episod psihotic acut... rog sfatul unui psihiatru

Da inteleg, socul trebuie sa fie si pentru el atat de mare ca prefera sa creada ca nu e adevarat. tu insa trebuie sa-l convingi sa vina cu tine la dr, asa aude despre ce e vorba si intelege ca desi e un diagnostic care sperie, este absolut tratabil.
scuza-ma, am uitat sa specific ca Policlinica Titan unde lucreaza dna dr Sandulescu e tot in Bucuresti, sunt asa de ametita ca nu mi-am dat seama ca nu am specificat lucrul acesta. eu te-as sfatui sa mergi la ea, e mult mai bine sa asculti si o alta parere.
imi dau seama ca trebuie sa fie extrem de greu ptr tine sa te trezesti asa deodata cu un asemenea diagnostic, dar crede-ma ca esti o "norocoasa", ptr ca iti accepti problema si vrei sa te tratezi.
e mult mai greu cand bolnavul neaga si nu poate sa inteleaga ca are nevoie de tratament. sora mea a avut deja doua tentative de suicid, prima data a luat 46 de pastile de rispen de a ajung la Urgenta, iar a doua oara a fugit la Constanta si s-a aruncat in mare. cu toate astea zice ca ea nu e bolnava. daca ai sa ai rabdare sa citesti mesajele din urma ai sa vezi ce zice. e cumplit ce se intampla si nu stiu cum sa-i salvez viata, mai ales ca mama mea si cumnatul meu se opun total unei internari fortate, zic ca mai bine asa decat la spitalul 9. nu stiu ce o fi in mintea lor si ce inseamna acest "mai bine asa". a treia oara poate sa reuseasca in tentativa ei, si eu ma intreb daca chiar e mai bine asa. imi dau seama ca ar fi o tragedie sa o vezi tarata si legata ptr a fi dusa cu forta la spital, dar alta alternativa nu e din pacate.
de asta iti zic ca esti norocoasa, fiindca dandu-ti seama de ce se intampla poti sa te tratezi si sa te salvezi de la prapastie.
mult noroc in toate si putere, ai sa treci peste asta, nu te lasa doborata si ai incredere in tine. si mai ales nu intrerupe tratamentul dupa primele semne de imbunatatire a situatiei. din nefericire aceste tratamente dureaza mult timp, dar trebuie facute.
mula sanatate si tie.

itzi, nici nu are rost sa cauti pe intrnet tot felul de diagnostice si sa te incadrezi in ele. Lasa-i pe medicii de specialitate sa faca asta. E jobul lor. Daca tu ti-ai revenit doar cu Solian 400 inseamna ca esti un caz fericit. Eu am tulburare afectiva bipolara dar daca le-as fi povestit doctorilor tot ce imi trecea prin cap in timpul unui episod psihotic acut (nu mai luasem medicamente de vreo 6 luni si era normal sa se intample), mi-ar fi dat de 4 ori doza pe am luat-o. Daca tu te-ai reechilibrat atat de bine cu Solian de 400 mg, mie mi se pare super OK. Regula este ca dupa prima cadere sa iei tratamentul timp de un an. Cum ai facut de ai reusit sa il iei atatea luni fara sa treci pe la psihiatru ? Astfel de medicamente stiu ca se dau doar pe baza de reteta. Tu oricum zici ca ti-ai revenit. Stai linistita. Nu mai dezgropa trecutul. Du-te fara nici un fel de problema la psihiatrul la care ai fost si cere-i sa iti dea reteta in continuare pentru Solian. Bolile psihice sunt niste boli tratabile, ca oricare alte boli. Nu ai de ce sa iti fie rusine. Daca faci tratamentul, nu faci recaderi. La cel mai mic semn de recadere te duci singura la doctor si iti mareste putin doza, ca sa te restabilizeze. Nu ai de ce sa iti faci atatea griji. Cat despre sotul tau, daca nu crede si nu vrea sa se implice, lasa-l. Poate ca totusi parintii tai ar fi trebuit sa stie, fara sa le dai detalii despre numele bolii. Ai suferit o depresie pe care ai tratat-o, ti-a trecut si cu asta basta.
Mara Mara, poate reusesti sa ii convingi pe parintii tai sa o duca pe sora ta (dar trebuie totusi acordul ei) la Spitalul Sfantul Stelian din Crangasi (langa Maternitatea Giulesti). Conditiile pe care tu le povestesti despre Spitalul 9 nu sunt chiar asa (din nefericire l-am "vizitat" si eu de cateva ori). Dar e incomparabil mai bine la Sfantul Stelian care e ca un hotel. Sunt cate doua paturi in camera, televizor, frigider, doctorii si asistentele sunt foarte dragute, ai ore in care te joci tot felul de jocuri (puzzle, remy, carti). E ca intr-un fel de concediu la Sfantul Stelian. Eu m-am simtit foarte bine acolo si am gasit dupa vreo 8 ani singura doctorita care m-a facut sa constientizez boala si sa iau medicamente de buna voie.

itzi, sper ca nu ai citit pe internet si ti-ai pus singura diagnosticul de schizofrenie. Si in depresie pot aparea elemente psihotice, cum sunt cele mentionate de tine. Ca sa fie schizofrenie, trebuie ca aceste elemente psihotice (de obicei mult mai grave decat cele pe care le-ai mentionat tu) sa dureze peste 6 luni.

pentru clara-p.

Ai perfecta dreptate. Nu ar trebui sa ma mai gandesc la asta. E totusi destul de greu. Parca nu mai am rabdare. Numar zilele si imi spun: a mai trecut o luna- asta in loc sa ma gandesc la alte lucruri placute. Inainte de episod eram pasionata de carti, de flori. Acum parca nu ma mai trage inima. Stau cu teama asta si astept sa mai treaca o zi. Unele zile sunt mai bune decat altele. Cand predau... uit.

Am si eu o mica curiozitate (daca nu te superi): care sunt simptomele tulburarii bipolare?

Clara draga, iti multumesc ptr informatie, nici nu aveam habar de acest spital de care pomenesti. Problema mare e ca sora mea numai cand aude de dr si medicamente incepe sa urle, nu vrea sub nici o forma, deci in cazul ei este nevoie de o internare fortata, altfel nu ia nici un fel de tratament, deci trebuie sa i se subministreze fortat.
O alta problema este ca mama mea si cumnatul meu nu vor sub nici o forma sa o interneze fortat. Mamei mele i s-a povestit ca la 9 ar fi asa cum am relatat in mesajele trecute, iata de ce mama si cumnatul meu nu vor sa o duca acolo. Eu una nu cred ca ar fi situatia chiar asa de rea, dar ei nu permit internarea, prefera sa o tina acasa si sa spere intr-un miracol de la Dumnezeu. Am incercat sa le spun ca miracolul de la Dumnezeu ar fi ca ea sa accepte tratamentul, nicidecum sa se trezeasca maine dimineata cum era odata, dar nu am cu cine sa ma inteleg. Si chiar asa de rau daca ar fi, tot i s-ar face tratament si ar avea ceva folos, decat sa se omoare mai bine legata pana cand tratamentul incepe sa-si faca efectul. Sunt luni de zile ca ma cert cu ei si incerc sa ii conving si sa le deschid ochii, nu am reusit deloc.
In aprilie a fost internata la Policlinica Titan, unde deasemenea este ca un hotel de lux asa cum spui de spitalul din Crangasi, parca ai fi in concediu. Problema este ca la Titan nu tin nici agitati nici pe cei care refuza tratamentul, deci nu se pot interna fortat, acolo toata lumea se duce de buna voia. Deci daca si la Sfantul Stelian este la fel nu ne ajuta cu nimic, ea are nevoie de o internare fortata, sa i se faca tratament fortat si sa fie tinuta sub cheie ca sa nu fuga. Spune-mi te rog daca acolo se fac si internari fortate, ar fi nemaipmenit, si eventual da-mi te rog numele doctoritei la care ai fost tu.
Iti multumesc si multa sanatate.

Nu pot sa cred cata lume o ia razna cu atata stres...iar asta e abia inceputul.cred ca trebuie sa ma vad o mare norocoasa ca tata s-a facut bine fiind tratat de mine si mama pe ascuns pt ca nu accepta ca a avut ceva...el a fost mereu un om cu idei fixe, calm din fericire, si care mereu cand pleca de acasa daca nu ramanea nimeni, lasa radio pornit ca..."Doamne fereste, poate vin hotii..."daca eram de mica specialista in asa ceva era bine..as fi stiut in ce se va concretiza ideea aia prosteasca si nefondata ca esti furat...si nu eram asa terminata cand a cedat de-a binelea...ii trebuie doar rispolept, si avem sirop, l-am tratat asa.el se credea urmarit si avea si halucinatii auditive tot pe baza de persecutie.a facut o recadere, in martie se face 1 an de tratament.asa ca voi, cei care va constientizati boala vedeti-va de pastilele voastre si lasati-i pe bolnavii care nu cred ca aveti ceva...pt ca ei sunt cei bolnavi se pare.nu va mai obositi sa le cereti sfatul, fie ca e sot, mama, tata.pt ca ajungeti sa suferiti din vina lor, IN PLUS.NETRATATI.

filip.
Buna, va rog sa ma ajutati cu niste sfaturi si sa inteleg mai bine evolutia boli.Acum 4 ani am fost diagnosticat cu Tulburari psihice polimorfa acuta cu simptom de schizofrenie, dupa 2 ani de tratament fiecare seara solian 200 si mai rar medazepan am modificat tratamentul la 3 zile o pastila solian200 seara, dupa un an am lasat de tot solianul si am cazut intro anxietate de nu stiam de mine si insomnie, am inceput dinou tratamentul cu solian 200 si tranxene (mai rar)dupa 6 luni de la al 2 episod cred am inceput sa invat sa controlez anxietatea(cu tratament)cu propriile forte ma incurajez, asa scap de anxietate facand teatru in strada, aglomeratie, unde incepe anxietatea.Adica facand teatru sa par nebun de ceea ce mie frica sa nu par, fac invers toate sa nu am simtoame de anxietate si sunt fericit.multumesc

filipppmariusss
Nu te inteleg. Cum adica faci teatru pe strada sa pari nebun ? Anxietatea e unul dintre cele mai grele simptoime suportate de catre pacient. Sunt pastle care trateaza anxietaea. Poti sa faci orice si nu trece. Din cele cateva fraze pe care le-ai scris dai impresia ca ai intrat in al treilea episod. Trebuie sa urmezi tratamentul asa cum ti-l da doctorul psihiatru. Ia uita-te pe prima pagina de pe acest topic si vezi cat timp a zis doamna doctor ca trebuie sa faci tratamentul dupa al treilea episod. Daca faci teatru pe strada sa pari nebun inseamna ca asa faci si cu prietenii si cu familia si la serviciu. Nu se poate. Te faci de ras in societate si astfel de lucruri nu se pot sterge cu buretele, chiar daca iti revii. Ramai marcat. Toti de pe acest forum forum facem tratament ca sa ne simtim mai bine. Hai si tu, ca n-o fi foc ! Ai grija de tine si fii baiat serios.

itzi draga, pai sa ai halucinatii si sa iti creezi in mintea ta o realitate care nu exista inseamna pe scurt episod psihotic. Aici doctorul te-a diagnosticat corect. Oricum tu sa stai linistita. Poate daca simti neaparat nevoia sa mergi sa discuti cu un psiholog. Dar tine minte ca episoadele astea nu se fac de pe o zi pe alta. Si de obicei au aceleasi simptome ca la cel anterior. Asa ca tu acum stii despre ce e vorba.Eu episod psihotic am facut abia dupa 6 luni dupa ce am intrerupt tratamentul. Au fost o gramada de semne dar cum nu am luat nici o masura... tot la spital am ajuns. Tu trebuie sa faci tratamentul un an de la primul episod si exista probabilitatea ca acesta sa nu se mai reintoarca niciodata. In timpul asta du-te lunar la doctor si spune-i cum te simti. Am citit undeva ca daca ti-e frica de un rau, imagineaza-ti ca aces rau se intampla. Ce poti sa faci decat sa maresti un pic doza si te reechilibrezi imediat. Eu dupa primele zile de tratament mi-am dat seama ca facusem episod psihotic. Sunt destul de eficiente medicamentele astea. Asa ca nu mai numara nici o zi. Daca Dumnezeu te lasa sa treci printr-o anumita incercare, o face ca sa iesi mai intarit. Si multe lucuri bune se pot ivi dupa acel rau, spunea un parinte foarte induhovnicit. Dar daca te simti prea trista, poate iti recomanda un antidepresiv.
Cat despre tulburarea afectiva bipolara, pe scurt, am avut perioade lungi de depresii care au alternat cu episoade de manie (vorbeam foarte repede, imi veneau foarte multe ganduri in acelasi timp, nu mai mancam, nu mai dormeam, aveam foarte multa energie, slabisem ingrozitor) si cu episoade psihotice (cu halucinatii vizuale si auditive, delir mistic). Dar au trecut. Am ramas cu depresia. Nu mi-e teama de episoadele psihotice (in care mi-am revenit dupa cateva doze de haloperidol si rispolept) cat ma mai chinuie depresia. In sensul ca stau mult in casa, nu prea pot sa ma mobilizez sa fac multe lucruri. Nu am energia unui om obisnuit. Ma concentrez foarte greu. Uneori trebuie sa imi spui acelasi lucru de mai multe ori. Dar sa stii ca imi face foarte bine sa comunic cu persoane cu probleme asemanatoare cu ale mele. Parca nu mai simt ca sunt bolnava. Eu nu am posibilitatea sa merg la un psiholog dar mi-am scos cateva citate care de cele mai multe ori ma ajuta sa trec peste multe.
1. Frica de anumite lucruri e pierdere inutila de timp pretios.
2. Sunt un om batran, am avut multe necazuri in viata dar cele mai multe au fost cele pe care mi le-am inchipuit.
3. Mergi mai departe, plin de speranta.
:-) Cu drag, Clara

