Expunerea la substanțele chimice din mediu a fost asociată cu o îmbătrânire biologică mai rapidă

Expunerea la substanțele chimice din mediu a fost asociată cu o îmbătrânire biologică mai rapidă

©

Autor:

Expunerea la substanțele chimice din mediu a fost asociată cu o îmbătrânire biologică mai rapidă
Într-un studiu condus de primul autor Dennis Khodasevich È™i autorul corespondent Andres Cardenas de la Universitatea Stanford È™i colegii din alte instituÈ›ii din SUA s-a investigat asocierea dintre expunerea la o serie largă de substanÈ›e chimice din mediu È™i îmbătrânirea epigenetică în rândul adulÈ›ilor participanÈ›i la National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES). Studiul publicat în jurnalul Aging (Aging-US) a fost realizat pe date colectate în intervalul 1999-2002, având ca obiectiv principal identificarea unor posibile relaÈ›ii noi, dincolo de factorii deja bine documentaÈ›i.
Epigenetica se ocupă cu studiul modificărilor care influenÈ›ează expresia genelor fără a altera secvenÈ›a ADN. Unul dintre mecanismele epigenetice centrale este metilarea ADN (DNAm), un proces care variază previzibil odată cu vârsta È™i poate oferi informaÈ›ii despre modul în care expunerile din mediu influenÈ›ează îmbătrânirea È™i riscul de diverse boli. S-au dezvoltat multiple „ceasuri epigenetice” (epigenetic clocks) - de la cele de primă generaÈ›ie (Horvath panTissue, Skin&Blood, Hannum), antrenate pentru a prezice vârsta cronologică, până la ceasuri de a doua È™i a treia generaÈ›ie (GrimAge, GrimAge2, PhenoAge, DNAmTL, DunedinPoAm) care evaluează aspecte legate de mortalitate, fragilitate, lungimea telomerilor È™i ritmul de îmbătrânire.

DiferenÈ›a dintre vârsta cronologică a unei persoane È™i vârsta epigenetică estimată (numită adesea epigenetic age acceleration - EAA) s-a asociat cu boli cardiovasculare, cancer, speranță de viață È™i alte stări patologice. Cercetările au arătat că expunerea la anumiÈ›i factori de mediu, precum poluarea aerului ori per- È™i polifluoroalchilii, poate altera îmbătrânirea epigenetică. TotuÈ™i, cea mai mare parte a studiilor anterioare s-a concentrat pe anumite substanÈ›e chimice bine studiate (ex: metale, PCB-uri, pesticide), limitând capacitatea de a descoperi factori de mediu noi, potenÈ›ial relevanÈ›i. De aceea, o abordare exposome-wide association study (ExWAS), care evaluează în mod sistematic un ansamblu extins de expuneri, poate duce la identificarea unor asocieri neobservate anterior.

Un astfel de design a fost aplicat, de pildă, în cohorta HELIX, pe un eÈ™antion de 1.173 copii de 7 ani, unde s-au evidenÈ›iat asocieri aÈ™teptate (de exemplu, între fumatul matern È™i EAA), dar È™i asocieri noi între particulele în suspensie, pesticide, bifenili policloruraÈ›i (PCB-uri) È™i îmbătrânirea epigenetică. În mod similar, în NHANES au mai fost raportate asocieri între expunerea la cadmiu, PCB-uri È™i lungimea telomerilor (un alt biomarker al îmbătrânirii biologice). Pornind de la aceste succese, studiul de față È™i-a propus să aplice un design ExWAS pentru a explora posibile asocieri la adulÈ›i din NHANES, din perspectiva mai multor „ceasuri epigenetice”.

Despre studiul actual

Metodologie și participanți

NHANES este un program în Statele Unite ce colectează date reprezentative la nivel naÈ›ional despre sănătatea adulÈ›ilor È™i copiilor. Studiul curent a inclus participanÈ›i din două cicluri de colectare (1999-2000 È™i 2001-2002), având disponibile date complete de metilare ADN din probe de sânge.

În analiza finală au intrat 2.346 de persoane cu vârste cuprinse între 50 È™i 84 de ani, cu media de vârstă de 65,1 ani È™i un IMC mediu de 28,8 kg/m^2. DistribuÈ›ia pe sexe a fost relativ echilibrată (51,2% bărbaÈ›i È™i 48,8% femei), iar repartiÈ›ia pe etnii a inclus Non-Hispanic White (39,3%), Mexican American (29,0%), Non-Hispanic Black (21,8%), Other Hispanic (6,4%) È™i alte rase sau etnii (3,5%). În ceea ce priveÈ™te nivelul de educaÈ›ie, aproape jumătate dintre participanÈ›i nu aveau diplomă de liceu (45,3%), 20,8% aveau o diplomă de liceu/GED È™i 33,9% urmau studii peste nivelul liceal.

Au fost luate în considerare 64 de expuneri la substanÈ›e chimice, măsurate în diferite probe biologice, astfel:
  • Plumb, cadmiu, cotinină în sânge
  • Dioxine, furani È™i PCB-uri coplanare în ser (24 de compuÈ™i)
  • Metale (9 compuÈ™i) în urină
  • Pesticide (6 compuÈ™i) în urină
  • Ftalati, fitoestrogeni È™i hidrocarburi aromatice policiclice (11 compuÈ™i) în urină
  • CompuÈ™i organici volatili (11 compuÈ™i) în sânge

Pentru fiecare expunere chimică s-a calculat o valoare log2-transformată, fiind estimată relaÈ›ia dintre o creÈ™tere cu 1 abatere standard a expunerii È™i modificările în îmbătrânirea epigenetică. S-a aplicat o corecÈ›ie strictă pentru testările multiple (Bonferroni) pentru a identifica doar acele asocieri robuste statistic.

Analiza epigenetică

S-au folosit mai multe ceasuri epigenetice:
  • Horvath panTissue, Skin&Blood È™i Hannum - antrenate pentru a prezice vârsta cronologică
  • GrimAge (versiunea 1 È™i 2), PhenoAge, DNAmTL, DunedinPoAm - alese pentru a măsura aspecte ale îmbătrânirii biologice (mortalitate, fragilitate, lungimea telomerilor, ritmul de îmbătrânire)

S-a calculat epigenetic age acceleration (EAA) ca diferență între vârsta epigenetică estimată È™i vârsta cronologică a participanÈ›ilor. În plus, s-a analizat È™i DNAmTL (predictor al lungimii telomerilor, corelat negativ cu îmbătrânirea), precum È™i DunedinPoAm, care cuantifică ritmul îmbătrânirii È™i are corelaÈ›ie scăzută cu vârsta cronologică.

Rezultate

Caracteristicile eșantionului

ParticipanÈ›ii au avut vârste între 50 È™i 84 de ani, cu o medie de 65,1 ani È™i o uÈ™oară predominanță a bărbaÈ›ilor (51,2%). ProporÈ›ia cea mai mare a fost de Non-Hispanic White (39,3%), urmaÈ›i de Mexican American (29%) È™i Non-Hispanic Black (21,8%). EducaÈ›ia È™i ocupaÈ›ia au variat semnificativ, iar aproximativ 16% erau fumători activi la momentul colectării datelor, 38,6% erau foÈ™ti fumători È™i 45,4% nu fumaseră niciodată.

CorelaÈ›ii între ceasurile epigenetice È™i vârsta cronologică

Majoritatea ceasurilor epigenetice au arătat corelaÈ›ii puternice cu vârsta (r = 0,76 pentru PhenoAge până la r = 0,87 pentru Skin&Blood). ExcepÈ›ie au făcut:
  • DunedinPoAm: r = 0,04 cu vârsta, indicând practic lipsa corelaÈ›iei directe cu vârsta cronologică
  • DNAmTL: r = -0,58 cu vârsta, ceea ce confirmă tendinÈ›a de scurtare a telomerilor odată cu înaintarea în vârstă
Între valorile de EAA s-au înregistrat corelaÈ›ii moderate, cea mai înaltă fiind între GrimAge È™i GrimAge2 (r = 0,97).

Asocieri între expunerile chimice È™i îmbătrânirea epigenetică

Analiza principală (fără ajustare pentru compoziția de celule sangvine):
  • Cadmiul în sânge: asociat semnificativ cu GrimAge acceleration (beta = 1,23 ani, p = 3,63×10^-6), GrimAge2 acceleration (beta = 1,27 ani, p = 1,62×10^-5) È™i DunedinPoAm (beta = 0,02, p = 2,34×10^-5).
  • Cotinina (marker al expunerii la fum de tutun): asociată cu GrimAge2 acceleration (beta = 1,40 ani, p = 6,53×10^-4) È™i DunedinPoAm (beta = 0,03, p = 6,31×10^-4).

După ajustarea pentru proporÈ›iile celulare, asocierile cu cotinina s-au atenuat, însă pentru cadmiu au rămas semnificative pentru GrimAge È™i GrimAge2.

Analize de sensibilitate și stratificare

1. Stratificare pe statut de fumător Cadmiul a rămas puternic asociat cu îmbătrânirea epigenetică la fumători curenÈ›i È™i foÈ™ti fumători, dar mai puÈ›in la cei care nu au fumat niciodată. Acest lucru susÈ›ine ipoteza că fumatul este o sursă majoră de expunere la cadmiu, dar nu explică complet asocierea, dat fiind că È™i la non-fumători au existat tendinÈ›e pozitive (deÈ™i nesemnificative).

2. Ajustare pentru cotinina serică (în loc de fumatul auto-raportat)
  • Cadmiul a rămas semnificativ asociat cu GrimAge, GrimAge2 È™i DunedinPoAm (beta = 1,94, 1,97 È™i 0,03, cu p < 1×10^-6 pentru modele fără ajustare de tip celular).
  • Au apărut noi asocieri cu plumbul (mai ales pentru GrimAge È™i GrimAge2) È™i cu cadmiul urinar, sugerând că expunerea la metale joacă un rol proeminent.
  • În mod surprinzător, s-au evidenÈ›iat asocieri negative pentru PCB118 È™i 1,2,3,4,6,7,8-heptachlorodibenzo-p-dioxin (HpCDD) cu GrimAge/GrimAge2, ceea ce necesită investigaÈ›ii ulterioare, căci aceste substanÈ›e sunt persistente È™i cunoscute a avea efecte toxice.
3. Imputarea covariatelor lipsă Rezultatele au rămas, în esență, similare cu cele din analiza principală, confirmând rezistenÈ›a asocierilor dintre cadmiu È™i accelerarea îmbătrânirii epigenetice.

Interpretarea rezultatelor și concluzii

Rezultatele acestui studiu ExWAS cuprinzător sugerează că expunerea la cadmiu este unul dintre cei mai puternici factori de mediu asociaÈ›i cu îmbătrânirea epigenetică la adulÈ›ii din SUA, confirmând date anterioare din alte cohorte. Cotinina (un indicator al expunerii la tutun) s-a corelat, de asemenea, semnificativ cu îmbătrânirea epigenetică, mai ales prin prisma ceasurilor GrimAge È™i DunedinPoAm, ceea ce subliniază rolul fumatului în procesele epigenetice legate de vârstă.

Au fost identificate È™i câteva asocieri atipice, precum efectul negativ al unor PCB-uri È™i al HpCDD asupra EAA, indicând posibile mecanisme epigenetice complexe prin care aceste substanÈ›e pot modula îmbătrânirea. DeÈ™i o scădere a vârstei epigenetice poate părea benefică, situaÈ›ia este controversată când vine vorba despre substanÈ›e toxice cu posibile efecte inflamatorii È™i, în unele studii, asocieri cu patologia cardiovasculară ori cancer. Este nevoie de investigaÈ›ii suplimentare pentru a descifra aceste relaÈ›ii aparent paradoxale.

Limitările studiului includ:
  • Evaluarea doar a unui subset (64) de expuneri din totalul larg al „exposomului”.
  • Design transversal (nu se poate confirma o relaÈ›ie cauzală pe termen lung).
  • EÈ™antion focalizat pe adulÈ›i de peste 50 de ani în perioada 1999-2002, care pot să nu reflecte perfect expunerile actuale.
  • VarianÈ›a în mărimea eÈ™antionului pentru fiecare substanță (pentru unii compuÈ™i volatili, sub 120 de participanÈ›i).

Puncte forte:
  • NHANES este reprezentativ la nivel naÈ›ional È™i include o multitudine de date clinice, de laborator È™i chestionare.
  • Expunerile au fost măsurate direct în probe biologice (sânge, urină), reflectând astfel expunerea reală individuală.
  • S-a analizat un număr mare de ceasuri epigenetice, oferind o perspectivă largă asupra îmbătrânirii biologice.

În ansamblu, acest studiu demonstrează că expunerile chimice din mediu pot avea o influență notabilă asupra îmbătrânirii epigenetice, în special cadmiul, fumatul (cotinina), iar într-o oarecare măsură plumbul È™i substanÈ›ele organice persistente (PCB-uri, dioxine). Identificarea È™i înÈ›elegerea acestor factori modifiabili este un pas cheie în formularea intervenÈ›iilor de sănătate publică, menite să prevină sau să întârzie apariÈ›ia unor boli asociate cu vârsta È™i să îmbunătățească speranÈ›a È™i calitatea vieÈ›ii.

Data actualizare: 07-03-2025 | creare: 07-03-2025 | Vizite: 44
Bibliografie
Khodasevich, D., et al. (2025). Exposome-wide association study of environmental chemical exposures and epigenetic aging in the national health and nutrition examination survey. Aging. doi.org/10.18632/aging.206201.

Image by rawpixel.com on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum