Deficitul de zinc la copii și managementul acestuia
Zincul este un oligoelement esenÈ›ial pentru buna dezolvare a organismului copiilor, acesta intervenind în procese de creÈ™tere È™i dezvoltare, diferenÈ›iere celulară si procese metabolice, precum: diviziune celulară, apărarea organismului, procese de reparare tisulară, sinteză a hormonilor sexuali È™i metabolizarea glucidelor. (1) Consecutiv, deficitul de zinc la copii poate avea urmări negative importante, precum: falimentul creÈ™terii, rezistență scăzută la infecÈ›ii, hipogonadism primar, afecÈ›iuni dermatologice È™i chiar afectarea dezvoltării neuro-cognitive.
Aportul de zinc la copii este strâns legat de cel de proteine animale, astfel, populaÈ›ia susceptibilă la deficitul acestui oligoelement este reprezentată de vegetarieni, respectiv de populaÈ›ia aflată în zone defavorizate. DeÈ™i cazurile severe de deficit de zinc sunt rare È™i de obicei datorate unor defecte genetice ale absorbÈ›iei acestuia, cazurile uÈ™oare È™i cele moderate sunt mai des întâlnite È™i mai dificil de diagnosticat, deoarece tabloul clinic este nespecific È™i poate prezenta semne comune cu diverse alte patologii.
Surse de zinc și doze recomandate la copii
Doza zilnică necesară de zinc variază cu vârsta, de la o valoare de 2 mg/zi în cazul sugarilor, până la 10 mg/zi în cazul adolescenÈ›ilor.
Sursele naturale de zinc includ produsele animale: carne È™i derivate din carne, fructele de mare È™i câteva categorii de produse vegetale: năutul, caju, seminÈ›ele de dovleac, etc. De asemenea, cerealele fortifiate reprezintă o sursă importantă de zinc. O dietă echilibrată, nerestrictivă aduce, de regulă, un aport suficient de zinc. Lacto-ovo-vegetarienii au nevoie de un aport crescut de alimente bogate în zinc, precum: cereale fortifiate, lapte, ouă, etc.
Cauzele deficitului de zinc la copii
1. Aportul redus
Aportul inadecvat de zinc din dieta este întâlnit în special în comunitățile defavorizate, iar prevalenÈ›a exactă a deficitului nu se cunoaÈ™te din cauza simptomelor nespecifice È™i a metodelor imprecise de diagnostic.
Printre condițiile ce pot conduce la deficit de zinc la copii enumerăm:
- Alăptarea exclusivă indelungată: Deficitul de zinc poate apărea la sugarii ce primesc după vârsta de 6 luni alimentaÈ›ie exclusiv lactată, lapte matern nefortifiat. Există studii care susÈ›in faptul că după vârsta de 6 luni sugarii alimentaÈ›i la sân devin dependenÈ›i È™i de alte surse alimentare ale acestui oligoelement pentru ca dezvoltarea sugarului să rămână optimă. (4) Acest lucru se datorează È™i faptului că nivelul acestui oligoelement în laptele matern scade pe parcursul primelor 6 luni post-partum, de la o concentraÈ›ie de 3 mg/ml la 1 mg/ml, proces independent de alimentaÈ›ia maternă. (5) Riscul este mai mare în cazul prematurilor, al sugarilor din comunitățile defavorizate È™i la cei cu o patologie intestinală subiacentă ce conduce la malabsorbÈ›ie intestinală. Tabloul clinic este asemănator cu cel din Acrodermatita Enteropatică: dermatită acrală, periorificială, alopecie, tulburări ale tranzitului intestinal, anorexie, tulburări în dezvoltarea neuro-psiho-motorie, etc.
- Diversificarea necorespunzătoare: Introducerea exclusivă în alimentaÈ›ia sugarului a alimentelor de origine vegetală, a cerealelor nefortifiate poate conduce pe termen lung la deficit de zinc, pe lângă alte carenÈ›e. Tabloul clinic este similar cu cel descris anterior.
