea ca tata era bolnav de cativa ani si peste divort a trecut foarte bine, mai mult de atat o cauta multi barbati iasa cu ei in oras, dar nu se implica in nici o relatie pt ca spune ca este prea devreme dupa divort, chiar si fostul sot o mai cauta cateodata pt ca au ramas prieteni. Pot spune ca are o viata sociabila buna, nu se izoleaza si nici nu exagereaza cu iesitul. Ea de meserie este asistent social, a lucrat cu multe persoane cu probleme si medicii au spus ca aceasta boala poate surveni si in urma incarcarii afective cu problemele celor pe care a incercat sa-i ajute, pt ca sora mea este o persoana care ajuta neconditionat. De cava vreme s-a incris voluntara la un centru cu copii cu autism si merge catodata sa ajute acolo. Acum este ok, tratamentul este cu Solian dimineata si seara Amitriptilina dimineata si Sertralin seara si Depakine seara. Problema e ca fumeaza cam 50 de tigari pe zi, nu mananca cum trebuie si mai e si stresul cu lipsa de servici. De regula medicamentele le ia corect dar catodata mai sare peste ele ca zice ca ii fac rau la ficat si ca nu are nimik daca nu le ia 2-3 zile. Acest lucru ma ingrijoreaza deoarece ar fi un cosmar sa faca un nou episod, stiu prin ce am trecut cand le-a facut pe primele doua am fost trup si suflet langa ea, nu stiu ce m-as face daca ar cadea in al treilea. De obicei cand nu isi ia medicamentele incerc sa o sperii spunandu-i ce i se poate intampla daca va mai face inca unul si functioneaza. Este stabila dar frica tot ramane. Mi-a fost foarte greu sa trec peste toate acestea dar am invatat sa accept situatia si sa fiu optimista. Va rog invatati-ma cum sa o ajut in continuare, pentru ca e tanara, foarte desteapta (motiv pentru care au zis doctorii ca primul episod a fost atat de complex), are doar 28 de ani si poate sa duca o viata normala. Am uitat sa mentionez ca si din punct de vedere ereditar a fost predispusa, tata a fost diagnosticat cu depresie severa in ultimii ani de viata iar o matusa de gradul I a fost diagnosticata in tinerete cu tulburare maniaco-depresiva si inca e sub tratament.
Va multumesc si vreau sa cred ca fiind optimisti si acceptand situatia unei boli de genul asta in familie, putem trece peste toate! Multa sanatate!
Alexandra

Draga penoy
Nu pot decat sa-mi imaginez cat de greu iti este. Iti recomand cu caldura pe doamna doctor prof. univ. Ioana Miclutia de la Cluj si/sau d-na doctor rezident Laura Damian, tot de la Cluj, gasesti date de contact pe net. Sfatul meu este sa o inconjori pe mama ta cu multa dragoste si optimism, nu o trata ca pe o persoana bolnava, fa-i un program zilnic de spalat mancat citit etc, ce crezi tu ca i-ar face bine, gaseste un preot duhovnic care sa vina periodic la eventual lunar. Eu asa am procedat cu tatal meu bolnav de tetrapareza spastica care suferea si de o depresie severa si cateva zile dupa ce venea preotul starea lui psihica si fizica se imbunatatea. Nu uita de alimentele care aduc aport de energie, nuca, miere, salata verde si altele, acestea pe timp indelungat o vor ajuta. Bolile psihice inca sunt un mister si din cate stiu eu medicatia corecta se gaseste prin tatonare, adica se incearca mai multe tratamente pana cand unul din ele functioneaza.
Multa sanatate si optimism!
Alexandra

Sau nu constientizeaza cei sanatosi de langa cei "bolnavi" ca ei sunt cei care gresesc.

Si ar trebui sa ii asculte mai mult pe cei bolnavi indiferent de ceea ce spun.
Cei bolnavi sunt doar speriati un pic.
Daca ar fi intariti mai mult si apreciati de cei din jur sunt convinsa ca si-ar reveni mult mai repede si fara atatea pastile.

Sanatate tuturor si anul care vine sa ne faca sa uitam de tot ceea ce inseamna boala, tulburare, tristete.
Alexandra cred ca atitudinea ta obtimista o ajuta enorm pe sora ta, fi alaturi de ia in continuare.

ea scuzati

La multi ani! in special pentru Ioana Dana, azi de Sf. Ioan, sanatate si sper sa-ti reiei postarile pe forum, sfaturile tale fiind binevenite.

As dori sa ma ajutati cu un sfat...fratele meu 34 de ani a fost diagnosticat cu episod psihotic acut in noiembrie 2010, dar totul a inceput in februarie 2010 cu faptul ca seful lui il urmareste..coincidenta mare atunci prietena lui cu care vroia sa se casatoresca l-a parasit. A refuzat orice incercare de a merge cu el la doctor, in schimb credea ca are diverse boli ciudate si refuza si hrana. A facut nenumarate analize la diverse cabinete toate iesind ok...nu a facut rmn sau o tomografie...si-a dat demisia, a fugit practic in Germania cu ce bani mai avea, in tot acest timp avea impresia ca e urmarit si bolnav si refuza hrana...noi stiam ca e in Brasov, se ascundea si de familie...s-a intors din G si starea lui s-a agravat....acum mama lui ii vrea raul si il otraveste...noi suntem de vina pt tot ce a patit el rau...zice ca mama lui nu ar fi mama lui naturala, tot felul de prostii neadevarate, a inceput sa si minta...in fine sunt f multe de povestit..In noiembrie a data afara parintii din casa si s-a sechestrat blocand geamurile si usile cu mobila din casa. A trebuit sa chemam politia salvarea si descarcerarea ca sa putem sa ajungem cu el la spital. Mentionez faptul ca am tot incercat sa ajungem cu el mai devreme la spital dar nu am reusit pt ca a refuzat colaborarea si politia ridica din umeri daca nu este violent si spunea ca nu il pot lua...desi cred ca era spre binele lui sa ajunga mai repede la spital. A luat tratament si a raspuns bine la el, a stat la Obregia circa 3 saptamani. A iesit si dupa 3 zile a considerat ca nu mai e nevoie sa ia tratamentul. Au inceput sa reapara cidateniile f repede si altele noi vin piticii, nu se mai spala etc...dar de data asta a devenit si violent atat verbal cat si fizic. Cu greu am reusit sa il internam din nou...am exasperat politia si pina la urma am reusit...acum e internat si asteptam diagnosticul. Nu prea pot sa dorm noaptea...daca e ceva ce as fi putut face si nu am facut pt el. A fost casatorit si a divortat...pina sa se plece la casa lui m-am inteles ok cu el...mergeam la fotbal/piscina etc...era perfect normal din pctmdv...cand a divortat s-a intors acasa un alt om...nu mai comunica...statea f mult pe calculator...dormea cred 4-5 ore pe noapte dar nimic ciudat...a tinut in el tot ce a fost intre ei, nu a povestit nimanui nimik desi am tot incercat atat eu cat si familia, prietenii. Isi refacuse viata...dar nu a fost sa fie. Nici cu ultima relatie nu s-a exteriorizat si cred ca asta i-a declansat tot. As vrea sa am o parere de la un doctor, daca isi mai poate reveni??? ...din ce am citit aici e f important sa isi urmeze tratamentul...dar el o sa refuze cred iar la externare si iar o sa inceapa problemele....nu vad nici o solutie la situtia in care sunt...parintii sunt invarsta si nu stiu cat mai rezista si ei la cate s-au intamplat, au facut si ei tot ce au putut. Cred ca am pierdut un tempo in tratamentul lui...si din cauza politiei si din cauza faptului ca nu stiam cu ce ne confruntam, am tot sperat sa isi revina. Nu stiu cat de coerent am fost...am scris cum mi-au venit...Credeti ca e prea tarziu pt el???

@asrael: Din pacate pare a fi o schizofrenie paranoida...faptul ca i-au recidivat fenomenele psihotice e un element important in diagnostic care se pare a fi unul destul de grav. Trebuie neaparat sa isi ia tratamentul pe viata sau cel putin cativa ani dupa care iar se va putea observa daca se vindeca sau nu.

asrael:obligatoriu tratament cu antipsihotic, daca e primul episod o sa fie mai greu cu acomodarea medicatiei, poate dupa un an o sa simte foarte bine cu medicatie.
Drt:cunosc persoane ce imi spun in fata:vreau sa plec din casa in care stau ca trebuie sa dorm cu lumina aprinsa, vin fantomele, e casa bantuita, si multi ani repetind aceeasi poveste, ca e bantuita casa, si ca numai el simte fantamele, nevasta lui nu, dar il crede.Iar sora lui:tot timpul sunt urmarita de mafioti, tre sa ma petreaca cineva la munca, sa ma simt in siguranta, si nu sunt in nici un tratament multi ani si poate sa fie fara medicamente?

@Daria: persoanele respective par a suferi de o tulburare psihotica deliranta...trebuie vazut mai mult, nu orice delir e schizofrenie, mai ales ca dupa sistemul lor de valori si credinte e posibil sa creada in fantome cu si tu crezi in Dumnezeu.
Sotia barbatului crezandu-l e posibil sa aiba tulburare psihotica indusa (cum aveau apostolii lui Isus Christos, el fiind psihotic). Trebuie neaparat sa ia tratament care e acelasi pentru orice psihoza: antipsihotice atipice.