actul sexual rar sau lipsa lui imbolnaveste organismul?

la 42 de ani am relatii intime cu sotul meu f rar 2-3/2 luni sau chiar mai rar,.e ceva normal?mie nu mi se pare, as dori daca se poate niste pareri, sfaturi, multumesc

Nu exista prea mult sau prea putin daca te simti bine. Fiecare e unica in felul lui. Nu-ti mai face griji daca nu te deranjeaza, e normal. Daca n-ar fi, ai avea "semne" ca ceva iti lipseste. Numai Bine!

unic*

dar nu din cauza mea, el nu mai e interesat de mine, pana in urma cu 3 ani aveam relatii intime normale, acum rar si cand se intampla parca e cumva fortat din partea lui.am auzit si am citit ca in lipsa unei relatii intime cat de cat normale o femeie se poate imbolnavi.Se poate asta?ma refer la organele genitale interne si la dereglari hormonale.

Deci: daca resimtiti aceasta lipsa, poate sa duca la unele neajunsuri, DAR NU NEAPARAT! Daca nu simtiti ca ar trebui sa fie mai dese contactele sexuale, totul e in regula. Pe seama lipsei de activitate sexuale se pot spune multe, de la palpitatii, nervozitate si unele disfunctii, dar nu se intampla la toate persoanele, cum spuneam. Ganditi-va ca sunt calugari, calugarite sau oameni care aleg sa fie abstinenti si care nu au niciun simptom, sau care dupa o scurta perioada sa fie foarte frustrati. Nu gasiti un medic care sa va spuna altceva decat ca este normal sa va urmati dorinta si ca frustrarile se pot manifesta diferit.

Corpul nu se prea poate imbolnavi- dar mintea cu siguranta va avea de suferit, cred ca cea mai buna idee ar fi sa comunicati cu sotul, sa vedeti care e problema, de ce exista aceasta racire, pentru ca daca o percepeti ca pe o schimbare in relatie- nu este bine- daca in trecut ati fost altfel si acum s-a schimbat- trebuie sa fie o cauza pe care o puteti afla doar comunicand deschis- poate este stresul, copii, probleme cu munca sau orice altceva care l-a deranjat si l-a facut sa se raceasca, poate are o suparare interioara care nu il lasa in pace.
mai ales daca dvs spuneti "dar nu din cauza mea, el nu mai e interesat de mine"- e clar ca percepeti aceasta lipsa, chiar daca nu fizic, dar va dati seama ca ceva este in neregula cumva. dereglarea mintii poate duce in cele din urma la dereglari ale fizicului- ptr ca sunt mai legate decat va inchipuiti.
Deci sfatul meu este sa comunicati cat mai deschis posibil, luati va vacanta, macar un weekend in care sa fiti doar dvs cu sotul singuri- din pacate la noi in tara nu exista foarte raspandita ideea de psihoterapie de cuplu, poate si asta v-ar ajuta: sa spuneti problemei pe nume, evitarea nu ajuta deloc! doar comunicarea cat mai deschisa posibil

va multumesc pt raspuns.Am incercat sa comunic cu el dar fara succes, mai ales dupa ce mi-a spus la 40 de ani ca suntem cam batrani pt asa ceva, adica pt a face dragoste.El are pe altcineva, asa am observat, o experienta noua, ceva mai "proaspat".Ma voi resemna, nu am altceva de facut, dragoste cu sila nu se poate.O sa ma interesez si o sa va scriu, lipsa relatiei intime duce la dereglari hormonale si la alte imbolnaviri nu doar a mintii

ce stiu sigur ca acumularea de hormoni duce la chisturi si tumori genitale

Cami, gandesti in extreme si nu faci decat sa te autosugestionezi in rau. Daca iti lipseste o viata sexuala normala vorbeste cu sotul tau, sunteti inca TINERI. Daca nu vrea (fie ca nu mai poate sau are pe altcineva) pana la urma nu este anormal sa iti cauti implinirea daca ai cum.cum, numai tu hotarasti. NU este o regula ca "acumularea de hormoni" fie la barbat fie la femeie duce la probleme edocrine sau fizice!

Ms Eclectica pt tot, poate gandesc in extreme dar, credema a fost asa de brusca schimbarea aceasta in viata mea ca inca, dupa 14 ani de relatii normale, sunt de inca 3 ani intr-o stare, nu pot spune de soc, asta a trecut, mai degraba relatie in racire totala, la FINAL.O sa imi vad de viata mea fara el, dupa 17 ani de mariaj, si la anii mei o sa imi refac viata daca se poate daca nu, o sa ma resemnez. Inca o data multumesc mult pt tot.Multi nu vb despre acest subiect desi, trec prin asta, poate le e jena, mie nu mie jena, un sfat bun, dupa parerea mea e in totdeauna bine venit.

Draga Cami,

Toata admiratia pentru tine si stii de ce? Pentru ca te respecti, ai grija de tine, iti pui intrebari si cauti raspunsuri, nu te neglijezi. Nu ajungi sa spui, ca marea majoritate a femeilor: "asta e soarta femeilor...". Nu! Nu trebuie sa cersim ceea ce e normal, avem DREPTUL! Iti urez din suflet sa fii linistita sufleteste si sa nu-ti faci griji, corpul tau nu este adversar, este aliatul tau bun, te va ajuta sa treci peste impasuri si va stii sa se bucure din nou. Nu-i usor, toti avem momente mai dificile in viata intima, din n cauze, conteaza sa nu ne neglijam. Deci, nu te resemna! Esti tanara si cand va sti din nou sa te aprecieze un barbat, vei vedea, privind in urma, ca a meritat sa te zbati pentru fericirea ta. Gandeste-te ca poate mai traiesti inca 40 de ani si n-ai vrea ca, la 80 sa-ti zici: ehei, daca stiam ca pot orice la varsta aia!
Cu tot dragul.

Multumesc mult, tot respectul si admiratia mea si pt tine pt ca iti faci timp sa imi raspunzi.In aprilie am fost suspecta de cancer, am trecut prin ceva ce m-a facut sa vad altfel viata, sa o apreciez mai mult, in plus am cunoscut intamplator pe cineva pt care insemn f mult, care a suferit alturi de mine, care m-a ridicat cand am cazut, care m-a sustinut si ma sustine in continuare mai ales ca am un tratament f greu de tinut, si care e alaturi de mine orice ar fi.Nu stiu daca crezi in suflete pereche dar, asta simtim noi, chiar daca intre noi este o diferenta de varsta un pic mai mare, eu sunt mai mare.A fost si este pt mine psiholog, fiinta iubita, ce mai, TOT.Apropo de liniste sufleteasca, am parte de ea cum nu am avut vreo data in viata mea, la fel si el cand vorbim, unii nu inteleg aceasta liniste sufleteasca, pacat, ar reduce foarte mult stresul de zi cu zi.Intre noi exista foarte multa comunicare, cel mai important lucru intr-o relatie de cuplu.Inca o data MULTUMESC MULT, sper sa mai vorbim, imi face placere.

Nici nu stii ce m-a bucurat ce mi-ai scris! Da, poate suntem doua anonime, cin stie de unde, dar oamenii se intalnesc in viata asa cum e dat...
Ma bucur mult ca ai acest OM langa tine, asa sa fie, sa ai parte de CEEA CE MERITI!
Nu vreu sa ma bag in intimitatea ta, dar daca voi putea sa te ajut vreodat cu ceva, referitor la sanatate, m-ar bucura. Sunt un pic mai mica, ca varsta, dar am ceva experiente medicale.
Cat despre barbati sau diferenta de varsta...omul meu iubit are cu 13 ani mai mult si zau ca nu ne intereseaza, suntem fericiti si ne impartim putintele si neputintele fara cea mai mica ezitare si cu toata grija.
Cu tot dragul, multumesc si eu!
Dora

Buna seara Dora, ma bucur ca stiu cum te cheama, si caam putut sa vb, sper sa mai vb, daca vrei adresa mea de mes, -*, acolo putem vb mai multe, chiar miar place


(*modificat de administrator)

Te-am adaugat in lista. Nu sunt mereu cu messu, dar si mie mi-ar placea sa vb cand ne gasim pe acolo. Multumesc!

am si eu o problema. sunt bolnava phiihic. m-am masturbat foarte mult. iar cind am vrut sa-mi incep viata sexuala nu m-am exitat. el nu m-a penetrat. ma intreb daca problema mea se poate rezolva. Cui sa ma adresez?

te consideri bolnava psihic pt ca te-ai masturbat?? Gresesti! placerea nu e o boala!
Incearca sa incepi viata sexuala cu un partener tandru, pentru care simti ceva deosebit si care are un car de rabdare cu tine. Nu te grabi sa simti excitari, orgasme si stelute verzi pe loc, nu esti la concurs...ia-ti tot timpul din lume si relaxeaza-te. Incearca sa nu te masturbezi o saptamina inaintea faptului si o sa vezi ce experienta placuta o sa ai!

eu am 42 de ani, mi-am inceput viata sexuala la 36 de ani.de atuci nu ma-am mai masturbat. dar nu mai simt nici o placere cind am vrut sa vad, daca ma simt bine

prietenul meu are 38 ani eu 24.in ultimul timp se intampla des sa nu aibe erectie, sau daca o are e pt putin timp.nu stiu ce sa cred

draga cami, am observat ca anuntul tau e deja destul de vechi, dar eu abia acum l-am gasit, cautand un raspuns la problema mea.tie ti se pare foarte rar la 2, 3 luni.asta inseamna ca eu am o problema serioasa, avand in vedere ca intre mine si sotul meu se intampla o data pe an, asta in ultimii 2 ani, inainte se intampla de 5, 6 ori pe an si noi suntem de aproape 7 ani impreuna, ce sa zic? mi-am pus foarte multe intrebari, nu stiam de cate ori e normal sa faci sex, dar acum stiu cu siguranta ca ce mi se intampla mie nu e normal deloc.motivul? sincer nu stiu, de fiecare data e altceva, dar problema cea mai mare o constituie faptul ca acum am ajuns sa fiu f inhibata si ma gandesc serios ca nu mai pot avea relatii sexuale cu sotul meu.nu stiu de ce nu vrea, nu stiu care e cauza, dar ma gandesc pe zi ce trece ca poate ar trebui sa incerc cu altcineva, pt ca sotul meu nu vrea sa renunte nici la casnicie.

Draga Cami ce sa-ti spun toti avem dorinte dar se pare ca omenirea a facut din placerile vieti sex o mare drama.Daca ne uitam in natura la animale ele se inperecheaza o daa pe an sau de doua ori numai pentru a se inmulti...Noi nu ne mai multumim nici odata pe luna. Care ae fi rezolvarea.. Curentul e inca ieftin..Trage o priza linga pat si cumpara un set de vibratoare.Pune o poza cu un artist preferat linga tine uita-te bine la ea si dai drumul.In 10 min. esti ca noua.!
Succes!

Sunt noua pe Forum. Am 46 de ani, casatorita cu un barbat mai mare cu 13 ani si 28 de ani de casnicie. As vrea sa va spun ca relatia sexuala intre noi nu a mers niciodata...adica eu nu am avut orgasm cu sotul niciodata. Imi doream dar nu a mers.Dar din prejudecati am ramas intr o casnicie atatia ani. Sotul voia sex la inceput, dar cu trecerea anilor a renuntat, vazand ca eu nu vreau.. asa ca am peste 2 ani de cand nu am avut o relatie intima si nici nu l mai vreau vreodata.Pot sa va spun ca am mari probleme de sanatate, in special dereglari hormonale si stari nervoase. Am avut o relatie cu un alt barbat cu care am aflat ce inseamna se faci sex. dar am renuntat cu mare parere de rau la el, ca sa nu provoc un scandal. Stiu ca ma veti judeca, sau veti spune ca am gresit si intr-un caz si in celalalt. Am vrut sa divortez inca din primii ani, dar au intervenit copiii... Si uite asa, iti reprimi trairile firesti si au trecut anii Ce parere aveti?