- FitaÈ›ii si fibrele alimentare: Cerealele si legumele conÈ›in fitaÈ›i È™i fibre ce inhibă procesul de absorbÈ›ie al zincului, astfel, o dietă bazată în special pe astfel pe alimente poate duce pe termen lung la deficit de zinc. Tabloul clinic include: falimentul creÈ™terii, manifestări dermatologice (piele uscată), hipogonadism, stări de apatie, etc.
2. Patologii predispozante
- Fibroza chistică: Din cauza malabsorbÈ›iei întâlnite în fibroza chistică pot apărea numeroase carenÈ›e alimentare ce pot avea consecinÈ›e nefavorabile în procesul de creÈ™tere. CarenÈ›a de zinc poate apărea si contribui la tabloul clinic al acestor pacienÈ›i. Dintre consecinÈ›ele clinice ale acestui deficit enumerăm: falimentul creÈ™terii, întârzierea maturării sexuale, status imunitar precar, dermatită. În fibroza chistică, din cauza asocierii deficitului de acizi graÈ™i esenÈ›iali si al vitaminelor liposolubile, dermatita poate evolua mai agresiv, cu leziuni mai întinse È™i poate fi mai puÈ›in responsivă la suplimentarea cu zinc. (3)
- Bolile inflamatorii intestinale: În rândul pacienÈ›ilor cu Colită Ulcerativă respectiv cu Boala Chron au fost raportate cazuri de dermatită asemănătoare celei întâlnite în acrodermatita enteropatică ce asociază alopecie, anorexie, falimentul creÈ™terii si întârzierea maturării sexuale si răspunde la suplimentarea cu zinc. (2)
- Patologie cronică hepatică: Factorii incriminaÈ›i în apariÈ›ia deficitului de zinc în cazul acestor pacienÈ›i sunt aportul redus, hipoalbuminemia È™i excreÈ›ia urinară crescută.
- Patologie renală cronică: PacienÈ›ii aflaÈ›i în stadiul uremic pot asocia deficit de zinc din cauza aportului redus, a absorbÈ›iei scăzute, a pierderilor în cursul dializei.
3. Acrodermatita enteropatică
Reprezintă o patologie cu determinism genetic, cu transmitere autozomal recesivă, caracterizată printr-un defect al absorbției intestinale a zincului datorat mutației genei SLC39A4. Au fost descoperite, de asemenea, și alte mutații ce pot avea aceeași expresie fenotipică. Deficitul sever de zinc din organism determină apariția semnelor și a simptomelor bolii, triada dermatită periacrală/ periorificială, alopecie și diaree fiind caracteristică acestei boli. (4) Dermatita se caracterizează prin leziuni eritematoase asemănătoare cu cele din eczeme, ulterior evoluează cu formarea de leziuni erozive, psoriaziforme, veziculo-pustuloase.
Tabloul clinic și posibile complicații
Deficitul de zinc la copii poate da semne È™i simptome nespecifice, ce pot varia în funcÈ›ie de nivelul carenÈ›ei, astfel:
- Deficitul ușor/moderat de zinc se caracterizează prin dermatită psoriaziformă, sistem imunitar slabit cu predispoziție spre infecții, spermatogeneză redusă, scădere a gustului și a mirosului.
- Deficitul sever de zinc se caracterizează prin imunitate profund alterată, infecÈ›ii frecvente, dermatită (leziuni eritematoase, veziculo-buloase perioral È™i perianal sau la nivelul zonelor de extensie ale membrelor), întârzieri ale maturaÈ›iei sexuale, tulburări ale dezvoltării neuro-psiho-motorii.
Există studii în literatura de specialitate care sugerează o posibilă legatură între deficitul de zinc la copii È™i apariÈ›ia autismului. DeÈ™i nu este demonstrată o relaÈ›ia de cauzalitate certă între acestea, a fost descris un mecanism posibil incriminat în acest proces. Studiul a demonstrat rolul zincului în procesul de formare, maturare È™i funcÈ›ionare a sinapselor încă din stadiile precoce ale dezvoltării copilului. În pofida acestor descoperiri, suplimentarea aportului de zinc nu este recomandată, fiind necesare studii suplimentare în acest sens. (6)
Diagnostic
Măsurarea nivelului plasmatic al zincului este analiza de laborator cea mai utilă pentru a certifica deficitul de zinc. Un nivel redus al zincului este definit de o valoare plasmatică a acestuia sub 60 microg/dl. Trebuie È›inut cont de contextul clinic în care se dozează acest oligoelement, deoarece există anumite condiÈ›ii patologice ce pot interfera cu nivelul plasmatic al acestuia. În stările hipercatabolice acute nivelul zincului poate fi fals crescut, în timp ce în bolile inflamatorii, în sarcină È™i în patologiile ce asociază hipoalbuminemie nivelul zincului este scăzut.
Deoarece zincul este un cofactor pentru fosfataza alcalină, o valoare redusă a acesteia pentru vârsta pacientului poate fi o dovada suplimentară a deficitului de zinc.
Nu în ultimul rând, ameliorarea sau chiar remiterea simptomatologiei ca răspuns la suplimentarea cu zinc poate stabili retroactiv diagnosticul.
Tratament și profilaxie
În cazul deficitului de zinc la copii din cauza unui aport insuficient, tratamentul este reprezentat de suplimentarea cu o doză de 1-2 mg/kg/zi de zinc elemental pentru o perioadă de minimum 4-6 săptămanâni, în funcÈ›ie de cauza È™i severitatea deficitului. Trebuie avut în vedere faptul că administrarea unor doze mari de zinc poate conduce la o scădere a absorbÈ›iei cuprului, astfel poate fi necesară co-administrarea acestui oligoelement. Aceată doză este potrivită È™i pentru profilaxia carenÈ›ei de zinc în bolile inflamatorii intestinale, fibroza chistică È™i patologiile hepatice cronice.
În cazul acrodermatitei enteropatice, dozele necesare sunt mai mari, de aproximativ 3 mg/kg/zi de zinc elemental, cu ajustarea lor în funcÈ›ie de nivelul plasmatic al acestuia.
Trebuie avut în vedere faptul că dozele mari pot scădea absorbÈ›ia altor minerale precum cuprul È™i fierul, astfel că dozarea nivelului plasmatic al acestuia este foarte importantă în cazul administrării pe perioade lungi de timp.
Nu în ultimul rând, o alimentaÈ›ie echilibrată, nerestrictivă poate preveni deficitul de zinc È™i poate contribui la obÈ›inerea unui nivel plasmatic optim în cazul deficitului.
Concluzie
Investigarea homeostaziei zincului este importantă în cazul copiilor al căror tablou clinic asociază: dermatită, falimentul creÈ™terii, predispoziÈ›ie către infecÈ›ii, hipogonadism È™i tulburări neuro-psiho-motorii. Mai mult, odată certificat deficitul de zinc, este importantă stabilirea etiologiei în vederea alegerii tratamentului specific.
(2) Crais McClain, Carol Soutor, Leslie Zieve , Zinc Deficiency: A Complication of Crohn’s Disease, GASTROENTEROLOGY 78272-279, 1980, https://www.gastrojournal.org/article/0016-5085(80)90576-4/pdf
(3) Nutritional Management of Cystic Fibrosis Second edition – September 2016, www.cysticfibrosis.org.uk
(4) Nancy F. Krebs, Update on Zinc Deficiency and Excess in Clinical Pediatric Practice, Ann Nutr Metab 2013;62(suppl 1):19–29
(5) Krebs NF, Reidinger CJ, Hartley S, Robertson AD, Hambidge KM: Zinc supplementation during lactation: effects on maternal status and milk zinc concentrations. Am J Clin Nutr 1995;61:1030–1036.
(6) Frontiers. "Autism and zinc deficiency in early development: Mechanistic link found between zinc, autism risk genes and abnormal neuronal connections associated with autism spectrum disorders." Science Daily. 9 November 2018. www.sciencedaily.com/releases/2018/11/181109073034.htm
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
intră pe forum