Deficiente cronice nutritionale: Calciul si Magneziul

Material si metoda

Am inclus in studiul nostru 118 tineri adulti aparent sanatosi din mediul urban, intre 19 si 24 de ani, care s-au prezentat la un cabinet de Medicina Familiei cu simptome relevante pentru hipocalcemie, hipomagnezemie sau distonie neuro-vegetativa legata de stress.

Anamneza

La o parte dintre pacienti am aplicat un chestionar dezvoltat de Blalock & colab. 2003 (3), adaptat specificului dietei romanesti pentru a evalua aportul de calciu din alimentatie. Un aspect important analizat a fost reprezentat de igiena alimentatiei (numar de mese pe zi, structura acestora, obiceiurile legate de micul-dejun, frecventa consumului de alcool si bauturi tip cola) si profilul somnului (ore de somn nocturn, starea de alerta diurna, etc.).

Anamneza a insistat pe simptomele anterioare de hipocalcemie si a incercat enumerarea factorilor de stress cheie in cadrul situatiei prezente. Pacientul a fost rugat sa enumere cel putin trei cauze cu impact negativ asupra starii de spirit, in ordinea importantei.

Au fost inregistrate simptomele consistente cu hipocalcemia, ca si elementele sugestive pentru tulburarile de stress, cum ar fi oboseala, tulburarile de concentrare, anxietatea, si dificultatile de invatare.

Examenul clinic

Am realizat un examen fizic complet, incluzand masuratori antropometrice cum ar fi inaltimea, greutatea, indicele de masa corporala, tensiunea arteriala, frecventa cardiaca, ascultatia cardiaca; am realizat un examen neurologic general, testand functiile motorii si senzitive , precumsi reflexele periferice. De o atentie speciala s-au bucurat testele specifice tetaniei: semnele Chwosteck, Trousseau, Wess, Lust.

Teste de laborator

Studentilor din grupul de studiu prezentand simptome sugestive pentru hipocalcemie si/sau hipomagnezemie li s-au recoltat probe de sange pentru determinarea:
• Calciului total
• Calciului ionizat
• Magneziului
De asemenea a fost realizata analiza sumarului de urina, iar in unele cazuri selectionate, cu acuze cardio-vasculare, respiratorii sau prezentand lipotimie s-au realizat electrocardiograma, examenul spirometric sau electroencefalograma.

Scheme de tratament

Dupa obtinerea si analizarea valorilor de laborator pentru Ca si Mg si luand in considerare severitatea simptomelor, pacientii au fost diagnosticati ca suferind de tetanie, tetanie latenta, hipomagnezemie. Pacientilor li s-au administrat 5 scheme terapeutice, in functie de rezultatele de laborator, severitatea simptomelor si compliata la tratament:

• A - Calciu + Vitamina D3 + Vitamina C (o luna) – 35 pacienti
• B – Calciu + Magneziu + Vitamina B (o luna) – 47 pacienti
• C – Calciu + Vitamina D (o luna) – 14 pacienti
• D – Magneziu + Vitamina B6 (o luna) – 16 pacienti
• E – Gluconolactat de Calciu si Magneziu (10 zile, urmate de A/B/C/D timp de o luna) – 5 pacienti

Schema A – preparat continand 625 mg carbonat de calciu = 250 mg Ca elementar, vitamina D3 300 UI, vitamina C 1000 mg, vitamina B6 15 mg.

Schema B - preparat continand calciu 100 mg, magneziu 100 mg, vitamina B1 15 mg, vitamina B2 15 mg, vitamina B6 10 mg, vitamina B12 10 mg, vitamina B8 150 mcg, nicotinamida 50 mg, pantotenat de calciu 23 mg, vitamina C 1000 mg.

Schema C – preparat continand Mg 470 mg lactat dihidrat de Mg = 380 mEq, vitamina B6 5 mg.

Schema D – calciu lactic 500 mg (x3), colecalciferolum 20.000 UI/ml.

Schema E – gluconolactat calciu si magneziu = 8 mg Ca si 4 mg Mg / 2 ml solutie 5%.

Pe parcursul tratamentului si dupa aceea, pacientii s-au prezentat la vizite de urmarire, fiind inregistrata evolutia simptomelor. A fost de asemenea initiata o procedura de consiliere in cinci pasi pentru imbunatatirea obiceiurilor si a igienei alimentare.

Modelul „etapelor schimbarii” se bazeaza pe teoria conform careia schimbarea comportamentului se realizeaza in etape, subiectul trecand de la faza de precontemplare (nu constientizeaza nevoia de schimbare) la faza de contemplare (se gandeste la schimbare), pregatire, actiune si mentinere. Furnizarea de informatii privind dieta si de incurajare sunt benefice in stadiile de pregatire, actiune si mentinere.

Dezvoltat initial pentru a se adresa problemelor de adictie, interviul motivational este centrat pe pacient, incurajand schimbarea comportamentului. Principiile cheie implicate in interviul de motivare includ utilizarea ascultarii active, ce denota empatie, identificarea discrepantelor intre scopurile pacientului si problemele acestuia, asumarea responsabilitatii, evitarea confruntarii, incurajarea eficientei si cresterea increderii de sine. O componenta a interviul de motivare este utilizarea frazelor de motivare; acestea au la baza conceptul pacientului motivat prin luarea deciziilor proprii.

Sunt utilizate doua intrebari pentru a cuantifica ambivalenta si pentru a antrena pacientul in cautarea de solutii: „Pe o scala de la 1 la 10, cat de importanta este schimbarea pentru tine?” si „Pe o scala de la 1 la 10 cat de increzator esti ca vei realiza o schimbare?”. Aceste intrebari sunt urmate de intrebari de follow-up: „De ce ai ales acest numar? De ce ar fi nevoie pentru a trece la un scor mai mare?(13)

Autori: Dr: Ana-Maria Slanina, Doina Felea, Antoneta Petroaie, Silvia Matasaru