Excesul de minerale prin alimentație sau suplimente

Excesele care influențează în mod direct sănătatea organismului uman (fie că este vorba de excesele alimentare sau de excesele de minerale), pot genera probleme grave de ordin fizic. Indiferent de care este natura exceselor, acestea nu vor avea aproape niciodată efecte pozitive. Deşi de foarte multe ori se face referire în mod strict doar la efectele pe care le produce scăderea concentrației anumitor minerale, rezultate la fel de nefaste are şi excesul de minerale sau de vitamine.

Care sunt motivele pentru care sunt neglijate sau nu se acordă o atenție la fel de mare efectelor pe care excesele le pot avea asupra organismului?

În mod firesc, pentru ca organismul să funcționeze normal, este nevoie ca fiecare dintre mineralele necesare să fie într-o cantitate cât mai apropiată de cantitatea optimă. Unul dintre motivele principale pentru care deficiențele sunt mai evidențiate este reprezentat de prevalență: cazurile în care se ajunge la o deficiență sunt mult mai multe decât cazurile unui exces. De asemenea, anumite regimuri alimentare pot predispune la deficiențe, fiind rare cazurile în care un regim alimentar provoacă un exces. Deficiențe pot fi provocate şi de stilul de viață, dar şi de anumite afecțiuni cronice. Vegetarienii pot avea o deficiență de fier, în timp ce persoanele în vârsta pot avea o deficiență de vitamina D, din cauza unei expuneri reduse la soare. Deficiențele pot fi tratate prin modificarea alimentației, dar şi prin intermediul unor suplimente. (1)

Când este nevoie de suplimente?

Suplimentele sunt recomandate atunci când există o deficiență a unui anumit mineral iar alimentația nu poate ameliora această problemă. De asemenea, sunt recomandate suplimente atunci când niciun aliment dintre cele care conțin mineralele necesare nu este pe placul persoanei în cauză. Vegetarienii, sportivii, femeile gravide sau cele aflate la menstruație sunt grupurile de persoane cele mai predispuse la anumite deficiențe. (2)

Când apar excesele minerale?

O alimentație sănătoasă reprezintă singura modalitate de a evita excesele de minerale. Cel mai elocvent caz de exces pe termen lung este produs în urma consumului regulat de sare, în cantități mai mari decât cele recomandate. Deşi rar poate fi vorba de o intoxicare cu sodiu la adulți, efectele pe termen lung ale consumului de sodiu în cantități mari sunt unele vizibile. Sarea de bucătărie poate conține şi iod, un alt mineral care trebuie consumat cu moderație (doar în cazul persoanelor care suferă de hipertiroidism). (3)

Atunci când sunt ingerate prea multe suplimente se poate ajunge la un anumit exces al unuia sau al mai multor minerale. De regulă, o astfel de situație este rar întâlnită. Una dintre situațiile mai des întâlnite este aceea a consumului de suplimente, fără o recomandare medicală sau fără a cunoaște care sunt nevoile reale ale organismului. Auto-medicația duce de regulă la excese de minerale, fapt care poate agrava simptomele deja prezente sau poate duce la instalarea unor alte simptome. La fel de dese sunt şi cazurile în care suplimentul ales are o cantitate mult prea mare dintr-un anumit mineral, lucru care poate fi dăunător, în special în cazul în care deficiența este una minoră. Consumul pe termen lung de suplimente poate cauza de asemenea un exces de minerale. (2)

Simptome

În funcție de mineralul consumat în exces, manifestările vor fi unele diferite.

Calciul - cazurile în care se ajunge la exces de calciu (în urma alimentației sau a consumului de suplimente) sunt unele rare. Hipercalcemia (nivelul de calciu din sânge peste valorile normale) apare cel mai frecvent în cazul hiperactivității glandelor paratiroide. Hipercalcemia provoacă:

• dureri ale oaselor;
• slăbiciune musculară;
• vomă sau constipație;
• urinări frecvente;
• litiază renală;
• depresie; (4)

Magneziu - excesul de magneziu apare extrem de rar la persoanele cu o funcție renală normală.
Hipermagnezemia provoacă:

• diaree;
• greață şi vărsături;
• letargie;
• hipotensiune;
• bradicardie;
• insuficiență respiratorie. (5)

Sodiu - consumul în cantități foarte mari de sare poate provoca hipernatremia, în mod special atunci când persoana în cauză consumă cantități mici de lichide. De regulă, hipernatremia este asimptomatică pe termen scurt, însă extrem de gravă pe termen lung.
Hipernatremia provoacă:

• amețeli, stare de leşin;
• transpirații şi/sau febră;
• vărsături şi diaree. (6)

Sarea de masă poate să fie letală, atunci când este consumată de către sugari. De asemenea, bicarbonatul de sodiu poate provoca decesul, când este folosit pentru tratarea diarei excesive sau a vărsăturilor. (3)

Iod - un nivel anormal de iod consumat zilnic va inhiba secreția hormonului tiroidian, conducând într-un final la apariția hipertiroidismului. Simptomele acestei afecțiuni includ oboseala, gust neplăcut în gură, probleme abdominale, piele uscată, creșteri anormale în greutate. hipertiroidismul apare frecvent în rândul oamenilor care consumă regulat şi în cantități mari alge de mare. (3)

Potasiu - acțiunea rinichilor, precum şi a unor celule din corp (responsabile de absorbția potasiului) fac ca o eventuală creștere a nivelului de potasiu din sânge să nu fie dăunătoare. Prin consumul de alimente nu se va ajunge la hiperkaliemie (creștere anormală a potasemiei) decât în cazuri extrem de rare, la persoanele cu o funcție renală defectuoasă. (3) Cu toate acestea, atunci când apare, hiperkaliemia provoacă:

• slăbiciune şi oboseală;
• dispnee;
• palpitații şi dureri în piept;
• greață şi vărsături;
• paralizie musculară. (7)

Fier - precum în cazul majorității mineralelor, sunt extrem de rare cazurile exceselor provocate de o anumită alimentație sau de consumul de suplimente. Ingestia accidentală de comprimate ce conțin fier ar putea provoca decesul, în cazul persoanelor tinere. Atunci când se ajunge la un exces de fier, simptomele vor fi:

• vărsături şi diaree;
• dureri abdominale;
• convulsii;
• comă;
• deces; (3)

Zinc - printr-un consum cronic de suplimente cu un conținut crescut de zinc se poate ajunge la o deficiență de cupru. Excesul de zinc provoacă greață, vărsături şi diaree. Carența de cupru, în schimb, poate provoca anemia. (3)

Mangan - despre deficiența sau excesul de mangan se vorbește extrem de rar, deoarece la fel de rare sunt şi cazurile în care apar aceste probleme. Atunci când există un deficit sau exces de mangan, acesta nu este cauzat de alimentație sau de suplimente, ci de expunerea prelungită la acest metal. Simptomele se instalează după câteva luni sau chiar câțiva ani şi sunt unele foarte agresive, asemănătoare simptomelor din schizofrenie. (3)

Cum este prevenit consumul în exces de minerale?

Printr-o dietă echilibrată se pot obține toate mineralele şi vitaminele de care este nevoie pentru o funcționare optimă a organismului. Pentru a nu se ajunge la doze dăunătoare, se recomandă utilizarea suplimentelor de vitamine sau minerale doar în cazul în care există o recomandare venită din partea unui medic. O simplă analiză de sânge poate depista orice deficiență sau exces al unui anumit mineral. Deşi șansele ca un anumit mineral să fie consumat în exces sunt unele extrem de mici, nu există beneficii reale ale consumului respectivului mineral, dacă organismul deja îl secretă în cantități normale. (8)

Tratament

Excesul sau toxicitatea minerală necesită tratament doar atunci când apar primele simptome sau o anumită afecțiune corelată. În cazul toxicității provocate de ingestia de fier, tratamentul constă în eliminarea fierului din stomac, prin administrarea unei soluții de bicarbonat, atunci când concentrațiile plasmatice de fier sunt sub 0,35 mg/dl. Atunci când concentrația trece de valoarea de 0,35 mg/dl, este nevoie de un tratament cu deferoxamină. Manganul poate să reprezinte o problemă pentru pacienții care sunt în mod constant într-un mediu cu mangan, astfel că pacientul trebuie îndepărtat din acest mediu, pentru a putea avea parte de tratament. Atunci când există un exces de cupru se recomandă evitarea alimentelor bogate în cupru. Orice alte excese vor fi tratate prin simpla evitare a suplimentelor. Atunci când deja s-a instalat o afecțiune, în urma exceselor minerale, se va ține tratament pentru afecțiunea în sine. (3)