Draga Mara,
La Sfantul Stelian internari fortate (adica politie si salvare) nu se fac. Dar persoane cu episoade psihotice acute pacalite (ca pe bebelusi) sa ajunga acolo si sa ia si tratamentul am intalnit. Dupa cateva zile de tratament isi revin pe linia de plutire. Eu am avut momente in care imi venea sa imi crap capul de pereti de atata durere. Sa nu te sperii de ce iti scriu. Dar era ceva care efectiv ma coplesea. Ingrozitoare momente. Dar constientizam ca e vorba de niste dezechilibre chimice in organism (nu aveam nici un motiv sa simt acea durere) si luam pastile. Iti psun sincer: nu am incercat niciodata sa ma sinucid desi de multe ori mi-a trecut prin cap lucrul asta. Iar ca sa ajungi sa gandesti asa, inseamna ca suferi mult. Acuma sora ta nu vrea sa ia pastile si nu vrea sa fie internata de frica sa nu rada cineva de ea ca are o tulburare psihica sau nu constientizeaza ca are nevoie de tratament si zice ca ea nu are nimic si ca ceilalti sunt impotriva ei. De ce nu ii zici sa intre aici pe forum sa vorbeasca cu noi ? Daca vrei sa vorbesc eu cu ea si crezi ca si ea vrea asta, ca tot am trecut prin situatii asemanatoare, scrie-mi -. Ea are un motiv pentru care va tot chinuieste ca vrea sa se sinucida. Ca daca are motiv, trebuie eliminat motivul.

Clara draga, ar fi bine ca sora mea sa refuze internarea de rusine, dar la ea motivul este mult mai grav. Este convinsa ca i-au fost "blocate energiile, inchise punctele chakra, ca i s-a facut magie neagra, farmece, ca i s-a inversat polaritatea creierului, ca i s-a intrat in creier si i-au fost blocati centrii, ca i-a fost modificat ADN-ul " de catre un anume individ. tipul este unul care tot apare la televizor si se crede Iisus Hristos, iar sora mea a cazut in aceasta capcana.
Deci ea zice ca nu are nici o boala, ca ea nu e de medicamente ci ca are toate aceste lucruri, deci cea nebuna si psihotica sunt eu ca tot dau inainte cu pastilele, ca sunt o proasta care habar are de energii.
Nu exista nici un mod de a o convinge sa reia tratamentul, nici unul. Din pacate ea este bolnava dar nu proasta, deci nu este deloc usor sa o pacalesti ca pe un bebelus. Mai ales ca sora mea a fost o minte sclipitoare de mica, deci cu atat mai mult este greu sa o duci de nas.
Am incercat orice, dar este imposibil, ptr ca ea este convinsa ca nu este bolnava, ci ca totul se datoreaza la ceea ce am spus. De cate ori am incercat sa-i spun ca are nevoie de pastile m-a facut in toate felurile, injura, blesteama, dracuie, ce sa-ti spun, e un cosmar.
Acum nu vorbesc cu ea de o saptamana, am ajuns cu nervii la pamant, nu mai suport sa aud de energii si alte bazaconii, asa ca i-am spus sa ma caute numai cand va decide sa ia medicamentele. ea pe de alta parte se simte parasita, neinteleasa, eu sunt o sora nenorocita care nu fac nimic ca sa o ajut, ca nu o cred si ca vreau s-o vad internata la balamuc din placere.
Pe mama si cumnatul meu a reusit sa-i convinga cu ideile ei, plange disperata si se tavaleste pe jos, cere ajutor dar cel pe care il vrea ea, nu cu pastile. De fapt mama mea a avut un soc atat de puternic din aceasta cauza ca a ajuns si ea la spital si i s-a diagnosticat un episod psihotic, dar ea cel putin ia medicamentele.
Invata-ma tu te rog, ce putem sa-i spunem ca sa o convingem, invata-ma o strategie. Iata de ce spuneam ca are nevoie de o internare fortata, de buna voie nu va lua niciodata medicamentele. Imi dau seama ca e dur ce spun, dar decat la cimitir prefer sa o vad luata cu salvarea si politia ca sa fie dusa la spital, cel putin i se face tratamentul de care are nevoie. Sperasem ca la Sfantul Stelian sa se faca si internari fortate, pacat.
Mama mea si cumnatul meu nu vor sa o interneze fortat ptr ca li s-a povestit ca la spitalul 9 ii bat pe bolnavi, ii rad in cap, ii tin in pielea goala si-i lasa sa faca pe ei, ii lasa sa se bata intre ei s.a.m.d.
Pe vremea lui Ceausescu as mai fi crezut, dar acum? am mai intrebat pe acest forum daca cineva stie daca este chiar asa, dar nimeni nu mi-a raspuns inca, nu stiu ce sa cred. Fapt este ca ea sufera enorm, ca nu-si da seama de boala ei si o neaga, iar asa stand lucrurile nu se va face bine niciodata. Si cand te gandesti ca a fost director comercial si coordina toare centrele comerciale din Bucuresti.
Am incercat si sa o conving sa intre pe acest forum dar nici nu a vreut sa auda, a zis ca ea nu are nici o legatura cu psihopatii care scriu aiurea pe net, si ca nu o intereseaza.
Nu accepta absolut nimic in legatura cu doctori si medicamente, nu mai stiu ce sa fac, sunt disperata.
Oricum multumesc pentru mesaje si-ti doresc multa sanatate.

Mara Mara lamuritul sorei nu-l vei obtine niciodata..nu mai spera la prostia asta... i s-a dezechilibrat dopamina in creier si nu va intelege.daca tot zici ca mama ta ia pastile, sa ii zica ea psihiatrului sa ii dea rispolept sirop si sa ii lase in sticla din care bea apa cate 2 mg pe zi..cred ca rispolept e bun si pt aberatiile din capul ei cum avea si tata cu frica...daca nu-i bun ala.sa i se topeasca zyprexa in apa si sa ia...cam in 7 zile de la incepere se vad rezultatele.din cate am inteles ea are un copil, 22 de ani.sa se ocupe el d treaba asta..eu tatalui i le-am pus si in cafea de disperare la inceput sa aiba efect..luasem din aia fara cofeina..ma trezeam la 4 dimineata pana sa plece el la munca si mergeam sa i le pun in cafea intre timp ce era in baie. ERA GROAZNIC, L-AM SI DETESTAT CA NU ARE PUTERE SA VADA REALUL...MA FACUSE PRAF.dati-i pe ascuns, incercati cateva feluri de pastile, poate isi revine.povestiti-i voi medicului tot ce zice..dati o spaga daca nu vrea fara sa o vada...asa se intampla in tara lui peste mort..nu avem ce face.dar lasati prostia cu convinsul ei...

nu stiu cum se face ca numai aia destepti ajung asa...prostii chiar nu au din ce innebuni...:)

voi considerati cum faceam si eu inainte..cu cat auzeam o porcarie in plus de la tata cu atat il vedeam mai bolnav...e vorba doar de exces de dopamina in creier..rispolept o reduce.la delir mistic e mai grav ca tre sa iei pastile cu pumnul daca ajungi sa te crezi Iisus...bla bla.TRATATI PE ASCUNS...decat deloc!

MAra...ai zis ca ea plange si se tavaleste...si tata era atat de sensibil incat plangea uneori...spunea ca nu stie de ce insii aia se tin dupa el de parca el l-ar fi omorat pe taica-su...taica-su fiind mort d ani de zile cand casa a ars.eu cred ca se va vindeca tot cu rispolept..

Cred ca m-am exprimat gresit, nici nu ma mir la tensiunea in care traiesc. nu eu sper ca ea sa inteleaga, ci mama si cumnatul meu. eu de luni de zile ma cert cu ei sa accepte sa o interneze fortat dar nu vor din cauza conditiilor care se pare ca sunt la spitalul 9, deci prefera sa o tina in aceste asa.
nu putem nici macar sa-i dam intr-un fel sau altul pastilele, nu i se pot baga pe gat cu forta, de-asta eu tot insist cu internarea fortata.
nu-i vorba de spaga de dat psihiatrului, nici nu se pune problema. dimpotriva, doctora la care a fost internata in aprilie e extraordinara, ajunsese sa suna ea dimineata acasa sa vada daca a luat pastilele. nu i se poate topi nici un fel de medicament in nimic, ne-am gandit si la asta, dar mananca te miri ce, o fructa, o bucatica de branza, o felie de sunca, atat. cafeaua si-o face singura, e foarte suspicioasa. nu bea nimic din mana noastra, nu mananca mancare gatita, bea apa de la robinet de teama ca in sticla sa nu fi pus noi ceva.
aici nici nu e cazul sa incercam diferite tratamente, cel pe care i l-a dat dr de la Policlinica Titan a functionat din prima, dupa cele trei saptamani de internare nu a mai facut convulsii, nu si-a mai pierdut memoria, ajunsese sa nu ne ma recunoasca, sa nu stie unde locuieste, nu mai vorbea sacadat, dar bineinteles ca necontinunand tratamentul putinele imbunatatiri pe care le obtinuse s-au dus de rapa.
noi dr i-am povestit tot, ea nu zice decat ca trebuie internata si atat, nu e vorba ca nu vrea sa o vada, ar primi-o cu bratele deschise.
da, are un fiu de 22 de ani, eu si el vrem sa o internam, dar cum am mai spus mama si cumnatul meu se impotrivesc, ei spera sa o convinga, nu inteleg ca nu este posibil asa ceva. ca tratament ii dadea mi se pare rispen si rispolet si era inspre bine, dar ce folos daca a intrerupt.
mama mea ia pastile ca intelege ca ea e bolnava, dar in ceea ce priveste sora mea nu intelege ca nu o va convinge niciodata sa mearga la dr, spra ca va reusi sa o convinge sa reia tratamentul si nu accepta internarea fortata.
ce situatie dragii mei, va rog sa ma credeti ca efectiv simt ca incep sa cedez si eu.
va multumesc ptr sustinere.

Draga clara, eu eram la apogeul episodului psihotic... prin urmare toate vocile pe care le auzeam mi se pareau reale. Eram insa constienta si atunci ca daca as fi povestit cuiva ce aud m-ar fi considerat dusa cu pluta. La doctor m-am comportat normal. I-am zis doar ca m-am certat cu vecinii si ca ma simt penibil. Eram si eu convinsa ca nu am nimic, doar o anxietate si probleme reale (in mintea mea) cu vecinii. Mi-a spus ca am depresie atipica. Mi-a prescris Solian 400, o pastila seara. Noroc cu amicul care m-a dus la doctor. Nu as fi luat pastila daca nu era el. Oricum aveam oarecum constiinta ca ceva nu e in regula. Dupa o zi mi-au disparut principalele simptome. Dupa o saptamana am fost la votare, m-am intalnit cu amicii, totul era ok. Mi-am constientizat boala treptat. Intai am gasit un articol pe internet: cafeaua da halucinatii. In perioada premergatoare beam kilograme de cafea. M-am linistit. Apoi am dat de acest topic si am realizat ca problema e mult mai grava. Nu am mai avut nimic de atunci... insa de frica asta de boala nu am reusit sa scap. Ma trezesc cu boala in gand. Stiu ca atunci cand cineva face un astfel de episod este internat. Eu nu am fost. Nu am niciun diagnostic trecut pe nicaieri. doar pe reteta scrie depresie atipica.

Draga Mara,
Referitor la primul tau mesaj, simptomele pe care tu le povestesti ca le are sora ta nu sunt de depresie, ci de episod psihotic acut. Care trebuie tratat cat mai curand posibil. Si eu am trecut de doua ori prin asa ceva si m-au internat cu forta. Nu mai are rost sa te certi cu ea pentru ca nu isi da seama ca este bolnava si ca are nevoie de ajutor. Spunei ca o crezi ca altfel, mai rau ii faci. Eu zic atunci ca singura modalitate ramane sa mergi la doctorul psihiatru impreuna cu mama ta, sa ii povestiti ce se intampla cu ea si sa va dea pentru inceput haloperidol ((picaturi) si rispolept (sirop). Ma rog, stie doctorul ce sa va dea, sa ii puneti in mancare fara acordul ei. Parintii si rudele tale trebuie sa fie foarte constiente ca daca nu ii fac tratament DIN TIMP, da in schizofrenie...
Mara draga, eu am tulburarea afectiva bipolara de 16 ani si in aceasta perioada am fost internata la 9 cu sau fara voia mea de mai multe ori. NICIODATA nu m-a batut nimeni, nu m-au ras in cap, nu m-au tinut in pielea goala, asistentii nu ii lasa pe bolnavi sa se bata intre ei. Singurul lucru mai greu pe care trebuie sa il suporti DACA REFUZI sa faci tratamentul cu pastile este ca te tin mai multi, ca sa iti faca tratament injectabil.. Sau te leaga cu niste pansamente de pat daca esti violent. Asta e tot. Nu te tin asistentii in pielea goala. E gresit interpretat. Cei foarte bolnavi (cand am fost eu internata din 20 de persoane cate eram pe sectie - la cheie) a fost o singura femeie care iesea de la dus dezbracata pina ii dadeau infirmierele o camasa de noapte. Acolo chiar daca nu iti aduc de acasa rudele de imbracat, infirmierele iti dau ele camasa de noapte si halat. Femeia aceea iesea dezbracata din dus pentru ca repet, era foarte bolnava, nu isi dadea seama ce face. Infirmierele si asistentele de la 9 sunt un pic mai dure ca in alte parti pentru ca e foarte greu sa coopereze cu persoanele internate fortat. Eu sincer le-as da spor de salariu la aceste femei. Nu ii lasa nimeni sa faca pe ei pe pacientii de la noua. Sunt anumite medicamente care dau astfel de reactii adverse. Familia mea are o prietena a carei fiica a fost internata la un spital din Germania unde se intampla la fel. Deci nu e ceva cu cei de la noua. O prietena pe care am cunoscut-o in spital a patit la fel de la un anumit medicament. Facea pe ea. Dar mama ei a anuntat medicul si i-au schimbat imediat medicamentele. Asa ca ti-am raspuns la fiecare temere. Daca iei toate topicurile de pe acest forum la rand, nu o sa vezi ca angajatii spitalului 9 au astfel de manifestari. In episoadele psihotice de genul celor avute de sora ta, mama ma interna fortat o saptamana sau doua la 9, timp in care medicamentele isi faceau efectul, dupa care (daca era cazul, in functie de gravitatea episodului, ma muta la Sfantul Stelian. Dar in general pacientul realizeaza prostiile pe care le-a facut dupa primele zile/saptamini de tratament dupa care coopereaza singur pentru ca isi da seama de gravitatea faptelor lui. Trebuie sa faceti ceva cat mai curind asta pina nu se intampla lucruri mult mai grave.

pentru clara-p

care ar fi elementele prevestitoare unui nou episod? multumesc pentru raspuns.

Draga Itzi,
Mie frica de boala nu mi-a fost niciodata pentru ca stiam ca episoadele vin si pleaca. Asa se manifesta ea. Eu am avut o perioada de cateva luni in care mi-era frica sa nu ma pot descurca cu traiul zilnic, dupa ce mama mea nu va mai fi. Dar m-am gandit ca decat sa traiesc ani in sir cu frica asta, las lucrurile sa se intample de la sine si voi vedea atunci ce este de facut. Sau mi-a mai fost frica ca nu voi putea suporta bolile la batrinete, dar m-am uitat la cei in varsta din jurul meu si am vazut ca nu e chiar atat de cumplit cum imi imaginez eu. Bolnavii cu afectiuni psihice au tendinta sa exagereze de 10 ori mai mult un lucru fata de oamenii sanatosi. Mi-a spus mai demult o psihiatra. Daca aceasta frica te chinuie, spune-i doctorei tale si poate iti mai da o pastiluta in plus. Eu merg pe doze minime dar fricile astea mi-au trecut in timp. Cam dupa 7-8 luni de tratament.. Au fost mai mult obsesii decat frici. Dasta zic ca pot fi tratate.

Pt. Clara
Sa se inteleaga mai bine, imi controlez anxietatea sau poate a disparut.Pastilele imi scad anxietatea dar nu destul, asa ca ma ajut cu propria vointa, imi controlez miscarile mai profund.Mai bine zis dece nu am anxietatea cand sunt in casa si ma simt super bine si de ce am anxietatea afara ?Totul se bazeaza pe ochi.Am mai avut anxietate la primul episod dar a disparut si la 2 episod a aparut iar mai dura.

Intrebare: stie cineva cum se apreciaza perioadele de episod psihotic? eu am avut elemente de psihoza cam o saptamana fara medicatie si inca cateva zile elemente reziduale dupa medicatie. Incadrarea inr-o tulburare sau alta se face tinand cont si de perioada in care pacientul e sub tratament? In schizofrenie, de exemplu, trebuie sa ai astfel de probleme timp de 6 luni. Intrebare: cu sau fara medicatie?

Am fost la un alt psihiatru si mi-a spus ca nu are cum sa ma ajute. Mi-a zis doar ca s-ar putea sa fi avut tulburare schizofreniforma cu pronostic bun. Dar m-a trimis inapoi la primul medic. Ideea e ca nu am fost internata, nu m-a tinut nimeni sub observatie. Mi-a zis sa continui tratamentul daca ma simt bine. si atat. Stiu ca dupa 6 luni se reduce doza. Dar mie mi-e frica.

rog sfatul Medicului, sau nu mai este?
Am scris mai sus mai detaliat despre evolutia boli.Tulburari psihotice polimorfa acuta cu simpt.schizo. La al catalea episod ajungi la schizofrenie?
Si pentru toti de aici fiti fericiti ca meritati asta, iar cei ce sufera sa uitati de suferinta sa va bucurati de viata .
De 4 ani fac tratament cu Solian in fiecare seara 200, acum 2 ani trecuti il luam mai rar adica la 3, 4, 5 zile un solian200, bine a fost, mai treaz la viata, parca asi fi fost mort cu tratament si cand lam lasat mai rar parca mam nascut la viatadar neplacerili sunt ca sa agravat cu timpul a inceput anxietatea sa-mi dea neliniste pana am plecat la doctor a zis ;sa las solianul si sa iau o pastila de lorezepam doar cand nu pot dormi si asa am facut si mi sa declansat o anxietate si panica ca nu am cunoscut in viata mea asa ceva, pana am ajuns la insomnie, apoi am urmat tratament cu solian fiecare seara si tranxene 10(3 luni), acum sunt bine de moment, sunt curios si de alte cazuri ca toate diferite putin.Fiecare boala are unificarea ei de boala, alti merg mai departe si lupta, alti sunt inconstienti de lupta lor.

Pt.Itzi
Ce pot sa zic de aprecierea perioadelor psihotice, intotdeauna primul episod este cel mai rau adica dureros sufleteste sau psihic iar al 2 lea e floare la ureche adica nu te plictisesti in viata mai treci prin ce alti nu trec cu droguri legale care alti ar da tot banul pt asa ceva.Ce e fain in schizofrenie ca sunt asa de creeativi ca nu poti sa crezi dar partea cea rea ca uni o duc rau.Cunosc un tanar cu schizofrenie il recunosti ca are ceva la cap dar merita ajutat fata de alt care e sanatos.
MuLT CURAJ PENTRU CEI LA INCEPUT DE DRUM.Este un drum fara bun simt al vieti tot e frumos fata de cei care nu au un impact cu bolile psihice si cei care se plictisesc de viata ca nu vad minuni si vor sa fie cei mai bun, frumosi, destepti etc, nu sunt in stare sa faca o depresie sau o boala psihica asa de necredinciosi sunt.

pentru filippmariusss

Diagnosticul de schizofrenie se pune in general daca ai timp de sase luni probleme. La a treia recadere trebuie sa faci tratament toata viata. Nu cred ca e indicat sa iei Solian din trei in trei zile. Trebuie luat in fiecare zi. Pentru anxietate ar trebui sa te duci la un medic psihiatru. Nu cred ca a avea o boala psihica e distractiv... cum ti se pare tie. Dimpotriva. E dureros si pentru pacient si pentru oamenii din anturajul sau.

Mara mara, sora ta isi revine intr-o saptamana daca va lua 3 mg de rispolept pe zi, fara alte pastile. daca toti din casa sunt bolnavi si nu vor sa o ajute, pt k asta inseamna de fapt inconstienta lor..discuta cu baiatul ei, care are 22 de ani, ca si mine, si zi-i sa se ocupe el..nu conteaza ca ea bea apa de la robinet de teama ca i se va da pastila...si tata incepuse sa faca figuri ca isi va face el singur cafeaua, ca sa nu ne mai obosim...tot pe chestia asta ca ii dam pe furis.avea motive sa creada asta de pe vremea cand lua seara diazep ca sa poata dormi si ii mai puneam eu in limonada si pica mai repede ca musca in lapte cand refuza sa le mai ia, adormea..dar astea au trecut. SI EU ERAM DISPERATA CA NU STIAM CE SA FAC.mama mea tine asa de mult la el ca il dracuie cand delireaza, nu il ajuta si daca nu eram EU, el acum era foarte grav bolnav..acum zice merci ca l-am readus eu la normalitate, ca ma duc lunar pe coridoarele alea nenorocite de la spital, ei nu i-a pasat de socul meu, o interesa doar binele ei, sa nu mai auda EA CA EL DELIREAZA.asa ca baiatul ala poate face multe daca il intereseaza, ceva mai eficient decat panica.gandeste-te ca ea e deja afectata si nu poate fi mai inteligenta ca un om normal :) asadar metode de pacalit cel putin o saptamana ca sa ia tratamentul sunt.eu deja ma gandeam pe vremea aia sa ii dau fructe injectate cu rispolept, sa-i cumpar sticla sigilata de suc si sa o injectez, multe chestii imi veneau in cap numai sa stiu ca le ia zilnic..ea e suspicioasa doar cu voi cred..cu cei din casa care o tot freaca la cap, dar vorbiti cu alta pers care o stie, cu care se are bine si sa bea cu persoana aia, sa manance...am zis mai sus de o saptamana pt ca daca reusiti sa o readuceti pe linie suspiciozitatea din ea va scadea pana la maxim.asa caaaaaaaaaa fa ce ti-am zis.daca inca are un job, discutati cu o colega de-a ei sa ii dea alea, ceva ceva tre sa fie.TRE SA FIE!stiu ca exista si o injectie valabila 6 luni de zile...i-ati putea da somnifer ca sa ii faca cineva acea injectie, insa e cam riscanta din cate stiu.mai bune-s cele valabile 2 saptamani...mai posteaza pe aici noutatile.faceti ce v-am zis.numai bine!

pentru itzi
Multumesc.
de cand a inceput boala 7 luni am fost lunar la psihiatru, iar dupa aceea am plecat in alta tara si nu am mai fost la psihiatru cativa ani, de la al 2 lea episod am inceput sa merg regulat la spital pt reteta.Fiinndca am alt psihiatru nu poate sa mi scrie corect un diagnostic si asa a ramas anxietatea de vazut, iau si tratament pt anxietate tranxene combinat cu solian si mai iau pauze de cateva zile la tranxene.Intro tara straina e mai bine pt mine am schimbat total viata fara familie.

pt. Doctor va rog.
Pot ramina cu diagnosticul acesta Tulburari psihotice polimorfa acuta cu simt. de schi. pe tot restul vietii?

Stiri noi.
Calculele facute pe tema internari in spital de psihiatrie cu diagnosticul de Tulburari psihotice acute cu simp.de schi. sau fara pe an.Pe judet intro perioada de un an sunt inregistrati circa intre 10 si 40 persoane cu acest diagnostic, nui de ras cand auzi ca sunt dusi de politie sau cineva, vecini etc.Mai nou se anunta ca toti diagnosticati ce acest TPA ajung la schizofrenie.In anumite perioade acesti bolnavi caut ajutor prin to felul de anumite miscari cum ar fi Psihologi, Internet, etc.SA ne dam silinta sai ajutam.