Dieta pentru un sistem imunitar puternic

Dieta pentru un sistem imunitar puternic

©

Autor:

Dieta pentru un sistem imunitar puternic

Sistemul imunitar reprezintă totalitatea organelor, celulelor È™i a factorilor umorali care protejează organismul de agenÈ›ii patogeni cu care acesta vine în contact permanent (microbi, virusuri È™i fungi). Sistemul imunitar este răspândit în tot organismul È™i este activ mereu, neutralizând non-stop agenÈ›ii patogeni la care un individ este expus. Acesta are capacitatea de a diferenÈ›ia structurile self (proprii organismului) de structurile non-self (străine organismului) prin mecanisme complexe. [1]

Tipuri de imunitate

Există două tipuri de imunitate:

  • Imunitatea înnăscută - este imunitatea cu care ne naÈ™tem È™i care este prima ce se activează când în organism pătrunde un antigen. Fagocitele sunt principalele elemente figurate care au rol în imunitatea înnăscută fiind atrase prin chemotaxie de elementele străine pătrunse în organism, înglobându-le în masa lor citoplasmatică È™i neutralizându-le, fenomen numit fagocitoză. Celulele imunității dobândite sunt reprezentate de fagocite (macrofage, monocite), neutrofile, celule dendritice, mastocite, eozinofile, etc.
  • Imunitatea dobândită - imunitatea care se formează după naÈ™tere în urma expunerii la diverÈ™i agenÈ›i patogeni, sistemul imunitar având capacitatea de memorizare a acestor antigene, la o expunere ulterioară fiind capabil să le distrugă pe baza unor proteine specifice numite anticorpi. [3] Celulele imunității dobândite sunt limfocitele T (specializate în recunoaÈ™terea È™i memorarea antigenului) È™i limfocitele B (responsabile de secreÈ›ia de anticorpi).


Rolul dietei în imunitate

În primul rând, o dietă echilibrată È™i adaptată nevoilor fiecărei persone este esenÈ›ială pentru buna funcÈ›ionare a tuturor celulelor È™i sistemelor de organe, inclusiv a sistemului imunitar. Trebuie subliniat faptul că, de multe ori se foloseÈ™te greÈ™it sintagma „creÈ™terea sistemului imunitar”, acest lucru nefiind posibil. Un sistem imunitar „crescut” este patologic È™i trebuie tratat de urgență cu imunosupresoare. Sistemul imunitar nu trebuie să fie nici mai mult, nici mai puÈ›in decât echilibrat. Este adevărat că dieta poate influenÈ›a capacitatea de apărare a organismului, deci o dietă defectuoasă ne poate afecta sistemul imunitar. Unii micronutrienÈ›i È™i macronutrienÈ›i sunt direct implicaÈ›i în imunitate, cum ar fi aminoacidul arginină care este necesar generării de oxid nitric de către macrofage sau vitamina A È™i zincul care sunt esenÈ›iali în diviziunea celulară a elementelor figurate ale imunității. De asemenea, există È™i micronutrienÈ›i care, administraÈ›i în exces È™i fără a fi nevoie, pot influenÈ›a negativ funcÈ›iile sistemului imunitar-fierul administrat în cantități mari în malarie creÈ™te riscul de mortalitate. [4]

Dieta trebuie adaptată din punct de vedere nutritiv È™i energetic nevoilor fiecărei persoane. O dietă echilibrată aduce în organism, în primul rând, macronutrienÈ›ii necesari-proteine, glucide, lipide. Cele mai importante nutrimente pentru imunitate sunt proteinele deoarece anticorpii sintetizaÈ›i de limfocitele B sunt gama-globuline, adică au structură proteică, ceea ce înseamnă că un aport suficient de proteine ne va asigura sursa necesării formării anticorpilor.

De asemenea, dieta trebuie să asigure È™i aportul corespunzător de micronutrienÈ›i, aceÈ™tia găsindu-se în principal în fructe È™i legume. S-a evidenÈ›iat o legătură strânsă între vitaminele C, D, E, A, B6, B12, zinc, cupru, seleniu, fier È™i imunitate.

Fibrele au È™i ele un rol fundamental în alimentaÈ›ia pentru un sistem imunitar puternic prin faptul că ele asigură hrana necesară bacteriilor benefice din flora de fermentaÈ›ie a colonului.

În concluzie, o dietă corespunzătoare din punct de vedere nutritiv (aport echilibrat de micronutrienÈ›i È™i macronutrienÈ›i) È™i energetic ajută organismul să facă față stresului oxidativ, reduce starea de inflamaÈ›ie sistemică È™i susÈ›ine sănătatea sistemului imunitar. [5]

Legătura dintre tubul digestiv și imunitate

RelaÈ›ia dintre tractul gastrointestinal È™i sistemul imunitar este foarte strânsă, fiind asigurată de două componente: flora microbiană din intestinul gros È™i È›esutul limfoid asociat mucoaselor (GALT).

Flora microbiană din colon

Există un mecanism foarte complex prin care sistemul imunitar face diferenÈ›a între structurile care trebuie neutralizate È™i cele care nu. Este bine cunoscut faptul că microbiomul intestinal are numeroase beneficii pentru menÈ›inerea sănătății organismului uman, inclusiv pentru menÈ›inerea homeostaziei sistemului imunitar. AÈ™adar, dereglări ale microbiomului intestinal poate conduce, în timp, la disfuncÈ›ii ale sistemului imunitar sau chiar la boli autoimune.

Microbiomul intestinal este alcătuit din totalitatea speciilor bacteriene care se găsesc pe mucoasa intestinală, numărul acestor bacterii fiind de aproximativ 10 ori mai mare decât cel al celulelor organismului uman.

Studiile arată că sistemul imunitar È™i microbiomul intestinal sunt interconectate, fiecare din ele susÈ›inând funcÈ›ia celuilalt. De exemplu, se pare că microbiota intestinală are rolul de a „instrui” limfocitele T, făcându-le să diferenÈ›ieze structurile proprii de cele străine ale organismului. La rândul său, sistemul imunitar acÈ›ionează în favoarea microbiomului, permiÈ›ându-i colonizarea cu diverse bacterii.

Există situaÈ›ii când acest echilibru al microbiomului este distrus (administrare de antibiotice, intervenÈ›ii chirurgicale, chimioterapie), acest lucru având efecte nocive asupra sistemului imunitar, crescând astfel predispoziÈ›ia pacientului de a contracta diverse infecÈ›ii. [6]

Èšesutul limfoid asociat mucoaselor (GALT)

Èšesutul limfoid asociat mucoaselor reprezintă totalitatea structurilor limfoide care se găsesc în peretele tubului digestiv (plăcile Peyer, apendicele vermiform, foliculi limfoizi izolaÈ›i). GALT este în strânsă corelaÈ›ie cu microbiomul intestinal, deoarece sistemul imunitar trebuie să reacÈ›ioneze în mod corespunzător față de bacteriile din intestin, neutralizând doar acele bacterii nocive corpului uman.

Suplimentele alimentare și imunitatea

Suplimentele alimentare sunt forme farmaceutice care conÈ›in diverse vitamine È™i minerale ce au drept scop completarea aportului de micronutrienÈ›i din dieta unei persoane. Este important de subliniat faptul că suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă echilibrată, deÈ™i de cele mai multe ori aÈ™a se întâmplă. Suplimentele trebuie administrate doar la recomandarea medicului È™i doar în cazul unor carenÈ›e nutriÈ›ionale, altfel ele nu au niciun efect. A lua suplimente alimentare în exces, chiar dacă dieta este una corectă, este greÈ™it È™i poate conduce la hipervitaminoze.

Legătura dintre suplimentele alimentare È™i imunitate este evidentă în cazul carenÈ›elor de vitamina C, A, zinc sau seleniu, situaÈ›ie în care suplimentele pot restabili dezechilibrele din organism.

Este important de reÈ›inut că administrarea suplimentelor fără un scop bine întemeiat este dăunătoare organismului È™i nu va „creÈ™te” imunitatea. [7]

Rolul alăptării în imunitatea copilului

Tractul gastrointestinal al fătului este steril, acesta începând a se coloniza cu bacterii în momentul naÈ™terii când ia contact cu diverÈ™i agenÈ›i patogeni din mediul înconjurător.

Fătul preia o serie de anticorpi de la mamă în ultimele trei luni de sarcină, anticorpi care traversează placenta, acest fenomen numindu-se imunitate pasivă.

Laptele matern este o sursă excelentă de anticorpi È™i substanÈ›e bactericide cum ar fi lactoferina È™i imunglobulinele A. Alăptarea la sân a copilului este o modalitate foarte bună de a-i întări sistemul imunitar deoarece prin laptele matern se transferă nu numai anticorpi, ci È™i limfovite de tip B È™i T, precum È™i citokine È™i factori de creÈ™tere. În concluzie, copilul capătă o imunitate pasivă de bună calitate în faÈ›a a numeroÈ™i agenÈ›i patogeni. [8]


Data actualizare: 22-11-2021 | creare: 22-11-2021 | Vizite: 588
Bibliografie
1. The Immune System, link: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/the-immune-system
2. What are the organs of the immune system?, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279395/
3. The Immune System, link: https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/the-immune-system
4. Diet and Immune Function, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6723551/
5. How and why does diet influence immune function?, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/how-and-why-does-diet-influence-immune-function#Adverse-effects-of-unhealthy-diets
6. The role of gut microbiota in immune homeostasis and autoimmunity, link:https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3337124/
7. What You Need to Know Dietary Supplements, link:https://ods.od.nih.gov/factsheets/WYNTK-Consumer/
8. Breastfeeding provides passive and likely long-lasting active immunity, link: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9892025/
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Trecerea la o dietă ketogenică sau vegană are influenÈ›e asupra sistemului imunitar (studiu)
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum