Dieta vegană poate preveni diabetul zaharat tip 2?

Modificarea stilului de viață și al celui alimentar este recomandarea principală pentru reducerea riscului de boli metabolice. Aceasta presupune inclusiv creșterea aportului de fructe, vegetale, leguminoase și cereale integrale, în cederea creșterii aportul semnificativ de fibre, vitamine, minerale și fitonutrienți.

Studii anteriore au remarcat o reducere semnificativă a prevalenței diabetului, cu 46% până la 74%, în rândul persoanelor care au adoptat un stil de viață vegan ce presupune excluderea totala a alimentelor de origine animală, comparativ cu o dietă omnivoră.

Rezultatele studiului publicat în jurnalul online Nutrients fac referire la modificările pozitive ale dietei vegane hipocalorice, sărace în grăsimi (reprezentând circa 10% din totalul caloric), observate la adulți cu supraponere sau obezitate, fără istoric de diabet. Printre acestea se numără diminuarea adipozității viscerale, îmbunătățirea semnificativă a funcției celulelor beta-pancreatice care secretă insulina și ameliorarea insulinorezistenței.

75 de adulți, dintre care 67 erau femei, cu valoarea indicelui de masă corporală situată între 28 și 40 kg/m2, corespunzătoare supraponderii sau obezității, au luat parte la un trial randomizat controlat cu o durată de 16 săptămâni. În total, doar 73 (96%) dintre participanți au finalizat studiul. (1)

Modificările metabolice observate ridică noi semne de întrebare dacă dieta vegană – care presupune aportul exclusiv de alimente de origine vegetală: fructe, legume, leguminoase și cerele integrale - ar putea constitui un tipar alimentar recomandat pentru prevenția diabetului de tip 2.

Dieta vegană vs dieta omnivoră

Fiecare tipar alimentar prezintă avantajele și dezavantajele sale.

Veganii, comparativ cu omnivorii, consumă cantități semnificativ mai mari de fructe și vegetale, ceea ce conduce la un aport superior de fibre, vitamina C, E, acid folic, magneziu, antioxidanți și fitochimicale, asociate cu normalizarea profilului lipidic, reducerea incidenței atacului vascular cerebral, reducerea riscului de mortalitate din cauze precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. De asemenea, dieta vegană presupune și un aport crescut de cereale integrale, soia și oleaginoase, cu efecte cardioprotective recunoscute. 

La polul opus, consumul exclusiv de alimente de origine vegetală nu poate asigura un aport adecvat al unor nutrienți cheie din dietă precum acizii grași polinesaturați Omega-3 (EPA, DHA), vitamina D, fierul, vitamina B12 și zincul, care se găsesc predominant sau exclusiv în alimentele cu proveniență animală. (2)

Deși în studii izolate dietele vegetariene, în mod particular dieta vegană, și-au demonstrat eficiența în reducerea incidenței evenimentelor cardiovasculare și a factorilor de risc precum obezitatea, diabetul și hipertensiunea, din perspectiva macro de fapt s-a observat doar modificarea cauzelor de mortalitate. Astfel cei care aderă la acest stil de alimenție care exclude în totalitate produsele de proveniență animală ar putea fi mai predispuși la apariția bolilor neurodegenerative în detrimentul afecțiunilor cardiovasculare, atribuite alimentației de tip omnivor. (3)

Sunt bărbații vegetarieni mai predispuși depresiei?

Rezultatele studiului trebuie tratate cu extremă precauție!

Efectele metabolice observate în studiu se datorează cel mai probabil reducerii indicelui de masă corporală care corespunde cu diminuarea compartimentului adipos în general și al adipozității viscerale în mod particular. Caracteristicile dietei vegane care ar pute favoriza aceste efecte sunt aportul caloric semnificativ mai redus, consumul scăzut al grăsimilor saturate, al colesterolului, respectiv creșterea aportului de fibre și fitonutrienți, comparativ cu dieta omnivoră normală.

Trebuie luat în considerare faptul că studiul s-a desfășurat o perioadă limitată de timp pentru a luat în calcul instalarea unor posibile deficite nutriționale, fiind dificil de apreciat efectele pe termen lung ale unei astfel de diete. De asemenea, pe durata trial-ului, veganii au beneficiat de suplimentare cu vitamina B12 și acizi grași Omega-3 esențiali - EPA (acid eicosapenntaenoic) și DHA (acid docosahexaenoic) care se găsesc exclusiv în sursele animale.

Deoarece participanții la studiu au fost reprezentați de indivizi foarte motivați să facă o schimbare substanțială în stilul de viață și implicit în dietă, rezultatele studiului nu sunt reprezentative pentru populația generală, ci pentru populația clinică care are ca obiectiv reducerea greutății.

În concluzie..

Corect suplimentată, dieta vegană poate constitui un tipar alimentar sănătos, util în prevenția bolilor metabolice, inclusiv a diabetului zaharat, prin controlul eficient al factorilor de risc (obezitate, hipertensiune, dislipidemie, hiperglicemie, hiperinsulinemie, insulinoresistență). Dar la fel și o dietă omnivoră echilibrată caloric, în care predomină aportul de vegetale, fructe, cereale integrale, leguminoase, oleaginoase, iar alimentele de origine animală sunt consumate cu moderație pentru a asigura un aport adecvat de nutrienți, inclusiv cei deficitari în dieta vegană: calciu, fier, zinc, vitamina D, acizi grași esențiali Omega-3.

Sursa: Medscape Medical News