Dispariţia oamenilor de Neanderthal cauzată de boli

Gili Greenbaum obişnuia să organizeze tururi (vizite) în anumite peşteri care au fost cândva locuite de către oamenii de Neanderthal. El s-a întrebat adesea cum a fost posibil ca aceştia să dispară pur şi simplu, în urmă cu 40.000 de ani. În prezent, cercetător la Stanford, Greenbaum deţine o posibilă explicaţie pentru această enigmă.
Într-un nou studiu publicat în revista Nature Communications, Greenbaum și colegii săi lansează ipoteza că modelele complexe de transmitere a bolilor pot explica nu doar modul în care oamenii moderni au reușit să ia locul oamenilor de Neanderthal din Europa și Asia în doar câteva mii de ani, ci și motivul pentru care sfârșitul celor din urmă nu a venit mai devreme. Dovezile arheologice sugerează că întâlnirea inițială dintre neanderthalii eurasiatici și o nouă specie umană, care s-a răspândit din Africa - strămoșii noștri - a avut loc acum mai bine de 130.000 de ani în estul Mediteranei, într-o regiune cunoscută sub numele de Levant.

Cu toate acestea, zeci de mii de ani aveau să treacă înainte ca Neanderthalii să înceapă să dispară, iar oamenii moderni să se extindă dincolo de Levant. De ce a durat atât de mult? Utilizând modele matematice de transmitere a bolilor și a genelor, Greenbaum și o echipă internațională de colaboratori au demonstrat modul în care bolile suportate de Neanderthali și de oamenii moderni ar fi putut crea o barieră invizibilă, care a descurajat incursiunile pe teritoriul inamic. În această zonă de contact îngustă, care era centrată în Levant, unde a avut loc primul contact, neanderthalii și oamenii moderni au coexistat timp de zeci de milenii.

Prin unirea şi întrepătrunderea celor două specii s-a obţinut o nouă rasă, hibridă. Oamenii hibrizi născuți din aceste uniuni ar fi putut transporta gene ale imunităţii de la ambele specii, care s-ar fi răspândit lent prin cele două populații. Pe măsură ce aceste gene ale imunităţii s-au răspândit, asprimea bolilor din cele două grupuri s-a diminuat, în timp ce imunitatea a crescut treptat. În cele din urmă, s-a ajuns într-un punct în care oamenii moderni au dobândit suficientă imunitate încât să se poată aventura dincolo de Levant și să înainteze pe teritoriul Neanderthalilor fără consecințe asupra sănătății.

Alte avantaje pe care oamenii moderni le-ar fi putut avea asupra Neanderthalilor - cum ar fi armele mortale sau structurile sociale mai sofisticate - ar fi avut o importanță şi mai mare. „Odată ce un anumit prag este depășit, factorul bolii nu mai joacă niciun un rol, iar alți factori pot apărea”, a spus Greenbaum.

Pentru a înțelege de ce oamenii moderni au înlocuit neanderthalii și nu invers, cercetătorii au simulat ce s-ar fi întâmplat dacă suita de boli tropicale pe care strămoșii noștri au suportat-o ar fi fost mai îndelungată sau mai numeroasă decât cea a oamenilor de Neanderthal. „Ipoteza este că bolile de la tropice au fost mai aspre decât bolile din regiunile temperate. O asimetrie a bolilor în zona de contact ar fi putut favoriza oamenii moderni, care au ajuns acolo de la tropice”, a declarat co-autorul studiului, Noah Rosenberg, profesor la Stanford.

Cercetătorii remarcă faptul că scenariul pe care îl propun este similar cu ceea ce s-a întâmplat când europenii au ajuns în America în secolele XV și XVI și au decimat populațiile indigene cu bolile pe care le-au adus din Europa.

sursa: Science Daily