Efectele plasticului asupra sănătății
Autor: Zamfir Andreea
Unul dintre cele mai populare materiale din lumea industrială modernă este plasticul, care reprezintă o ameninÈ›are severă pentru mediu È™i sănătatea consumatorilor într-o varietate de moduri directe È™i indirecte. Cancerele, malformaÈ›iile congenitale, imunitatea slăbită, perturbarea sistemului endocrin, efectele asupra dezvoltării È™i reproducerii sunt doar câteva dintre efectele negative grave asupra sănătății legate de expunerea la substanÈ›e chimice nocive. De exemplu, în timpul fabricării produselor din plastic, scurgerea substanÈ›elor nocive în produsele alimentare depozitate în timpul utilizării ambalajelor din plastic sau faptul că jucăriile din plastic ajung să fie mestecate de către copii.
FtalaÈ›ii, cunoscuÈ›i È™i sub denumirea de esteri de ftalat, sunt esteri ai acidului ftalic care sunt utilizaÈ›i în principal în clorura de polivinil ca plastifianÈ›i (substanÈ›e adăugate la materialele plastice pentru a le creÈ™te flexibilitatea) (PVC). PVC-ul este un material care este utilizat pe scară largă în jucării È™i alte produse pentru copii, inclusiv jucării de mestecat, jucării de pluÈ™ È™i jucării gonflabile. Principala acÈ›iune a ftalaÈ›ilor este de a transforma clorura de polivinil (PVC) dintr-un plastic dur într-un plastic flexibil. Printre ftalaÈ›i se numără ftalatul de di (2-etilhexil), ftalatul de dibutil, ftalatul de di-isononil, ftalatul de di-izodecil, ftalatul de benzil - butil È™i ftalatul de di-n-octil.
FtalaÈ›ii trec din mediul înconjurător în alimente, iar apoi în corpurile noastre, în special când vorbim despre copiii nenăscuÈ›i. FtalaÈ›ii pot fi eliberaÈ›i din PVC-ul moale prin contactul cu suprafaÈ›a, în special atunci când se exercită o presiune mecanică (o jucărie de mestecat pentru copii). FtalaÈ›ii sunt distribuiÈ›i pe scară largă È™i abundenÈ›i în mediul înconjurător datorită eliberării lor în timpul fabricării, utilizării È™i eliminării produselor din PVC, precum È™i datorită utilizării lor ca aditivi în cerneală, parfumuri È™i alte articole. (1)
Cercetările demonstrează că particulele de plastic pot dăuna stomacului È™i plămânilor È™i că particule foarte mici pot trece prin barierele hematoencefalice, prin membranele celulare È™i prin placenta umană. (2)
Numeroase studii pe animale au fost efectuate pentru a încerca să înÈ›eleagă acest lucru, iar rezultatele arată că È™i cele mai mici microplastice pot trece de bariera intestinală È™i pot ajunge în sânge. Aceste particule de plastic ar putea apoi să se deplaseze de acolo în alte zone ale corpului. Plasticul, de exemplu, a fost găsit în stomacul, intestinele, rinichii È™i inima È™obolanilor. Chiar È™i fetuÈ™ii de È™oareci È™i creierele de peÈ™ti s-au dovedit a conÈ›ine particule de plastic foarte mici.
Prin urmare, expunerea oamenilor la microplastice ar putea provoca stres oxidativ, deteriorarea ADN-ului È™i inflamaÈ›ii, printre alte probleme de sănătate. În special atunci când inflamaÈ›ia persistă pe o perioadă lungă de timp, acest lucru poate duce la probleme de sănătate potenÈ›ial grave. SuprafaÈ›a microplasticelor din mediul înconjurător este populată de microorganisme, dintre care unele au fost identificate ca boli umane, ceea ce le face potenÈ›ial periculoase pe lângă plasticul în sine.
