Puseu de tensiune - explicații și sfaturi pacient

Tensiunea arterială sau presiunea exercitată de sânge asupra pereților vaselor de sânge în timpul contracțiilor și relaxării inimii reprezintă un parametru important al sănătății cardiovasculare. Menținerea tensiunii arteriale în parametrii normali este importantă pentru asigurarea funcționării optime a organismului pe termen lung. O creștere bruscă și severă a tensiunii arteriale (puseu de tensiune) reprezintă o urgență medicală, deoarece predispune la importante complicații cardiovasculare. (2, 3)

Ce este un puseu de tensiune?

Puseul de tensiune sau criza hipertensivă se referă la o creștere bruscă și semnificativă a valorilor tensiunii arteriale, care ajunge să depășească cu mult limitele normale. Valorile obișnuite ale tensiunii arteriale sunt de aproximativ 120/80 mmHg (milimetri coloană de mercur), iar puseele de tensiune pot duce la valori de peste 180/120 mmHg. O astfel de creștere bruscă a tensiunii arteriale pune o presiune excesivă asupra sistemului cardiovascular și a pereților vaselor de sânge, sporind riscul de deteriorare a acestora și de apariție a unor complicațiilor grave, inclusiv a unui accident vascular cerebral sau a unui infarct miocardic. (1, 2, 3)

Ce determină un puseu de tensiune?

Puseele de tensiune pot fi cauzate de mai mulți factori, inclusiv de:

• nerespectarea tratamentului pentru hipertensiune arterială;
• întreruperea bruscă a tratamentului pentru hipertensiune arterială;
• situațiile tensionate sau suprasolicitarea emoțională (pot contribui la creșterea bruscă a tensiunii arteriale);
• consumul de droguri recreative;
• traumatisme la nivelul capului;
• unele medicamente, inclusiv contraceptivele orale, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) și decongestionantele;
• probleme de sănătate preexistente (persoanele cu afecțiuni cardiace, diabet zaharat sau tulburări renale pot fi mai predispuse la pusee de tensiune).

În plus, alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice și consumul de alcool sau tutun constituie importanți factori de risc pentru puseul de tensiune, cât și pentru diferite boli cardiovasculare. (1, 2, 3)

Simptomele puseelor de tensiune

De multe ori, puseele de tensiune pot fi asimptomatice, dar în unele cazuri, pacienții pot experimenta următoarele simptome:

• dureri de cap intense;
• amețeli sau senzație de leșin;
• greață și vărsături;
• vedere încețoșată sau alterată;
• palpitații sau bătăi neregulate ale inimii;
• dificultăți de respirație;
• sângerări nazale;
• senzație de anxietate sau panică. (2, 3)

Cât de frecvente sunt crizele hipertensive?

Nu toți pacienții cu hipertensiune arterială vor dezvolta un puseu de tensiune. În general, crizele hipertensive apar la un număr mic de persoane care suferă de hipertensiune arterială sau la cei care nu își controlează eficient tensiunea arterială. Potrivit studiilor, aproximativ 1% până la 2% dintre persoanele diagnosticate cu hipertensiune arterială vor suferi cel puțin o criză hipertensivă pe parcursul vieții. (3, 5, 6)

Complicații ale unui puseu de tensiune

Puseele de tensiune arterială nu trebuie ignorate, deoarece pot fi semnul unor probleme de sănătate mai grave. Un puseu de tensiune reprezintă o urgență medicală cu multiple potențiale complicații, unele dintre acestea potențial letale. Principalele complicații ale unui puseu de tensiune:

• accident vascular cerebral (creșterea bruscă a tensiunii arteriale poate afecta vasele de sânge din creier și poate determina ruperea sau blocarea lor);
• infarct miocardic (puseul de tensiune poate mări solicitarea asupra inimi, sporind riscul de infarct);
• insuficiență cardiacă (în timpul unui puseu de tensiune, inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface cerințele organismului);
• leziuni ale rinichilor (în cazurile severe, puseul de tensiune poate duce la insuficiență renală acută);
• leziuni oculare (criza hipertensivă poate afecta vasele de sânge din ochi, ceea ce poate duce inclusiv la orbire);
• edem cerebral (creșterea rapidă a tensiunii arteriale poate determina acumularea excesivă de lichid în creier);
• alte complicații (puseul de tensiune poate afecta și alte organe, precum plămânii, pancreasul și sistemul nervos central). (2, 4, 6)

Sfaturi pentru gestionarea unui puseu de tensiune

Monitorizarea tensiunii arteriale reprezintă principala modalitate prin care poate fi redus riscul de apariție a unor pusee de tensiune. În consecință, pacienții cu antecedente de pusee de tensiune sau tensiune arterială crescută, dar nu numai, ar trebui să își monitorizeze regulat valorile tensiunii arteriale și să țină un jurnal al acestora. Dacă ați fost diagnosticat cu hipertensiune arterială, este esențial să urmați indicațiile medicului cu privire la tratament și să luați medicamentele potrivit recomandărilor medicului cardiolog. În cazul în care sunteți sub tratament cu medicamente pentru hipertensiunea arterială, nu încetați administrarea acestora brusc, fără acordul medicului.

Alte recomandări pentru reducerea riscului de apariție a unui puseu de tensiune:

• reduceți nivelul stresului (exercițiile de relaxare, meditația, yoga sau terapia mindfulness pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la evitarea puseelor de tensiune asociate anxietății);
• adoptați o dietă echilibrată (dieta poate contribui la menținerea tensiunii arteriale în limite normale);
• efectuați exerciții fizice în mod regulat (activitatea fizică moderată, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul, poate ajuta la menținerea sănătății cardiovasculare și la reducerea riscului de pusee de tensiune);
• evitați substanțele nocive (reducerea sau evitarea consumului de alcool și tutun poate avea un impact pozitiv asupra tensiunii arteriale). (3, 7)