Este confirmat: fructele și legumele reduc riscul de îmbolnăvire. Atunci de ce nu mâncăm suficient?

Articolul publicat în European Journal of Nutrition prezintă concluziile celei de-a 9-a ediții a conferinței EGEA, desfășurată în septembrie 2023 la Barcelona, având ca temă relația dintre alimentație (cu accent special pe fructe și legume), sănătatea umană și sustenabilitate, într-o abordare de tip One Health. Conceptul de One Health subliniază interacțiunea dintre sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului, sugerând că politici integrate și multidisciplinare pot aduce soluții durabile la provocările actuale.
Conferința a reunit aproximativ 150 de cercetători și factori de decizie din diverse organizații internaționale (OMS, FAO, OECD ș.a.) și a pus în lumină rolul fructelor și legumelor în prevenirea bolilor cronice, în protejarea mediului și în dezvoltarea socio-economică. În același timp, participanții au evidențiat potențialul fructelor și legumelor de a contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă (SDGs), cu toate că există încă provocări legate de disponibilitate, accesibilitate și adoptarea unor practici agricole durabile.

Context

Alimentația și sistemele alimentare sunt esențiale pentru:

• Asigurarea securității alimentare și a nutrienților necesari unei populații în continuă creștere.
• Protejarea mediului și a resurselor naturale (sol, apă, biodiversitate).
• Oferirea de mijloace de trai fermierilor și altor actori implicați în lanțul alimentar.
• Contribuția la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și la menținerea echilibrului climatic.

În prezent, sistemele alimentare sunt responsabile de aproximativ 20-35% din emisiile de GES, precum și de defrișări, pierderea biodiversității și conversia terenurilor. Simultan, lipsa accesului la o alimentație adecvată și sănătoasă este răspândită: peste 3 miliarde de oameni nu își permit o dietă echilibrată, iar în 2019, factorii de risc alimentari au fost implicați în circa 7,9 milioane de decese. Aceste realități conferă urgență tranziției către diete mai bogate în alimente de origine vegetală (fructe, legume, cereale integrale, leguminoase etc.).

Beneficiile fructelor și legumelor pentru sănătatea umană

Rolul fructelor și legumelor în prevenirea bolilor netransmisibile

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, bolile netransmisibile (NCD) - în special bolile cardiovasculare (CVD), diabetul zaharat de tip 2 (T2D) și anumite tipuri de cancer - reprezintă 74% din totalul deceselor la nivel mondial. Studiile prezentate la EGEA confirmă că un consum regulat și variat de fructe și legume:

• Reduce riscul de boli cardiovasculare: fiecare creștere de 200 g/zi în aportul de fructe și legume scade riscul de evenimente coronariene cu ~8% și riscul de accident vascular cerebral cu ~16%.
• Contribuie la prevenirea diabetului de tip 2: un consum ridicat de fructe, iar în unele cazuri și de legume, se asociază cu o scădere a riscului de T2D, în special când aportul total depășește 400-500 g/zi.
• Îmbunătățește diversitatea microbiomului intestinal: fibrele și compușii bioactivi din fructe și legume sprijină sănătatea florei intestinale, oferind beneficii metabolice și antiinflamatorii.

Mai mult, efectele protectoare ale fructelor și legumelor asupra unor afecțiuni metabolice și asupra longevității tind să crească odată cu depășirea pragului de 400 g/zi recomandat de OMS, putând ajunge la beneficii suplimentare pentru cantități de 600-800 g/zi.

Tematici emergente

• Microbiomul intestinal: Cercetările actuale arată că fibrele și alți nutrienți prezenți în fructe și legume pot modula pozitiv compoziția microbiană, contribuind la prevenirea obezității, a diabetului și a inflamației cronice.
• Sănătatea mintală și funcția cerebrală: Studiile epidemiologice sugerează că dietele bogate în fructe și legume pot fi corelate cu scăderea riscului de depresie, un bun echilibru emoțional și o întârziere a declinului cognitiv. Sunt necesare totuși mai multe studii clinice pentru a confirma și mecanismele exacte.
• Calitatea dietelor bazate pe plante: Nu toate dietele pe bază deplante oferă aceleași beneficii. Excesul de alimente ultraprocesate (chiar dacă sunt de origine vegetală) poate anula efectele pozitive asociate cu un consum crescut de fructe și legume proaspete.

Impactul asupra sustenabilității și asupra mediului

Rolul fructelor și legumelor în reducerea impactului de mediu

Producția și consumul de fructe și legume:

• Au o amprentă de carbon și un impact climatic mai mici în comparație cu produsele de origine animală (cu excepția consumului de apă, care poate fi ridicat în anumite culturi).
• Mențin biodiversitatea și reziliența agricolă: diversitatea soiurilor și practicile agroecologice pot spori rezistența fermelor la schimbările climatice și la invazia dăunătorilor.
• Susțin coeziunea socială: lanțurile scurte de aprovizionare și fermele la scară mică creează legături puternice între producători și comunitate.

Totuși, utilizarea intensivă a pesticidelor, metodele de irigație ineficiente și pierderile post-recoltare rămân provocări majore. O tranziție către sisteme agroecologice poate:

• Reduce folosirea pesticidelor chimice prin tehnici precum policultura, acoperirea permanentă a solului și crearea unor infrastructuri ecologice pentru habitate naturale.
• Optimiza gestionarea apei, prin irigare de precizie, mulcire organică și culturi adaptate climei locale.
• Sprijini captarea carbonului în sol și reducerea gazelor cu efect de seră, contribuind la neutralitatea climatică.

Factori care influențează comportamentul alimentar și consumul de fructe și legume

Determinantele consumului de fructe și legume

Conferința EGEA a subliniat cât de complexă este ecuația alegerii alimentare. Factorii relevanți includ:

• Factori individuali (biologici, psihologici, preferințe, educație nutrițională, venit disponibil).
• Factori de mediu (accesibilitatea și costul alimentelor, marketing, cultura culinară locală, influența rețelelor sociale și a familiei).
• Factori legați de aliment (gust, aspect, prospețime, ambalaj, etichetare).

În special la copii și adolescenți, școala și familia joacă un rol decisiv în formarea obișnuințelor alimentare. Proiecte prezentate în conferință au demonstrat eficacitatea expunerii repetate, a învățării prin joc și a implicării colective (părinți, profesori, colegi) pentru a crește consumul de fructe și legume. Astfel de inițiative pot fi extinse la nivel național pentru reducerea inegalităților alimentare.

Tendințe emergente în comportament și marketing

• Rețelele sociale: Deși promovarea alimentelor ultraprocesate este dominantă, există un potențial de a folosi aceleași strategii pentru a susține consumul de fructe și legume.
• Interacțiunile între mișcare, sedentarism și obiceiuri alimentare: Sedentarismul accentuează preferința pentru produse cu densitate energetică mare, în timp ce activitatea fizică și somnul adecvat facilitează un apetit mai echilibrat, favorizând fructele și legumele.

Subiecte incerte și lacune în cunoștințe

• Consumul de fructe și legume și prevenirea cancerului: Dovezile sunt mai clare pentru fibre și unele cancere colorectale, însă lipsește un consens ferm pentru alte tipuri de cancer.
• Riscuri legate de pesticide: În general, beneficiile consumului de fructe și legume depășesc riscurile potențiale privind reziduurile de pesticide. Sunt însă necesare mai multe date pe termen lung pentru a analiza toate variabilele (tipul pesticidului, bioacumularea, efectele combinate etc.).
• Provocări privind utilizarea apei: anumite culturi (fructe, legume) necesită multă apă, iar soluțiile de deficit controlat de irigare și management inteligent al apei nu sunt încă implementate la scară largă.
• Colectarea și analizarea datelor: monitorizarea consistentă și comparabilă a consumului de fructe și legume la nivel global este încă parțială, iar definirea unor indicatori comuni este un proces în curs.

Recomandări și priorități de acțiune

Pe baza discuțiilor și concluziilor formulate în cadrul conferinței EGEA, sunt propuse opt direcții-cheie pentru dezvoltarea de politici publice care să stimuleze integrarea fructelor și legumelor într-o alimentație sănătoasă și sustenabilă:

• Adaptarea recomandărilor alimentare la contextul local. (cultura, tradițiile culinare, disponibilitatea alimentelor), cu accent nu doar pe aspectele nutriționale, ci și pe componenta hedonică și de plăcere.
• Asigurarea accesibilității și accesului financiar. Orice inițiativă educațională devine eficientă doar dacă fructele și legumele sunt accesibile și disponibile la prețuri rezonabile pentru toată populația.
• Co-construcția intervențiilor cu beneficiarii. Politicile și proiectele trebuie să implice direct consumatorii (familii, copii, tineri), pentru a fi mai relevante și pentru a crea ambasadori ai unei alimentații sănătoase și sustenabile.
• Monitorizarea consumului de fructe și legume. Introducerea de metodologii clare și comparabile care să ofere date în timp real despre trenduri și lacune (ex. Gallup World Poll, DHS/MICS la copii mici).
• Folosirea marketingului pentru promovarea fructelor și legumelor. Tehnici similare celor folosite pentru produsele bogate în zahăr, grăsimi și sare pot fi adaptate pentru a face fructele și legumele la fel de atractive și de vizibile.
• Sprijinirea infrastructurii piețelor locale. Investiții în lanțurile scurte de aprovizionare și stimulente pentru micii producători, astfel încât fructele și legumele să fie prezente și la preț accesibil în cât mai multe zone.
• Abordare holistică și integrată. Politicile trebuie să includă colaborări public-privat, reglementări mai stricte privind alimentele ultraprocesate și o vedere de ansamblu a întregului sistem alimentar.
• Adaptarea continuă la contextul cultural și la schimbările sociale. Planurile de acțiune trebuie revizuite și actualizate în permanență, având în vedere evoluțiile pieței, preferințele consumatorilor și inovațiile tehnologice.

Concluzii

Conferința EGEA a subliniat rolul central al fructelor și legumelor în promovarea unei alimentații sănătoase și a unui sistem alimentar sustenabil, într-un cadru de tip One Health. Dovezile științifice indică faptul că fructele și legumele contribuie major la prevenirea bolilor cardiovasculare și a diabetului de tip 2, oferind beneficii începând cu aporturi de 400 g/zi și putând ajunge la 600-800 g/zi. În plus, fructele și legumele pot fi asociate cu un impact relativ mai mic asupra mediului decât alte grupe alimentare, deși consumul de apă și pesticidele rămân provocări semnificative.

Dincolo de concluziile științifice, rămâne problema esențială a modului în care se poate impulsiona consumul de fructe și legume la scară largă. Soluțiile presupun politici coerente care să atingă mai multe arii: educație nutrițională, infrastructură locală, sprijin pentru fermieri, prețuri accesibile și reglementări puternice pentru alimentele nesănătoase. Doar printr-o abordare globală, care să țină cont de necesitățile culturale, economice și de mediu, fructele și legumele își vor putea ocupa pe deplin rolul în dietă, devenind un pilon al sănătății și al sustenabilității.