Coaxil?...ce stiti despre acest medicament

Pulberedestele...mda stii tu si dr ce i mai bun pentru tine...eu nu iau decat coaxil...atat fara nicio benzo cu toate ca ar tb...cred...cateodata simt asa ca se invarte totul cu mine si ma ia asa o agitatiea(tremur)plus o presiune in ceafa care ma tine cam toata ziua si cred (sigur)ca i de la anxietate, dar nu iau nik...parca simt ca s au mai atenuat totusi simptomele astea adica nu mai sunt asa de dese

sa stii ca asteptam de la coaxilul asta multt mai mult..il iau de o luna si ma gandeam ca stari asa de tristete n o sa mai am...stari de plans la fel si nici simptomele scrise mai sus.tu ce zici??faptul ca nu iau decat coaxil fara altceva sa nu si faca efectul??

Eu zic ca starea ta s-a imbunatatit de cand iei Coaxil, dar poate ca e bine daca ai lua si un anxiolitic, poate ceva ce nu da nici un fel de dependenta, cum ar fi Spitomin.Eventual, se poate adauga si un alt antidepresiv, dual(Cymbalta, Ixel sau Efectin), sau triciclic(Pharmataz sau Remeron, cu substanta activa mirtazapina).Daca insa starea ta are un crescendo pozitiv, continua cu Coaxil(tianeptina sodica).Eu cred ca-si face efectul, daca nu esti convinsa, mergi si asa la psihiatru, ca se face luna, intreaba-l, ca stie mai bine ce si cum, eu stiu foarte putin din toata problema ta si cunostintele mele legate de medicina psihiatrica nu sunt foarte vaste!

pulberedestele.pai si eu zic ca s mai bine dar eu vroiam sa fiu foarte bine.eu am o problema cu medicamentele(sa nu iau) si de asta cred ca perioada asta la mine s a prelungit, luna a trecut si am fost la medic care mi a zis sa continui cu coaxilul si la nevoie(insomnie)pot sa iau anxiar dar deocamdata ma descurc..

Starea de bine va veni trepat, step by step, nu va fi ceva spectaculos, peste noapte, nu se poate, logic daca suferinta a avut o anumita durata, cum sa treaca intr-o luna, va mai dura, nu mult, dar va mai dura...Coaxilul e ok! Stati linistita si nu mai credeti ca ce este medicament este daunator, medicamentele sunt utile, in functie de afectiune, uneori sunt absolut necesare, de exemplu, si e exemplul pe care-l dau cel mai des, e diabetul...

pulberedestele.asa e dar stii ca rabdarea nu i punctul meu forte de asta am si pierdut cateodata..spune mi te rog se poate sa dea dependenta coaxilul asta????ca tare mi e frica..si in afar de bautura alte interdictii are???...te intreb ca esti mai, , vechi, , in luatul lui.multam

Pulberedestele, noi incercam sa scapam de medicamente, iar tu invers, recomanzi cu asa o usurinta si aia si ailalta. De zyprexa intrebama asa ca fapt divers, nu am de gand sa iau asa ceva vreodata.
Insa mai degreaba face ceva la metabolism, nu am intrebat eu degeaba.
Spitomin are el o hiba de nu da dependenta, inseamna ca are efecte secundare mai naspa ca celelalte.
Eu am in sifonier o cutie din asta de exemplu. Sau n-are cine stie ce efecte naspa ? De ex de la Xanax multi s-au ingrasat.
Diabetul nu e un exemplu, nu inseamna ca daca altii iau pana mor medicamente si stau intr-o viata compromisa definitiv, e o fericire sau o viata buna, treaba lor, nu ma incalzeste pe mine asta cu nimic, eu vreau sa fiu f bine asa cum vrea si Gabriela, fara sa mai luam nimica, am luat destul.
Insa e adevarat ce spui si anume ca fiecare om reactioneaza diferit la anume tratament, pe mine m-a daramat RIvotril, desi eu totusi nu cred, am impresia ca mi-am luat-o pe coaja de la teama aia puternica din 2008, ca de atunci am probleme. Or fi fost Depresii-le alea de la Rivotril, ca dovada ca alea s-au dus, insa Anxietatea vad ca persista iara.
Coaxil ar trebui sa nu dea depdendenta dat fiind ca e un Antidepresiv.

Gabriela,
cum spune si The master, Coaxil nu da dependenta.
The master,
am vazut atata suferinta psihica, la propriu, atatea cazuri limita, incat recomand medicatia psihiatrica, bolile psihice pot evolua necontrolat in lipsa ei, sau poate ca tratamentul e salvator in conditiile unor incercari ale vietii, de exemplu, in conditiile crizei.
Chestia cu diabetul o spun doar pentru cei care nu se vindeca decat cu defect si care au nevoie de medicamente permanent.O mai spun si ca sa arat ca sunt oameni cu suferinte organice importante.Sa mai spun ca o depresie netratata pe timpul vietii poate duce la o dementa Alzheimer?
Imi place sa vorbesc cu tine si-mi place ca realizezi anumite chestii care vor fi importante in evolutia ta pe termen lung.
Cu bine!

e bine ca avem si pareri diferite pentru ca aflam mai multe...la mine anxietatea isi face de cap dimineata si seara la culcare...o presiune asa in tot capul.nu stiu ce sa zic dar astept sa cedeze


THEMASTER sa stii ca in mare parte sunt de acord cu pulberedestele.cateota chiar nu poti face fatza singur pt ca s momente fff grele.cu dureri, ameteli, stari de rau si cel mai rau ganduri care te pot influenta asa ca daca e nevoie eu zic ca trebuie un tratamene ca boala sa nu evolueze...important este sa gasesti medicul potrivit

Pulbreredestele.stiu totusi ca coaxilul trebuie luat o perioada lunga de timp de asta ma enerveaza dar asa am simtit atunci cand am apelat la dr ca trebuie sa iau ceva sa ma ajute.oricum acum am alta pb datorata anxietatii.am oroare de sofat...pt ca simt ca nu s stapana pe mine...se poate datora a nxietatii???

Da, anxietatii in mod cert, dar trebuie s-o invingeti, chiar si prin metoda expunerii, graduale...

In parte ai si tu dreptate Pulberdestele, insa eu spuneam de cazurile mai blande, nu vreau sa cred ca eu si Gabriela am fi in acea situatie de a lua permanent medicatie, si stii de ce ? Pentru ca mie asa mi se spusese deja, cum ca nu scap fara medicatie a la long, si nu un medic, ci si ceilalti 3 din 4.
Uite chiar acum la ora 18, 30 am venit de la psihilogul pe care-l stiu de 13 ani de la Obregia, deja au venit 2 pacienti ce se trateaza de ani si ani, nu au nici o schizo, au Depresie severa desigur ca era scris acolo si Depresie recurenta adica ca a revenit de n ori.
Eu cunoscandu-l de atat timp pe psiholog, suntem pe undeva ca amici si ma lasa sa stau in cabinet si sa asist la consultatii dandu-ma asistent, azi era o femeie de 40 si ceva ani, lua Seroquell si inca un antidepresiv, daca ai fi vazut cum vorbea te speriai, era saraca ametita, vorbea putin impleticit, face tratament de ani si ani, se simte mai rau acuma, iar asta nu este doar un caz, majoritatea sunt asa.
Marea problema e exact ce tot eu spun si putini iau in seama, anume mediul conteaza enorm, adica pe undeva cauzele care au dus la problema, era balamuc si acasa la ea, copiii nu stiu ce nu se intelegea cu ea, asa ca avand mediul naspa, si ea se simte naspa.
A mai renuntat la medicatie cand a vazut ca e trotilata asa, nu toata lumea e dispus sa suporte tratament a la long doar sa nu intre in criza, gandeste-te ca poate miza asta e prea mica la o adica, in timp ce viata de zi cu zi e de cacao, si-si baga piciorul in tot si gata la un moment dat. Daca a mai renuntat se simte naspa, daca ia mai departe iar se simte la fel de naspa dar in alt sens.
Plus ca dupa ce mi s-a spus pe acolo, rar pacient care sa fie vindecat complet de Depresie sau Anxietate. In general cine intra pe fagasul asta, e compromis pana moare, pe mine asta ma sperie cel mai tare, sunt si exceptii, dar putine.
De aia eu ma lupt disperat sa scap, si Gabriela cred ca la fel doreste.

Gabriela, in unele momente hai sa zic, insa acele momente NU au voie sa apara sa stii. Ca aceste medicamente nu le iei ca pe bomboana "hai iau acu' si ma simt bine", gresit ! Astea isi fac efectul in 2 saptamani de cand incepi, deci momentul ala ar trebui sa treaca de mult pana ce sa isi faca astea efectul. Plus ca gandeste-te ce urmari lasa ele, lucreaza la nivel chimic, nu-s Aspirine.
Noi trebuie sa facem cumva sa nu mai apara acele momente grele, sa intelegem de ce apar, cum va trece.
Ai teama de sofat asa cum a spus Pulberedestele tot de la Anxietate, insa daca o iei din prima ca nu o sa fi capabila, ai sa alimentezi cercul vicios din pacate, dupa aia ai sa simti teama de multe altele si ce faci ? O sa simti teama sa iesi la cumparaturi de teama ca nu esti capabila sa iei restul de ex, pai ce-i asta ?
Insa cu sofatul fi prudenta, nu te urca la volan daac nu esti sigura, pentru ca teama poate sa-ti faca feste si chiar sa nu fi capabila si sa faci ceva rau, deocamdata stai cuminte, sau mergi cu cineva insotita. Cu masina nu te joci.
Metoda expunerii poate fi una foarte buna, deci nu sa fugim de sursa ce provoaca teama, ci sa ne confruntam gratat cu ea. La unii merge, la altii agraveaza, depinde tot de organism.
Deja faptul ca ai simtit nevoia sa iei ceva, nu prea e in regula, cum nu te simti bine HOP cu medicamente, e comod, insa nu si eficient, mai ales pe termen lung. Mai ales ca nici cu ele nu esti total in regula.
De obicei un Antidepresiv se poate da 2 saptamani cu un Anxiolitic pentru a contracara o Anxietate accentuata data tocmai de Antidepresiv, si uite asa cercul vicios se autoalimenteaza si poti ajunge sa iei incet incet din ce in ce mai multe pilule.
Fiecare face cum crede, insa parerea mea asta este.
Ca sa nu mai spun ca Anxioliticele pot bloca capacitatea organismului de adaptare la noi cazuri, adica cu alte cuvinte in timp ce le iei, corpul nu mai invata sa lucreze, iar cand le lasi BUUUM, apare teama de probleme la care el nu s-a adaptat in acest timp ca la un om sanatos. Nu e de gluma cu astea.

Totul a pornit de la Coaxil si punct...
Nimeni nu poate sa spuna cu precizie cum va evolua o afectiune psihica, de aceea optiunea de a nu mai lua medicamente ramane una individula si nerecomndabila.

De aia am si spus ca fiecare face cum crede, e alegerea personala a fiecaruia.
E f simplu sa superficializezi sa stii, ca asa sigur ca discutia a pornit de la Coaxil, insa nu asta e problema de fapt.
Dar daca tu crezi ca e bine asa sa bagi sub pres problema, e si asta o metoda de abordare.

The Master,
corect ce-ai spus, este un mod al meu de-a reactiona, insa daca eu sunt de profesie medicala, nu pot spune ca e mai bine fara medicamente, cunoscand cum actioneaza ele, si la ce se poate ajunge daca nu le iei pe o perioada anume de timp.Tatal meu are Azheimer, nefiind tratat corespunzator pentru depresie de-a lungul vietii...

Problema este ce ne facem pana la batranete cand ar apare sa zicem Alzheimer ?!
Ne mananca sfintii in sensul ca unde e calitatea vietii ? Ne intereseaza durata ei sau calitatea ? Aici e aici, poate eu vreau sa traiesc momentul la maxim, nu sa stau in compromis 50 ani, evident si aici este opinie personala.
Am observat ca majoritatea urmaresc doar durata, eu insa calitatea, mai bine mai putin dar bine decat mai mult si prost.
Daca cu aceste medicamente omul s-ar simti perfect normal, da, ti-as da dreptate 100 %, insa din 50 de insi, eu am gasit 47 care se taraie doar cu aceste medicamente, toti se plang de disconfort cumva, aproape nici unul nu se bucura de o viata confortabila, repet, fiecare ce prefera, insa pentru mine si problema in sine si efectele secundare ale medicamentelor cantaresc egal in fata mea, ambele-s la fel de rele.
De aia iti spuneam cum sa facem sa dispara probleme-le, mai ales daca esti de profesie medicala ar cam trebui sa te gandesti la asta, ca se poate ca nu, insa nu prea vad ca se discuta despre asta, toti doar de contracararea efectelor si atat "sa stabilizam realctii-le chimice in creier", nu "hai sa aflam de ce s-au destabilizat, ce se intampla acolo, cum sa-si revina la normal incet incet prin eliminarea cauzelor daca se poate".
De fapt am observat ca nu se fac mari eforturi in a-si reveni sistemul, prea usor se trece pe medicatie.
Tu degeaba crezi ca pledez aici ? Crede-ma, oi fi eu mai sensibil si nu neg asta (mai ales ca am personalitate Hedonista), insa e groaznic pentru un om care doreste si nu poate accepta decat o viata confortabila 100 % !!! Pe astia nu merge sa-i tii in compromis. Iar cu medicatie din asta numai confort nu este.
Cred totusi ca cei care din accident au ajuns asa gen Gabriela si eu adica de la un soc, poate in timp daca e lasat creierul linistit si avand un mediu bun de tot, creierul are tendinta sa redreseze acele deviatii chimice, nu crezi ?
Acum eu cred ca si mediul nociv mentine sus o Depresie, ce zici ? Ne punem problema ca nu trece, insa cauzele le-am eliminat ? Nu in toate cazurile, in unele ma refer.
In alta ordine de idei nu vad ca se triaza cazuri-le, nu toate sunt la fel, vad ca-s bagati toti la gramada si gata, nu la toti cauzele-s aceleas, desi efectul pare a fi acelas. Iar in functie de cauze, poate si efectul poate fi inlaturat mai repede si mai greu.

The Master,
ai dreptate in mare parte, de altfel s-a constat ca prin psihoterapie bine aleasa, ca si astea-s de mai multe scoli si orientari, pe o durata suficienta de timp, in functie de individ, se ajunge la corectarea dezechilibrelor chimice din creier si chiar la o imagistica cerebrala mult schimbata fata de cea anterioara ineceperii psihoterapiei.Putini psihologi buni sunt, aici e problema, mai e o problema si in faptul ca desi am propus, crede-ma, am pus la o intalnire publica cu un ministru al sanatatii pe CD propunerea si i-am dat-o personal, psihoterapia ca fiind o terapie care trebuie decontata psihologilor de orientare clinica, Asociatia Medicilor Psihiatri s-a opus propunerii(cel putin asa am aflat ulterior).
Medicamentatia este necesar tocmai desfasurarii unei vieti cat mai apropiata de normal, evident ca in unele cazuri acest lucru se face mai greu, in functie de boala, de varsta, personalitate, caracter, temperament etc
Depresia majora recurenta are nevoie de tratament lung, uneori intins pe o mare parte a vietii sau pe toata viata.Statisticele spun ca o proporte de bolnavi recidiveaza la 5 ani; prin continuarea tratamentului, recaderea nu se mai produce, asa ca este posibil ca si medicatia sa fie intrerupta la un moment dat.Important este ca mediul de viata sa nu fie viciat, dar asta nu se poate decat in romanele cu happy-end.De aici si idee ca tratamentul poate fi salvator.In cazul tulburarilor afective, exista un risc semnificativ ca fara tratament sau/si cu un mediu toxic, afectiunea sa vireze spre tulburare bipolara, schizo-afectiva sau schizofrenie.
Problema cea mai importanta este daca aleg sa pastrez tratamentul, cu dozele minim eficace, dupa ameliorare, sau sa-l intrerup, cu supozitia ca boala s-a vindecat, ea putand recidiva oricand, in functie de mediu si de structura pacientului.
E doar o fateta pe care as vrea s-o intelegeti, asa cum ati facut si pana acum, drept si onest!

Foarte buna intentia ai avut, insa la Psihiatrii nu le-a convenit ca pierd ei bani grei.
In alta ordine de idei hai sa zic ca cine are bani poate face terapia, insa nu avem nici oameni bazati, era domnul Schnapp care era de calitate, insa dansul a plecat din tara, facea AT, psihanaliza.
Am inteles ce vrei sa spui tu cu medicatie, insa eu consider ca trebuie mai multa atentie pe cauzele care au dus acolo, pai ma bine umblam la mediu decat sa...lasam factorul agresiv mai departe si sa blocam efectele cu chimicale, pentru ca altfel nu vad vindecarea, iar faptul ca se ia a la long asa ceva, nu stiu daca nu apar efecte secundare care deranjeaza pe unii prea mult.
Sau cu banii aia ce reveneau decontarii sa aiba alt scop mai bun si anume prevenirea aparitiei Depresiei si problemelor psihice cumva, monitorizare persoane, iar la timp sa fie scosi din mediul viciat, costa mai putin decat dupa, crede-ma.
Uite eu da ? Stiu ca m-a adus la Anxietate si eventuala Depresie si anume probleme-le vietii, mi-am ordonat evenimente-le si este evident, acuma ce-s eu obligat sa iau chimicale pentru asta ?! Ca si asa factorii persista mai departe, nu e corect, de aia si lupt sa stau fara fie ce o fi.
Nu poti fi tratat de raceala daca stai in curent, frig in acelas timp.
Iar acum intrebare retorica la tine, tu de ce crezi ca eu m-am luptat atat sa nu mai fiu pe Rivotril sau mai rau pe alte medicamente ? Ce, nu era comod sa stau linistit asa ? Eu in general nu refuz confortul in viata, asa ca...parami-se ca e clar ca numai la bine n-ar fi dus.
Si hai sa-ti spun ce as fi simtit:
1 - Efecte secundare rele care m-ar deranja si nu le suport
2- Sentimentul de inferioritate pentru ca nu sunt un om intreg, am fost invins de mediul viciat si stau pe chimicale in loc sa fiu natural.
Sunt mai pretentios de felul meu, vreau ceva ma mult de la viata.
Insa repet, asta este opinia mea personala, sincer sa fiu nu am intalnit altcineva asa, toti se cam compromit, pana la urma de aia nici nu se schimba nimic, ca daca f multi ar protesta, poate si medicii ar face ceva in acest sens si s-ar orienta pe cauze si psihoterapie de calitate.

super discutie aici...multe invataminte poti sa tragi si sincer amandoi ati vent cu argumente.bravo

psihoterapia este ff buna important este sa gasesti omul potrivit, la mine nu mi se pare ca a mers...mi s aaprut ca m a dat peste cap, mai ales ca nu cred ca exista oameni la care sa fie viata numai lapte si miere.poate sa nu fi mers la mine pentru cae vorba despre un soc???daca stau sa citesc ce inseaman socul postraumatic parca nu ma incadrez la el...dar totusi de ce sa se fi declansat imediat dupa peripetia cu copilul.???sau asta sa fi fost picatura care a umplut paharul???asat as dori sa mi fie explicata.

Daca pana la soc nu ai avut probleme deosebite, inseamna ca s-a declansat atunci pe un fundal genetic mai sensibil, daca ai avut evenimente marcante si naspa in trecut, posibil ca sa fi fost picatura ce a umplut paharul, mai degraba mizez pe prima varianta, ai fost mai sensibila si la o problema din asta sistemul nu a facut fata si s-a dat peste cap.
La mine socul din Decembrie 2008 a fost pe un fundal genetic sensibil. Asa zis soc, adica am stat in teama cam 7 ore continuu, batea Inima tare, eram speriat, dar nu aveam atac de panica, imi puteam vedea de treaba intre timp.
Nu trebuie sa fie numai lapte si Miere pentru ca altfel nu stii cum e Fierea, insa nu 80 % Fiere si abia urme de Miere si lapte, iar daca este asa, nu e bine pentru ca unii nu sunt programati genetic sa infrunte toate idiotenii-le astea.

The Master,
iti voi trimite astazi, pana in pranz, ce cuprinde programul national de sanatate mintala, adica in ce baga bani, putini, Ministerul Sanatatii!

Chiar sunt si eu curios in ce baga ei banii, abia astept sa imi trimiti.

E ora 20, 37 si nu ai trimis nimic pe privat Pulberedestele.

de 2 zile sunt cam varza...probabil ca se intampla asa cu cum se zice..cateva zile bune pe urma cateva mai proaste.si acum le am pe cele nasoale, nu stiu cand s or stabiliza cele bune...sau daca s or stabiliza

pulberedestele..tu esti mai, , vechi, , in bransa..sunt normale decaderile in timpul tratamentului????

The Master,
cu scuzele derigoare, iti trimit programul national de sanatate mintala, desprecare o sa descdid si un topic:
3. Programul naţional de sănătate mintală

Coordonare metodologică:
Comisia de psihiatrie şi psihiatrie pediatrică a Ministerului Sănătăţii

Coordonare tehnică la nivel naţional:
Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog Bucureşti

Obiective:
a) asigurarea accesibilităţii, continuităţii şi calităţii serviciilor pentru persoanele cu probleme severe de sănătate mintală;
b) asigurarea accesibilităţii, continuităţii şi calităţii serviciilor pentru persoanele cu tulburări legate de consumul de substanţe psihoactive;
c) prevenirea consumului de droguri şi asigurarea tratamentului specific la persoanele cu toxicodependenţă;
d) realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de psihiatrie.

Structura:

3.1. Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi psihosocială

Activităţi:
a) elaborarea şi tipărirea unui curricul-um de instruire în domeniul tulburărilor din spectrul autist pentru profesioniştii din sistemul de sănătate;
b) formarea profesioniştilor în domeniul tulburărilor din spectrul autist;
c) elaborarea şi tipărirea unui curricul-um de instruire în domeniul aplicării noilor reglementări legislative privind evaluarea capacităţii de muncă (GAF) pentru profesioniştii care lucrează în domeniul sănătăţii mintale;
d) formarea profesioniştilor în domeniul evaluării capacităţii de muncă;
e) elaborarea şi tipărirea unui curricul-um de instruire în domeniul aplicării noilor reglementări legislative pentru profesioniştii care lucrează în domeniul sănătăţii mintale;
f) desfăşurarea de activităţi de terapie cognitiv-comportamentală pentru copiii cu tuburări în spectrul autist;
g) desfăşurarea de activităţi de terapie ocupaţională;
h) realizarea Registrului naţional de psihiatrie.

Indicatori de evaluare:
1) indicatori fizici:
a) realizarea unui curricul-um de instruire în domeniul tulburărilor din spectrul autist: 1;
b) realizarea unui curricul-um de instruire în domeniul aplicării noilor reglementări legislative privind evaluarea capacităţii de muncă (GAF): 1;
c) realizarea unui curricul-um de instruire în domeniul aplicării noilor reglementări legislative pentru profesioniştii care lucrează în domeniul sănătăţii mintale: 1 ;
d) număr de specialişti instruiţi în domeniul tulburărilor din spectrul autist: 50;
e) număr de specialişti instruiţi în domeniul aplicării noilor reglementări legislative privind evaluarea capacităţii de muncă (GAF): 300;
f) număr de copii incluşi în terapii cognitiv-comportamentale: 400;
g) număr de bolnavi incluşi în programe de reabilitare psihosocială: 3.900;
h) instruirea persoanelor care participă la realizarea Registrului naţional de psihiatrie: 40.

2) indicatori de eficienţă:
a) cost mediu/curricul-um de instruire: 120.000 lei;
b) cost mediu/profesionist instruit: 1.000 lei;
c) cost mediu/copil inclus în terapii cognitiv-comportamentale: 4.000 lei;
d) cost mediu/bolnav inclus în programe de reabilitare psihosocială: 200 lei;
e) cost mediu/curs instruire pentru realizarea Registrului naţional de psihiatrie: 25.000 lei.

Unităţi care derulează subprogramul:
a) unităţi sanitare de specialitate psihiatrie;
b) unităţi sanitare care au în structura organizatorică secţii/compartimente de psihiatrie şi/sau centre de sănătate mintală/laboratoare de sănătate mintală.

3.2. Subprogramul de prevenire şi tratament ale toxicodependenţelor

Activităţi:
a) asigurarea tratamentului de substituţie cu agonişti de opiacee (metadonă) pentru persoane cu toxicodependenţă;
b) testarea metaboliţilor stupefiantelor, în toate unităţile medicale de profil, adulţi şi copii;
c) tratamentul de dezintoxicare pentru persoane cu toxicodependenţă.

Indicatori de evaluare:
1) indicatori fizici:
a) număr de bolnavi în tratament substitutiv cu metadonă: 4.300;
b) număr de persoane testate pentru depistarea prezenţei drogurilor în urină: 5.400;
c) număr de pacienţi trataţi în postcură: 3.400.
2) indicatori de eficienţă:
a) cost mediu/pacient aflat în tratament de substituţie cu metadonă: 120 lei;
b) cost mediu/persoană testată pentru depistarea drogurilor în urină: 20 lei;
c) cost mediu/pacient în postcură: 320 lei.
3) indicatori de rezultat:
a) creşterea ratei consumatorilor de droguri reintegraţi social;
b) scăderea ratei recăderilor cu 5% la pacienţii trataţi pentru tulburări legate de consumul de droguri (comparativ cu anul trecut).

Unităţi care derulează subprogramul:
a) Spitalul Clinic de Psihiatrie, , Socola"™"™ Iaşi;
b) Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţă Jebel Timiş;
c) Spitalul de Psihiatrie, , Eftimie Diamandescu"™"™ Ilfov;
d) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca;
e) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca - Secţia toxicomanie copii;
f) Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti - Secţia ATI II toxicologie;
g) Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, , Grigore Alexandrescu"™"™ Bucureşti - Secţia toxicologie;
h) Spitalul Clinic de Psihiatrie, , Prof. Dr. Al. Obregia"™"™ Bucureşti;
j) Centrul de Evaluare şi Tratament al Toxicodependenţilor pentru Tineri, , Sfântul Stelian"™"™.

Gabriela,
pot fi foarte multe fenomene care augmenteaza depresia, cum ar fi vremea urata de afara, conflictele mocnite din sufletul tau, amintirile neplacute, care formeaza un cerc vicios cu starea ta psihica, frustrarile, criza financiara si morala prin care trecem cu totii etc
Nu sunt decaderi, pot fi recaderi, dar mai degraba sunt niste stari dispozitionale, care pot fi corectate prin medicatie psihostabilizatoare, de exemplu un Orfiril sau un Depakine.Le-as numi mai degraba distimii, modificarea starii timice pe o anumita perioada de timp, mai mare sau mai mica.Nu va speriati, doar spuneti medicului despreaceste indispozitii timice(emotionale).
Cu drag!

Am tras la imprimanta programul si am sa-l citesc mai amanunte, o sa-mi dau cu parerea diseara dupa 22, 30.

Gabriela, in mod normal trebuie ca in timp sa se stabilizeze starea, eu sper sa se intample in mod natural, iar pana atunci recaderile sa fie din ce in ce mai mici, adica sa ai mai multe zile bune cu mai putine proaste, sau cele proaste sa fie de intensitate mai mica din ce in ce, cam asa trebuie sa se intample.
Are dreptate si Pulberedestele si anume vremea si ceilalti factori psihologici genereaza asta, insa eu tot am impresia ca tu nu ai mediul propice ca sa-ti revii ca lumea, ai griji si asa mai departe, griji si probleme care-ti alimenteaza Anxietatea si simptome-le ei.
Pe de alta parte NU sunt deacord cu ce recomanda el sa iei stabilizatori de stare (Depakine sau Orfiril), sau daca vrei sa iei, hai sa-ti spun ce te asteapta, am luat eu aiurea 1 an Depakine in 2008 si cu sala cu tot nu slabeam, nu mai aveam libido:
1 - Te vei ingrasa din nimic, iti da metabolismul peste cap, poti face in timp si Diabet.
2- Daca iei mult timp, de ex peste 1 an, poti sa te trezesti ca-ti ataca articulatii-le, sangerari gingii (mai ales ca se recomanda sa iei pe termen lung).
3- Pierdere libido, vei dori sa faci sex dar nu vei putea ajunge la orgasm, decat fff greu, deci te chinui.
In ultimul rand nu se rezolva cauza de fapt, iar cand le intrerupi s-ar putea sa te ia iara.
Insa asta este parerea mea, tu faci cum doresti, insa am impresia ca nu esti prea stapana pe cunoasterea de cauza.

Eu de ieri dupamiaza ma simt ceva mai bine, dar si daca revine starea putin mai proasta, indur si sper sa ma stabilizez, chiar daca si in 6 luni, nu e asa usor dupa ce am luat medicament 4 ani.
Doua nopti nu am dormit, Marti spre Miercuri si Miercuri spre Joi, domina fina Teama ca voi manca aiurea desi nu era cazul, si era real, puteam oricand sa pierd control si sa fac asta, iti dai seama ce obosit eram, dar mi-am spus "si daca iau ceva, bine nu e, merg inainteee". Dar na, eu asa am ales sa fac.
As fi sa zic deacord cu ceva medicatie daca si numai daca dupa timp indelungat starea este insuportabila si e clar ca nu mai revine bine vreodata, adica doar in cazul final ! Nu asa la orice chestie.

Pulberedestele, de ce sa nu ne speriem mai ? Sa ne ducem la astia si sa ne dea ptr orice nimic medicatie ?
Prea repede te arunci la medicatie.
Eu vad ca tu la orice, hop "ia aia, aia aia" fara sa te gandesti si la ce "costa" asta, aici avem opinii opuse total, dar e mai bine, ca daca am gandi toti la fel, nu ar mai fi interesanta conversatia.
Iti spun eu ca Gabriela nu o sa fie asa de fericita cand va constata ca se ingrasa aiurea si ca nu mai poate avea o viata sexuala ca lumea dat fiind ca are si ea barbat, familie.
Va intra in sters cand o va incomoda lucruri-le astea. Cel putin asa cred, insa nu-s sigur. Pot aparea complexe si o luam de la cap, alti factori frustranti.

In plus Gabi, s-ar putea ca niciodata sa nu fi stabila nici cu tratament daca nu-ti revii total, de ce ? Simplu, un om normal trebuie sa functioneze normal fara a lua nimic !
La un om normal starea este stabila si cand e soare si cand e nor.
Ca si la Diabet, aia de fac Insulina ba au mari Glicemii-le, ba au mici de au mari probleme, nu stabilizezi artificial, decat f rar.
De aia trebuie sa ne ajutam organismul sa lucreze singur, nu sa-l lenevim luand tot felul de tampenii.

Themaster.eu sunt cu anxietatea sus de mult timp si nu am luat nik, ,...dar sa stii ca nu i chiar asa usor sa ai presiune in cap si ameteli si sa ai treaba la servici si sa faci super efort sa te concentrezi., , nu stiu de ce zici de Depakine sau ce or mai fi ca n am luat niciodata nici nu stiu ce sunt.cat despre mediu..chiar n am de ce sa ma plang...toti ma sprijina, ma iubesc...lipsuri financiare nu am si cel mai important am copiii sanatosi.asa ca n am de ce sa nu am mediul propice bun...dar pb ca asa e boala asta si n am ce face, iar pastile nu mai vreau sa iau contra anxietatii(anxiar, calmepam..)dar e fff greu, din ce in ce mai greu

Pulberedestele.iti pusesem o intrebare mai sus la care astept inca raspuns.si vroiam sa te intreb daca stii ceva despre socul postraumatic...ceva amanunte ca vad ca esti ff documentat

Gabriela e naspa daca ai mediul bun si nu iti e bine, totusi eu stau si ma intreb de ce nu-ti revii ?!
Sau de ce nu ne explica nimeni chestia asta si anume de ce odata o problema aparuta nu dispare usor in timp, asta mi se pare anormal, pai daca ma iau dupa regula asta, inseamna ca nici eu sa nu mai sper ca ma voi stabiliza vreodata.
Iar daca iti e din ce in ce mai greu, e si mai rau.
Nu e usor, ai dreptate, macar eu nu am servici si nu-s nevoit sa ma fortez, nu am copii, insa nu uita ca m-am chinuit si eu, nu dorm noaptea cum trebuie, nu puteam sa-mi fac sport ca lumea, mancam aiurea impins de agitatia data de teama, unele nopti deloc cand mocneste Anxietatea, oricum revenirea la medicament nu mai imi intra in calcul, ce am dormit a fost noaptea trecuta, ultimile doua la rand fiind albe deci nu le-am dormit.
DAR am speranta ca scap cu bine pana la urma, doar asta imi da putere sa lupt asa cum e, sper sa dorm si noaptea asta si sa-mi fie bine mai mereu, altfel nu as mai avea ptr ce sa lupt, si asa nu-mi era bine nici cu medicament.
Mi se pare ca ti-am raspuns si eu la ce l-ai intrebat pe Pulberedestele, astept sa vad si eu raspunsul lui.

Pulberedestele, am citit ce mi-ai dat, mmm ce sa spun e asa si asa, teoria suna cat de cat, dar practica ne omoara, ei se axeaza mai mult pe autism si pe sa-i descopere pe astia ce nu vor sa se duca la munca, cam asa am tras concluzia.

The Master,
e normal sa se ocupe de autism, pentru ca statul roman n-a facut-o pana acuma si parintii nu stiau ce-i cu copilul(uneori nici profesionistii), copilul era plimbat de la un specialist la altul, invariabil se propunea o solutie medicamentoasa(la aceasta varsta mi se pare exagerat), si rar gaseai un psihoterapeut care sa inteleaga ce-i cu copilul.Proritatile ar fi urmatoarele, nu numai in sanatatea mentala: Registrul National de Psihiatrie, Registrul National de Cancer si Registrul unic de vaccinari(ca probleme de sanatate publica).Ceea ce ai observat tu in programul national de sanatate, desi spus direct si fara nuantari, mi se pare corect: singura solutie pe care o vad ei la faptul ca a crescut considerabil incapacitateade munca prin boli psihice, este aceea de a-i verifica mai bine pe bietii oameni, ca nu cumva sa scape unul care mai poate sa munceasca.Este bine sa avem specialisti bine formati, dar dupa cum si tu ai observat, este cinic sa pui la munca un om care ia tratament, e sedat, ca nu poate fara medicamente, iar tu sa spui: poate si trebuie sa munceasca, iar el saracul sa o faca precum o papusa stricata.Ma gandesc si la tine, dupa doua nopti albe, pentru ca nu vrei si e dreptul tau, e optiunea ta, sa nu iei medicamente, numai de serviciu si de concentrare maxima nu poate fi vorba.In particular, eu muncesc mult, pe programe de sanatate publica, dar cumva in salturi, iar cand se strange prea mult stress, mai am si eu diverse slabiciuni, sale zic asa, psihice.De cateva ori, am avut recaderi...
Gabriela,
referitor la programul de sanatate publica, la legislatie si la tine, pot doar sa spun ca tulburarea de stress post-traumatic este in profesiune aproape singura boala profesionala recunoscuta, din noianul de tulburari psihice.La un moment dat am incercat printr-o lucrare prezentata unor specialisti in medicina muncii, sa extind un pic domeniul, o incercare de a introduce si stressul profesional urmat de depresie, am intampinat o rezistenta acerba, o rezistenta la schimbare teribila...Dupa mine, punctul zero ar fi tulburarea afectiva, de aici putand sa se dezvolte si alte tulburari!Stiu cateceva despre tulburarea de stress posttraumatica, dar as vrea sa citesc si sa aprofundez mai bine, iar apoi iti scriu, nu vreau sa-ti dau informatii nefondate de pe net.
As mai adauga, pentru The Master, ca depresia, dupa Murray si Lopez, va fi poate prima cauza de incapacitate de munca in anul 2020.Probabil ca unii au citit asta si si-au zis ca rezolva ei, dar nu umbland la cauze, ci la capacitatea omului de a munci.Mi se pare, afirm inca o data, cinic si trist!

De aia este bine ca macar daca tot avem probleme, sa nu avem si nevoie sa depindem de ei, iti dai seama cum se pupa faza ca eu sa am nevoie sa ma duc si la servici, era nenorocire.
Si iar noroc din cauza asta ca nu am nevoie sa ma ploconesc in fata lor si sa incerc sa-i conving de una si de alta, pentru ca nu am nevoie de banii lor. Acuma toti spun ca am Depresie si Anxietate, daca era sa fie nevoie sa ma scuteasca de la munca, sa vezi cum nu mai aveam nimic dupa ei.
Normal ca ai intampinat rezistenta, cine crezi ca recunoaste ca stresul provocat la locul de munca, face ravagii ? Ca tocmai el e vinovat de Depresie si altele. Ei stiu fff bine asta, nu cei cu bani trage din ce in ce mai mult pe oamenii care muncesc ? Nu au cum sa recunoasca asta. Ii doare undeva, cine rezista bine, cine nu...sa fie sanatos, cam asa se gandeste tacit. O fi trist dar este adevarat, daca nu ai posibilitati ca sa te feresti de stres, te mananca sfintii, ei vor cat mai mult profit de pa urma noastra si atat, nu-i intereseaza sanatatea noastra.
Conteaza si ce a fost in copilarie dar nu 100 %, dupa mine pe orice om sanatos daca-l zdruncini peste limita de suportabilitate, il darami, si nu uita ca aceste limite pot fi genetice, unul le are mai sus, altul mai jos, de asta iar nu se discuta si anume de ce anume persoana cedeaza la niste factori la care altii nu cedeaza.