Durerile în piept - sunt dureri de inimă sau nu? (cum faci diferența)

Durerile în piept - sunt dureri de inimă sau nu? (cum faci diferența)

©

Autor:

Durerile în piept - sunt dureri de inimă sau nu? (cum faci diferența)

Durerea în piept este deseori un motiv de îngrijorare pentru pacienÈ›i, în special pentru cei care suferă de diverse afecÈ›iuni cardiace È™i în prezent se află printre primele locuri în ceea ce priveÈ™te motivele de prezentare către serviciile de urgență. Acest articol îÈ™i propune să vină în ajutorul pacienÈ›ilor prin prezentarea principalelor afecÈ›iuni care cauzează apariÈ›ia durerilor în piept, gravitatea acestora cât È™i situaÈ›iile în care acest simptom devine motiv de ingrijorare.

Ce tipuri de afecÈ›iuni cauzează dureri în piept?

Cavitatea toracică adăposteÈ™te o multitudine de structuri anatomice precum cordul, plămânii, traheea, esofagul împreună cu pachetele vasculo-nervoase aferente acestora, motiv pentru care fenomenele dureroase cu punct de plecare toracic pot avea multiple cauze. Întrucât în credinÈ›a generală durerile în piept sunt frecvent asociate cu afecÈ›iuni ale inimii, sursele durerii vor fi împărÈ›ite în cauze cardiace, respectiv non-cardiace.

1. Cauze cardiace ale durerii toracice:

  • Infarctul de miocard: constituie cea mai de temut cauză a durerilor în piept È™i apare consecutiv blocării fluxului de sânge către inimă prin una sau mai multe artere coronare; acest fenomen are drept consecință moartea È›esutului miocardic prin deprivarea de sânge oxigenat.
  • Angina pectorală: este o afecÈ›iune ce apare în relaÈ›ie cu existenÈ›a plăcilor de aterom care în evoluÈ›ie îngustează calibrul vaselor responsabile de aprovizionarea cu sânge a inimii.
  • Pericardita: reprezintă inflamaÈ›ia È›esutului care înveleÈ™te inima, denumit pericard È™i poate fi însoÈ›ită de acumularea de lichid în jurul cordului.
  • Miocardita: este inflamaÈ›ia muÈ™chiului cardiac din diferite cauze È™i se poate asocia cu dificultăți de respiraÈ›ie, febră sau tulburări de ritm cardiac percepute drept palpitaÈ›ii.
  • DisecÈ›ia de aortă toracică: reprezintă o urgență chirurgicală È™i se traduce prin ruptura unuia dintre straturile peretelui arterei aorte cu pătrunderea sângelui în spaÈ›iul nou format.

2. Cauze non-cardiace ale durerii toracice:

  • Boala de reflux gastroesofagian: este cauzată de disfuncÈ›ia joncÈ›iunii dintre esofag È™i stomac, fapt ce permite refluarea secreÈ›iei gastrice acide la nivelul esofagului.
  • Ulcerul peptic: prezintă diverse cauze care conduc la alterarea structurii stomacului cu formarea de ulceraÈ›ii cauzatoare de durere la limita dintre torace È™i partea superioară a abdomenului.
  • Colecistita sau pancreatita: constituie inflamaÈ›ia veziculei biliare, respectiv a pancreasului care determină fenomene dureroase fie la nivelul pieptului, fie la nivel abdominal cu iradiere toracică.
  • Sindromul Boerhaave: este asociat în mod specific consumatorilor de alcool È™i reprezintă ruptura peretelui esofagului consecutiv unui efort fizic precum cel din timpul vărsăturilor; alte cauze includ travaliul, ridicarea greutăților È™i crizele epileptice.
  • Trombembolismul pulmonar: reprezintă prezenÈ›a unui cheag de sânge la nivelul unui vas care asigură furnizarea de oxigen către plămâni; această afecÈ›iune reprezintă o urgență È™i este cel mai des asociată cu tromboza venoasă profundă.
  • InfecÈ›iile pulmonare (pneumonie, bronÈ™ită): pot fi cauze ale durerii toracice localizate sau generalizate care apare în relaÈ›ie cu alte simptome precum febra, tusea, durerile musculare etc.
  • Pleurezia: constituie inflamaÈ›ia È›esutului care înveleÈ™te plămânul care poartă denumirea de pleură, iar de obicei se însoÈ›eÈ™te de acumularea de lichid între foiÈ›ele acesteia.
  • Costocondrita (sindromul Tietze): se traduce prin inflamaÈ›ia joncÈ›iunii osteocartilaginoase formate din stern È™i cartilajul costal; deÈ™i regăsită în mod rar, această afecÈ›iune poate fi foarte dureroasă.
  • Traumatisme ale toracelui: pot rezulta în urma traumelor fizice de diferite intensități si se pot concretiza prin leziuni musculare, ale cartilajelor sau chiar fracturi ale coastelor sau sternului.
  • Zona zoster: este o afecÈ›iune de origine virală cauzată de virsusul herpes zoster È™i se maifestă prin apariÈ›ia unor vezicule la nivelul pielii pe traiectul unui nerv intercostal; în unele cazuri, apariÈ›ia erupÈ›iei veziculoase este precedată de dureri în piept.
  • Atacul de panică sau axietatea: ambele tulburări pot cauza fenomene somatice care uneori pot mima atacul de cord prin apariÈ›ia palpitaÈ›iilor, ameÈ›elii, transpiraÈ›iei excesive È™i a tulburărilor de respiraÈ›ie. (1), (2), (3)


Cum diferențiem tipurile de durere?

Durerea în piept îmbracă diferite aspecte în funcÈ›ie de originea acesteia, însă în unele cazuri poate fi dificil de diferenÈ›at fără ajutorul mijloacelor de specialitate. Cu toate acestea, există câteva tipuri de durere cu caracteristici tipice care sunt important de recunoscut, atât de către medici, cât È™i de către pacienÈ›ii care se află într-un episod dureros.

1. Durerea din infactul de miocard:

  • Sediul durerii de află în centrul pieptului È™i în mod clasic iradiază către braÈ›ul stâng, apoi către antebraÈ› È™i se opreÈ™te la nivelul ultimelor două degete;
  • Alte posibiltăți de iradiere a durerii sunt către zona cervicală, mandibulă, omoplat, spate, abdomen sau umăr;
  • Are un caracter constrictiv È™i este deseori descrisă ca o apăsare sau „ca o gheară”;
  • Debutează în mod brusc, fără a exista o relaÈ›ie cu activitatea fizică È™i nu se ameliorează în repaus;
  • Durata este în general mai mare de 15 minute, ajungând până la 30 de minute sau chiar o oră;
  • Se însoÈ›eÈ™te deseori de alte simptome precum ameÈ›eală, transpiraÈ›ii reci, senzaÈ›ie de anxietate È™i moarte iminentă, dificultăți de respiraÈ›ie sau greață;
  • Nu se ameliorează la administrarea de nitroglicerină. (1), (4)

2. Durerea din angina pectorală:

  • Prezintă acelaÈ™i sediu È™i posibilități de iradiere precum cea caracteristică infarctului de miocard;
  • Apare în relaÈ›ie cu efortul fizic, stresul, emoÈ›iile puternice, mesele copioase sau temperaturile extreme;
  • Durata episodului dureros nu depășeÈ™te de obicei 15 minute;
  • Se ameliorează la oprirea activității care a declanÈ™at durerea, precum È™i la administrarea de nitroglicerină;
  • Asemenea durerii din infarctul miocardic, angina este insoÈ›ită de ameÈ›eli, oboseală, transpiraÈ›ii reci È™i dificultăți de respiraÈ›ie. (1), (5)

3. Durerea din pericardită:

  • Este localzată în partea stângă a pieptului, în spatele sternului, loc ce corespunde inimii;
  • Caracterul poate fi de înÈ›epătură sau senzaÈ›ie de înjunghiere;
  • Instalarea durerii poate avea loc brusc sau intensitatea acesteia poate creÈ™te pe parsursul mai multor zile;
  • Se agravează în tinpul inspirului profund, tusei È™i strănutului, precum È™i în poziÈ›ia culcat pe partea stângă;
  • Ameliorarea apare prin aplecarea trunchiului înainte, asemenea poziÈ›iei de rugăciune;
  • În funcÈ›ie de tipul de pericardită, pacienÈ›ii pot acuza febră, frisoane sau dificultăți de respiraÈ›ie. (6)

4. Durerea din Boala de reflux gastroesofagian:

  • Este localizată în centrul pieptului, însă nivelul exact este dificil de precizat;
  • Se asociază cu un caracter de arsură, precum È™i cu gustul amar resimÈ›it concomitent cu durerea;
  • Apare după consumul de alimente condimentate, acide sau bogate în grăsimi, alcool sau tutun;
  • Durata este variabilă, de la minute la ore, interval în care se regăsesc scurte perioade de ameliorare, după care durerea revine;
  • Se ameliorează după administrarea de medicaÈ›ie antiacidă. (7)

5. Durerea din pleurezie:

  • Se localizează într-o zonă distinctă a pieptului, cel mai frecvent în partea laterală;
  • Apare brusc ca o senzaÈ›ie de injunghiere È™i se poate ameliora în timp;
  • Se agravează în momentul tusei, respiraÈ›iei profunde sau modificărilor de poziÈ›ie a trunchiului;
  • Poate fi însoÈ›ită de probleme de respiraÈ›ie, tuse, febră sau alterarea stării generale. (8)

6. Durerea din sidromul Tietze:

  • Prezintă un caracter acut È™i un maxim de intensitate în zona cartilajului afectat, de o parte a sternului;
  • Poate iradia către braÈ› sau umăr, fapt ce face necesară difereÈ›ierea de infarctul miocardic;
  • În general se asociază cu o senzaÈ›ie de înÈ›epătură sau de „lovitură de cuÈ›it”;
  • Atingerea zonei dureroase sau mobilizarea trunchiului, tusea, strănutul È™i inspirul adânc tind să agraveze durerea. (9)


Sfaturi pentru pacienți

  • Când simÈ›iti durere în piept opriÈ›i-vă imediat din activitatea pe care o faceÈ›i È™i găsiÈ›i un loc liniÈ™tit unde să vă aÈ™ezaÈ›i;
  • AcordaÈ›i atenÈ›ie eventualelor simptome care însoÈ›esc durerea È™i încercaÈ›i să rămâneÈ›i calm;
  • Nu vă temeÈ›i să cereÈ›i ajutorul unui membru al familiei sau după caz, unui trecător de pe stradă;
  • Dacă suferiÈ›i de o afecÈ›iune care pate cauza durere în piept È™i urmaÈ›i un tratament pentru aceasta, administraÈ›i-vă o doză de medicament;
  • AutoevaluaÈ›i starea dumneavoastră pe o perioadă de câteva minute È™i informaÈ›i-vă anturajul dacă durerea se înrăutățeÈ™te;
  • Dacă suspectaÈ›i că durerea este de cauză cardiacă, în special dacă vă cunoaÈ™teÈ›i cu afecÈ›iuni ale inimii, solicitaÈ›i imediat transportul către o unitate de urgență.

Data actualizare: 05-09-2023 | creare: 05-09-2023 | Vizite: 2868
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Durerea cardiacă - de ce, când È™i cum apare?
  • AfecÈ›iuni ce dau dureri în piept
  • Cum recunoÈ™ti angina pectorală È™i de ce apare această durere
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum