anxietate sau probleme respiratorii?

Va multumesc din suflet pentru atentia acordata si pentru sfaturi !

Buna Mara..astept cu mare drag.. ca numai stiu ce sa fac si sa cred

Mara poti sa-mi spui cum ai trecut peste asa ceva?

Salut, am scris un raspuns luung se pare ca nu s a postat..acuma am vazut.
Ca sa iti explic de la inceput ce s-a intampla la mine, poate te regasesti in unele situatii si simptome.
In 2008 tatal meu a decedat din cauza unei tumori, pana atunci el avea si probleme mari cu alcoolul si se pare ca in toti acesti ani am dezvoltat o anxietate destul de puternica..anxietate de separare, generalizata, atacuri de panica, simptome de depersonalizare la fel si simptome somatice etc.
In primii ani dupa deces nu am mers la terapie desi probabil ar fi fost indicat, nu eram prea educata in acest sens..ma gandeam ca toate sunt parte din viata. La 23 de ani am inceput sa am primele atacuri de panica. 15 Minute durau si ajungeam la urgente la fiecare, nu stiam ce mi se intampla. batai ale inimii puternice, hiperventilatie, ameteala, amorteala.simteam ca pic pe jos si ca o sa mor pe loc. Am inceput sa cred ca am ceva organic..atunci am mers ptr prima data la un psiholog care mi a explicat ce este un atac de panica. Am ajuns destul de repede sa inteleg procesul prin care sa scap de acele stari si am si reusit..asa am crezut eu. Dupa vreo 2 ani am inceput sa am simptome de depersonalizare puternice..imi era frica sa stau cu mine, parca nu ma recunoasteam pe mine...pluteam...m am intors la doamna psiholog (CARE e si psihiatru) si am facut cateva sedinte de terapie in care i am povestit tot prin ce am trecut. M a ajutat tare dar simptomele au continuat cu dureri fizice in piept..treceau durerile apareau atacuri de panica si tot asa.., in tot acest timp am facut terapie, fara medicatie pentru ca desi suna teribil de urate simptomele le duceam bine pe picioare..am luat la nevoie jumatate de xanax cand eram foarte agitata..in iarna lui 2016 am inceput sa am dureri mari in piept..dureri care mergeam spre brate..si la spate..am mers si am elinimat toate cauzele si nu mi au gasit nimic..atunci mi am dat seama ca somatizez din nou pe fond psihic..am incercat sa lucrez cu mine la panica..sa nu ma mai speriu..eram deja obosita psihic sa ma mai gandesc ca am ceva organic..am renuntat sa ma mai lupt cu aceste simptome..in momentul in care am renuntat au inceput sa imi treaca..dupa 2 luni am inceput sa nu pot sa respir..luam aer in piept si nu puteam sa inspir adanc..hiperventilam de dimineata pana seara...mentionez ca am in subordine 40 de oameni..zilnic veneam la servici si nici nu puteam sa vb pentru ca nu puteam sa respir..nu are rost sa zic cate analize mi am facut..spirometrii,., teste de efort..radiografii etc..sange si altele in amanunt..toate ok, toate in limite normale. Simteam ca o sa o iau razna pentru ca nu mai suportam fizic..m am intors la terapie si mi a dat sa iau ciprlaex o jumatatea seara una dimineata...am facut tratament 5 luni fara nici un rezultat,..am renuntat la tratament si nici nu am simtit ca renunt...vb cu doamna psiholog despre tot..am incercat alternative naturale..alt tratament..nimic. Nu zic ca la unii nu merge, la mine nu a functionat. Momentul in care din nou am renuntat (cand zic renuntat ma refer ca nu m am mai luptat cu asta) a fost momentul in care am inceput sa simt imbunatatiri..nu o sa te mint sa zic ca am citit mai mult si m am documentat si nici nu am luat 100 de sfaturi de la medici sau pe forum..pur si simplu ceva s a schimbat in modul meu de a percepe tot prin ce trec.., am renuntat sa ma mai supar pe mine ca simt tot ce simt..am inceput sa fiu mai buna cu mine..mai intelegatoare ca trec prin aceste lucruri care imi afecatu viata de acasa dar si la servici..am decis ca o sa stau cu mine si o sa fiu cea mai buna prietena a mea in toate aceste momente in care mi am pierdut si relatia de 3 ani din cauza la stres si tot ce duceam in spate. Nu am mai acceptat sa imi fac rau, am inlaturat orice gand care ma autosabota si mi am oferit multtttaaaa intelegere si iubire..m am tratat cu mult drag si am decis ca prin orice trec acum si oricati oameni o sa pierd in jurul meu este pentru ca asa trebuie sa fie..si pentru ca nu sunt facut sa mearga pe drumul meu. Nu zic ca nu mi a fost greu, dar in momentul in care am decis sa fiu alaturi de mine si sa am rabdare cu mine, sa nu ma mai panichez..si daca mi era frica sa o sa patesc ceva eram asa obosita psihic incat eram impacata ca daca e sa fie ceva organic nu am nici o putere sa mai fac nimic..m am impacat cu ideea ca psihicul meu ma lucreaza si am incercat sa devin cea mai buna prietena a anxietatii mele..sa vad ce vrea de la mine, , , de ce ma tine in alerta., ce nu fac bine..pentru ca fiecare simptom pe care psihgicul tau il ofera este pentru ca nu este de acord cu ceva..pentru ca sta in garda..sa te apere..lupta sa fugi :) de 3..4 luni am scapat de tot de simptome..treptat..am scapat de oameni toxici si de ganduri rele...pur si simpul am ajuns intr un punct in care mi am dat de ales...mi am zis ca am o singura viata si ca merit sa o traiesc linistita..renunta la panica..renunta la ganduri negative..nu o sa poti de pe o zi pe alta..dar trebuie si pishicul antrenat..antreneaza ti emotiile..nu le lasa mereu sa te conduca..da ti timp sa te simti rau dar nu te autodistruge, atatia oameni fac asta..nici nu ti dai seama, ai impresia ca doar tie ti se intampla..? gaseste ti o poveste, ..repetati o zilnic..povestea ta..:) daca poti sa fi mai destept de acuma si sa te ajuti fa o..nu astepta pana la 40 de ani...eu desi ma sufocam..ieseam la alergat, doar ca sa mi antrenez corpul si psihicul...imi era frica tareeee ca o sa mor..ma cunosteau oamenii la ambulanta..dar am decis ca trebuie sa ma ajut si sa imi imbratisez orice defect am...si sa ma iubesc si sa renunt la orice factor exterior negativ..nu am reusit sa fac constant asta dar traiesc mai bine si mai sanatos..nu mi am schimbat dieta,., bea inca cola, manac ciocolata :))..dar in interior am facut multe schimbari..ai rabdare cu tine, nu renunta la tine si nu mai cauta in exterior raspunsuri..cauta suport.,.vb cu un psiholog,.mergi pe mana unui psihiatru daca consideri ca e nevoie..dar cauta in tine mereu raspunsul. sper ca te a ajutat la ceva povestea mea..

Iti multumesc din suflet pentru timpul acordat.. eu de 3 luni jumatate ma lupt cu asta.. din urma unui atac de panica am ramas asa cu respiratia..imi simt respiratia..uit sa respir si uneori ma sufoc si e foarte naspa e de dimineata pana seara... mi-am facut la plamani..spirometrie...analize de sange toate bune..ekg.. dar nu mi-a venit sa cred ca e doar in capul meu asta...trebuie sa nu mai dau atentie si chiar o sa ascult de tot ce mi-ai spus...si elimin gandul ca am ceva...dupa atatea investigatii.. e nasol ca esti foarte ametit idn cauza respiratiei.. respir mecanic pur si simplu..numai respir fara sa-mi dau eu seama...multumesc din suflet !

@ robertmihai

Nu e incapul tau. Nu se mai fac conexiunile intre neurotransmitatori la nivel local si are loc o constrictie a vaselor de sange si a celor musculare. Intra pe youtube si vezi filmuletele cu Anxiety ca sa intelegi mecanismul.

Mara esti din bucuresti ? Imi poti da si mie numele psihologului tau ?

Salutare revin printre voi cu povestea mea am fost la Cluj am făcut analizele am fost și la Psihiatru care mi-a scos Zoloft din tratament îmi dădea niste stări groaznice acum iau coaxil și Spitomin.momentan sper și definitiv am scăpat de insuficienta respiratorie mai am ceva dureri in piept dar infime mi sa introdus în tratament și stresclean și relaxirem cate 3 pe zii! Sper că sunt la final cu aceste stari sa scap. Sunt 90%convins că nu am clinic nimic doar creierul mai joaca cate un meci cu mine dar sper sa ies învingător.! La fel va doresc și vouă.O sa scriu săptămână de săptămână evoluția stării mele și sper că toții să avem credință că vom trece de aceste stări oribile ! Multa sănătate va doresc!

Buna ziua ! Din păcate si eu am aceste stări pe care le-ați descris și voi...Eu am 38 ani si din luna Iulie am început sa am aceasta insuficienta de aer. Simt ca respirația nu se termina se oprește undeva la jumătate si de aici simt ca nu am aer destul. Trebuie sa oftez sa casc des ca sa între suficient aer in plămâni. De aici și oboseala, nu mai fac fata la efort, urc scările cu greu, pana și a face mâncare și treburi prin casa a devenit destul de greu. Noaptea in schimb respir bine dar când ma trezesc începe respirația greoaie și pana seara, uneori simt și o durere in piept, toracică...Mi-am făcut analize de sânge, ECO și EKG inima, film plămâni, ECO tiroida totul bine. spirometrie, aceasta din urma am sa o repet săptămâna aceasta, sa fiu sigura ca nu e astm, deoarece la spirometria anterioară mi-a spus ca sunt la limita superioară și nu de la asta sunt simptomele. dar nu mi-a spus dacă totuși e astm sau nu...
Am o fetița de 1an și 4 luni si mulți mi-au spus ca poate aceste simptome sunt și de la oboseala, încă alăptez și nu am mai avut o noapte întreaga de când am născut, adică sa dorm vreo 7 ore măcar într-una.. Primele dați când am fost pe la urgente medicii de acolo îmi spuneau ca de la epuizare sunt toate dar nu îmi venea sa cred ca nu are vreo legătura fizica... mi-au făcut și o analiza... nu știu cum se numește dar arată cât aer e in sânge cred... ca din sange mi-au făcut-o și mi-au spus sa stau liniștita ca aer am destul...
nu știu cum se va termina sau când aceste simptome dar știu ca îmi este foarte greu in fiecare zi, simt ca nu mai sunt normala și viața mi s-a schimbat...
Fiți binecuvântați și sa ne auzim cu bine...

Mara și 22078, îmi pare bine ca deja va simțiți bine ca ați trecut peste acele perioade... și m-a bucur ca ați continuat sa scrieți !!!
Numai bine !!

@ Gabi Beren

Faceti orientativ un test de anxietate pe net. Pot fi somatizari de anxietate.

Buna Clara!
Mi-am făcut de curiozitate un test... mi-a ieșit in urma răspunsurilor date o posibila anxietate moderată...
Astăzi am vorbit cu o cunoștința care mi-a spus ca își aduce aminte ca in trecut s-a confruntat și ea cu așa ceva... lipsa de aer, sufocate... tot felul de analize care au ieșit ok și mi-a spus ca, chiar dacă calciu iese bine la analize este doar cel din sânge care dacă nu e absorbit in țesuturi, in mușchi, oase poate da astfel de simptome și deci i-a fost recomandat calciu doar din coji de ou ! Și bineînțeles sa fie și cu vit d fără carenta pentru al absorbi.
Am găsit zilele acestea pentru micuța mea ca tinctura de muguri de brad ajuta la fixarea calciului in oase și m-am hotărât sa fac o cura de coji de ou și tinctura de muguri de brad ! Cojile de ou bineînțeles spălate, iscate și măcinate și cu miere cred ca le voi face.
Voi vedea și cu anxietatea. voi încerca sa îmi fac curat și in gânduri și sentimente și sa gândesc cât mai pozitiv !
Numai bine și sănătate maxima va doresc !!

Buna ziua dragilor !!
Cum mai sunteți ?
Clara, am impresia ca sti ceva din domeniul anxietății... anxietatea sau depresia, pot da astfel de simptome ? Adică respiratie dificila și oboseala sau epuizare fizica ?
Multumesc !

Da. Sunt simptome principale din pacate.

Clara putem vorbi mai multe in privat ? Delia.denis@yahoo.com este adresa mea de mail.
Multumesc !!

Buna ziua! Cum va mai simțiți? Eu am aceleași probleme descrise de Mara si Gabi. Am facut o groaza de analize, spirometrii, radiografii, Ecocardiografie, test de efort, mi-am rezolvat si problema cornetelor nazale si degeaba... in luna mai am fost la un Dr homeopat ce mi-a prescris un tratament pt anxietate, o perioada m-am simtit excelent, însă cum am terminat tratamentul, s-au reluat problemele. Menționez ca noaptea nu am nimic, dar dupa ce ma trezesc reapare respirația greoaie si efectiv fiecare zi devin un chin

Buna,
m am gandit sa va mai scriu ca sa confirm ca se pot trata simptomele, se poate lucra cu ele si va chiar pot oferi multe raspusuri despre voi.
Am observat multe raspusuri cu : trebuie sa cauti in tine, sa vb cu cineva, sa faci tearpie etc...si da, le sustin, dar nu cred ca e usor si cred ca trebuie intrat mai mult in detalii ptr ca oamenii sa aiba un punct de start. Nu toata lumea stie de unde sa inceapa, toti au grade diferite de anxitetate sau depresie si multi se sperie numai cand aud cuvantul depresie...de aici si groaza de a merge la un psiholog...in plus multi trateaza doar la suprafata..si nu ptr ca nu pot trata, ci pentru ca pacientul nu poate sa se intalneasca clinic acolo unde e deja psihologul. sfatul meu continua sa fie cel corect : da, mergeti la un terapeut BUN care sa stie de unde sa va ia..dar poate mai important este sa vorbiti cu cineva care a depasit acest moment..sunt chiar si psihologi buni care s au luptat cu probleme de ac natura..cautati sa vb cu oameni care au au dat de greu si au invatat mecanisme care i au ajutat..am intalnit terapeurti care m au ajutat la supra´fata cu teste de anxietate..si am intalnit oameni care meritau 1000 de diplome in psihologie, care din cauza ca au trecut prin astfel de momente si poate chiar mai rau, au stiut de unde sa ma ia, cand vb cu mine parca nu mi venea sa cred cat de usor stiu exact starile mele pentru ca nu e mereu ca la carte. Simptomele intr adevar sunt la fel la maj oamenilor...dar dupa draperia de simptome..starile si etapele sunt f diferite de la om la om. Poate ca sunt aici persoane care se vor supara ca zic asta, dar cred ca de multe ori oamenii care depasesc situatii grele in viata sunt ptr noi, cei care ne luptam cu ele, o sursa f buna de a ne vindeca..pentru ca mereu o sa fie mai usor sa ne deschidem in fata unor oameni care s au luptat cu anxietate sau depresie si mereu vom gasi multa speranta ca se poate sa fie bine cand vedem ca ei au reusit.. acest post il dedic tuturor celor care ´nu stiu de unde sa inceapa, cum sa isi faca ordine in ganduri, sunt departe de casa, nu se simt confortabili sa mearga la psiholog..anxietatea te poate obosi psihic ca si cum ai avea 3 joburi deodata si n ai dormit de 2 sapt..nu va invinovatiti ca nu aveti un plan ptr voi sau nu stiti cum sa va vindecati,..vb cu oameni care va valideaza starile si care au trecut prin ac situatii. ;Multa sanatate!

Buna

Abia am venit de la pneumolog. Spirometria a iesit bine, imi era sincer teama pentru ca eu am fumat (destul de multi ani).
Am anxietate de cand ma stiu, aproape ca ma identific cu ea, imi e greu sau mai bine zis nu stiu cum sa traiesc fara anxietate. Eu am toc, ganduri obsesive nu mai am, insa am ramas cu anxietate si cu respiratia aceasta cumplita. Simt ca niciodata nu am aer, exceptand noaptea cand dorm.
Este cumplit:(

Buna! Mulțumesc pt răspunsuri si in special ii Multumesc Marei, care nu ne-a uitat chiar daca se simte bine fiindca in general oamenii cand se vindeca ii uita pe ceilalți colegi de suferința. Pe mine m-a dat peste cap decesul mamei. La început nu am dat importantă problemei, dar acum vad ca problema s-a amplificat. M-am reapucat de tratamentul homeopat, mi-am propus sa ma reapuc de sport fiindca imi doresc sa fiu eu cea dinainte de decesul mamei. E cumplit! Sper sa mai comunicam măcar prin intermediul acestui forum fiindca sunt sigura ca mai sunt persoane care trec prin aceasta suferința. Va Multumesc pt răspunsuri !

Buna ziua, stiu ca acest forum este de ceva timp dar simt nevoie sa spun si povestea mea. Am 25 de ani si de 2 ani de zile ma lupt cu aceleasi probleme de respiratie si inima. In februarie 2018 am avut un atac de panica pur si simplu, eram in casa si am simtit ca nu mai pot sa respir si m.am panicat. Pot sa spun ca a doua zi eu m.am trezit sufocata si de atunci nu mai sunt om normal. Am mers la nenumarati medici am facut toate analizele posibile.(inima, plamani, respirati, sange). mereu imi spuneau ca sa stau linistita ca este cel mai probabil anxietate. Dar eu simteam ca fac infarct si nu respiram cum trebuie de cand ma treazeam pana dormeam.(si acum este la fel). Singurul lucru care a iesit a fost magneziul scazut si gastrita la stomac..pt care am luat tratament. In ultimele 2 saptamani am inceput sa ma simt din ce in ce mai rau cu respiratia, si inima imi bate foarte tare cateodata si ma si inteapa. Plus ca nu mai pot sa dorm cum trebuie deci cand vine noaptea ma ia toate starile posibile. Nu mai stiu ce sa mai fac cred ca si inima a luato razna din cauza ca sunt 2 ani de cand eu nu imi pot regla respiratia. Plus ca acum nici nu imi vine sa merg la spital ca daca spun ca nu respir bine cel mai probabil o sa spuna ca am corona virus si sincer imi este frica sa nu iau chiar din spital virusul. Nu mai stiu ce sa mai fac...ma simt oribil si am fost surprinsa sa gasesc oameni care au aceasta problema de respiratie...Ma simt foarte rau si imi este teama ca o sa mi se opreasca respiratia sau raman fara oxigen pt ca asa ma simt..sau ca patesc ceva la inima.

Exact aceeași problema am și eu de 5 luni, simt ca nu pot respira bine, ca n-am aer ma chinui sa respir trag aer in piept de parca nu intra, exact același simptome le am ca ale lui Popescu Mara, !

Am si eu probleme asemanatoare, de exemplu presiune in piept, respiratie dificila, nod in gat, etc. Dupa ce am fost la multi medici, am decis sa merg la psihiatru, am primit XANAX 0.25MG + COAXIL. Azi am inceput tratamentul si se vad mici imbunatatiri, cred ca pandemia a dat multa lume peste cap, unde m-am dus eu, era coada la psihiatrie. "Distantarea sociala" este un sintom in psihiatrie, eu de fel sunt vorbaret, pe mine m-a impactat perioada aceasta, si mai ales cand ii auzeam pe toti vorbind numai despre infectati si morti.