Câte particule de plastic ingerăm zilnic
Încă nu există un răspuns concret. Tehnicile analitice actuale nu pot detecta încă cele mai mici microplastice în probe alimentare sau umane, ceea ce reprezintă o problemă semnificativă pentru oamenii de È™tiință. Prin urmare, gradul nostru de expunere la microplastice este încă puÈ›in cunoscut È™i nu se È™tie dacă microplasticele pot fi prezente în sângele nostru È™i în alte regiuni ale corpului nostru. (3)
Cum ne mai poate afecta plasticul sănătatea, dar È™i mediul înconjurător
Aproximativ 20% din deÈ™eurile de plastic care ajung în ocean provin de la nave È™i instalaÈ›ii offshore. Restul provine din deÈ™euri aruncate intenÈ›ionat, adunate de maree pe plajă sau împinse în ocean de vânt. Cel mai rău aspect este că, deoarece aceste materiale plastice nu se biodegradează, ele se fragmentează în fragmente minuscule pe care le mănâncă peÈ™tii È™i mamiferele marine. Plasticul conÈ›ine substanÈ›e chimice care se scurg în atmosferă È™i în mare. Din cauza poluanÈ›ilor din apă, peÈ™tii sunt frecvent afectaÈ›i. În acest fel, substanÈ›ele chimice din plastic ajung direct în lanÈ›ul alimentar.
În realitate, toxinele din plastic nu numai că afectează oceanul, ci acÈ›ionează ca niÈ™te bureÈ›i È™i absorb toxinele din surse externe înainte de a intra în ocean. Prin urmare, aceÈ™ti poluanÈ›i sunt consumaÈ›i de către animalele marine, iar noi consumăm peÈ™te È™i mamifere contaminate.
Toxicitatea directă a materialelor plastice provine din plumb, cadmiu È™i mercur. Aceste toxine au fost găsite, de asemenea, în mulÈ›i peÈ™ti din ocean, ceea ce este foarte periculos pentru oameni. Ftalatul de dietilhexil (DEHP) conÈ›inut în unele materiale plastice, este un cancerigen toxic. (4)
Cum putem reduce expunerea noastră la microplastice și la substanțele chimice toxice din care sunt fabricate
- ReîncălziÈ›i resturile pe o farfurie sau într-un recipient de sticlă È™i evitaÈ›i să beÈ›i băuturi fierbinÈ›i È™i să mâncaÈ›i alimente fierbinÈ›i din recipiente de plastic.
- AlegeÈ›i articole de curățenie naturale, cum ar fi cârpe de vase din bumbac È™i bureÈ›ii din celuloză, în loc să folosiÈ›i cârpe È™i bureÈ›i din microfibră care pot conÈ›ine microplastice.
- Atunci când cumpăraÈ›i îmbrăcăminte È™i lenjerie de pat, citiÈ›i cu atenÈ›ie etichetele È™i încercaÈ›i să staÈ›i departe de fibrele sintetice, cum ar fi poliesterul, nailonul È™i acrilicul, care toate conÈ›in fibre mici de plastic.
- InvestiÈ›i într-o sticlă de apă reutilizabilă de calitate, fără plastic È™i pe care o puteÈ›i reutiliza de câte ori doriÈ›i. Nu mai reutilizaÈ›i sticle de plastic, deoarece acestea pot conÈ›ine microplastice.
- Pliculețele de ceai pot să conțină microplastice, de aceea este recomandat să folosiți ceai din frunze pe care le infuzați cu ajutorul unui infuzor. (5)
(2) Plastic Debris Is a Human Health Issue, link: https://pubs.acs.org/doi/full/10.1021/acs.est.6b02569
(3) MICROPLASTICS & PATHOGENS, link: https://www.plastichealthcoalition.org/microplastics/
(4) Plastics in the Ocean Affecting Human Health, link: https://serc.carleton.edu/NAGTWorkshops/health/case_studies/plastics.html
(5) Why is Plastic Bad for Your Health?, link: https://seedsprout.com.au/blogs/news/why-is-plastic-bad-for-your-health
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni