Decalajele alarmante în sportul pentru fete contribuie la ratele scăzute de participare

Cercetători de la Universitatea Flinders oferă o revizuire sistematică a intervențiilor menite să crească participarea fetelor adolescente (cu vârste între 10 și 19 ani) la sportul organizat. Scăderea, lipsa de interes sau abandonul din sportul juvenil reprezintă o provocare la nivel global, mai ales la fete, și are multiple consecințe asupra stării de sănătate fizice și mentale.
Existența unor rate mai scăzute de participare la sport în rândul fetelor adolescente, comparativ cu băieții, a fost documentată în multe țări (Australia, Franța, Regatul Unit, Europa continentală). De pildă, datele din Australia arată o reducere de 60% a participării sportive la fete după vârsta de 15 ani, față de 42% la băieți. Această tendință de abandon se manifestă în special în intervalul de 15-17 ani și deseori persistă în perioada adultă, crescând disparitățile de gen și pierderile asociate în privința beneficiilor aduse de sport.

Beneficiile practicării sportului pentru fete includ: îmbunătățirea capacității cardiovasculare, scăderea simptomelor de anxietate și depresie și creșterea sentimentului de competență socială. Cu toate acestea, participarea redusă are multiple cauze, precum:

• Stereotipuri și presiuni sociale referitoare la așteptările de gen (fetele fiind descurajate să practice sporturi considerate “masculine”).
• Dificultăți legate de imaginea corporală și teama de judecată din partea colegilor.
• Menstruația, care poate impune limite concrete și necesită adaptarea programelor sportive.
• Lipsa infrastructurii potrivite sau a susținerii suficiente din partea familiilor, antrenorilor și comunității.

 

Până la momentul actual, multe eforturi s-au concentrat pe creșterea activității fizice sau pe promovarea sportului la nivel general, însă puține studii peer-reviewed (revizuite de specialiști) s-au axat în mod specific pe intervenții care să re-implice sau să mențină fetele adolescente în sportul organizat. Articolul de față acoperă acest gol prin analiza intervențiilor publicate în jurnale științifice și aliniate la o abordare conceptuală - Youth Sport System.

Despre studiul actual

Metodologie

Autorii au realizat o revizuire sistematică respectând ghidul PRISMA, înregistrând protocolul pe Open Science Framework (OSF). Au fost consultate patru baze de date majore (ProQuest, PsycINFO, SPORTDiscus, Scopus), folosind cuvinte-cheie menite să surprindă contextul, populația și tipul de intervenție (ex. „angajamentul sportiv al adolescentelor”). Articolele eligibile au trebuit să fie:

• Publicate în limba engleză și revizuite de specialiști (peer-reviewed).
• Focalizate pe intervenții pentru fete adolescente (vârste medii/mediane 10-19 ani), în sport organizat (cluburi, competiții școlare extracurriculare etc.).
• Să descrie un program/intervenție cu scop explicit de creștere a participării sportive.
• Să excludă domenii precum orele de educație fizică din școală, sport neorganizat sau studii despre persoane cu dizabilități (pentru care ar fi necesare strategii și resurse specifice).

După eliminarea duplicatelor și selecția articolelor pe bază de titlu-rezumat, apoi text integral, au rămas 5 studii finale care îndeplineau criteriile. Pentru evaluarea calității metodologice, s-a aplicat Mixed Methods Appraisal Tool (MMAT), concluzionând că toate studiile sunt de calitate științifică rezonabilă spre ridicată.

Modelul Youth Sport System (YSS)

În interpretarea rezultatelor, studiul a utilizat Youth Sport System (Dorsch și colab.), un model cu mai multe sub-sisteme:

• Athlete (participanta): factori intrapersonali (ex. vârstă, gen, motivație, percepția propriului corp, venit familial, abilități).
• Family subsystem: implicarea părinților, a fraților și a altor membri de familie.
• Team subsystem: dinamica grupului (colegi, antrenori, practici de coaching).
• Environmental subsystem: acces la infrastructură, politici instituționale, finanțări, contextul societal și cultural.

Analiza a urmărit modul în care fiecare intervenție se raportează la aceste patru componente, dat fiind că factori multipli - de la micro (familie) la macro (politici publice) - influențează decizia unei fete de a se implica și rămâne în sportul organizat.

Rezultate

Caracteristicile intervențiilor și principalele concluzii

Studiile au fost publicate între 2014 și 2021 și provin din Australia, Suedia, Marea Britanie și Norvegia. Au participat în total 855 de fete adolescente. Programele analizate au vizat fie inscrierea inițială în sport, fie menținerea și reducerea abandonului, fie re-angajarea (după o pauză semnificativă).

Durata intervențiilor a variat de la șase luni la programe ongoing de 16 ani; au existat colaborări cu școli, cluburi, municipalități și comunități locale. Doar trei dintre studiile incluse au avut design cantitativ sau mixt (pentru a măsura efectele reale asupra participării), celelalte două fiind calitative, axate pe percepțiile și experiențele participantelor.

• Accent pe „Atlet[” (fata ca individ): toate studiile au luat în considerare factori precum abilitățile sportive, costurile financiare și încrederea în sine. Două studii (de exemplu, Christian et al.) au introdus vouchere pentru a reduce taxele de participare, facilitând accesul la cluburi.
• Accent pe „Echipă” (colegi, antrenori): trei dintre intervenții au pus accent pe antrenori și dinamica dintre fete, evidențiind faptul că feedback-ul pozitiv și un mediu de echipă plăcut sunt esențiale pentru a reține fetele în sport.
• „Familial” (părinți, frați): doar două studii au implicat activ familia, în special părinții. Rezultatele sugerează că implicarea părintelui în a înțelege nevoile adolescentelor și a le susține în practicarea sportului poate îmbunătăți retenția.
• „De mediu” (societate, organizații, infrastructură): majoritatea studiilor au colaborat cu primării sau structuri comunitare pentru a asigura baze sportive accesibile și politici de promovare a sportului feminin. Unele programe au ajustat activitățile (ex. mai mult accent pe socializare la început), observând că, după ce fetele se simt în siguranță și acceptate, își extind spectrul activităților sportive.

Eficiența intervențiilor

Doar un singur studiu (Wagnsson și colab.) a constatat o îmbunătățire relativă (reducerea abandonului) la fetele adolescente față de rata abandonului normal estimată pentru acest sport (floorball). În alte două studii cantitative, nu s-au înregistrat diferențe semnificative în privința numărului de fete înscrise la finalul programului, din cauza:

• Eșantioane reduse și diferențe inițiale între grupuri.
• Condiții de tip „plafon”, unde participantele aveau deja o rată ridicată de apartenență la cluburi înainte de intervenție.

Totuși, analizele calitative au adus informații valoroase despre cum anumite activități pot întări sau, dimpotrivă, pot submina implicarea fetelor. De pildă:

• Reproducerea stereotipurilor de gen în sport poate duce la demotivare (Carlman și Hjalmarsson).
• Aranjamentele flexibile și adaptate la obiceiurile culturale ale fetelor (ex. minorități etnice) facilitează înscrierea inițială, iar după acomodare, nevoia de adaptare scade (Gjesdal și Hedenborg).

 

Astfel, se evidențiază că simpla implementare a unui program universal (pentru fete și băieți laolaltă, fără adaptare specifică) nu este de ajuns pentru a crește rata de participare la fete.

Direcții de viitor

Deși există un corpus consistent de studii ce vizează creșterea activității fizice la fete, foarte puține se concentrează exclusiv pe sportul organizat și pe nevoile adolescentelor. În plus, multe intervenții, mai ales din “zona gri” (rapoarte guvernamentale, proiecte ale federațiilor), nu sunt publicate în reviste științifice, îngreunând evaluarea riguroasă a impactului lor.

Autorii revizuirii propun:

• Extinderea cercetărilor peer-reviewed asupra programelor care vizează fetele adolescente în mod specific.
• Abordări multi-nivel (cu accent pe participantă, echipă, familie și mediu) pentru a reduce barierele financiare, culturale și sociale.
• Integrarea aspectelor precum menstruația, imaginea corporală și presiunile sociale, pentru a crea un spațiu sigur și atractiv pentru practicarea sportului.
• Analize cantitative pentru a demonstra eficacitatea reală, completate de studii calitative care să explice mecanismele de succes sau eșec.

Concluzii

Prin această revizuire, autorii semnalează nevoia acută de a dezvolta intervenții specializate și documentate științific pentru a crește participarea fetelor adolescente la sportul organizat. Studiile analizate sugerează că succesul este influențat de:

• recunoașterea factorilor intrapersonali (ex. încrederea în sine, costurile),
• sprijinul familial,
• coachingul și atmosfera de echipă,
• precum și adaptarea infrastructurii și politicilor.

Implementarea unor programe care să normalizeze implicarea fetelor în sport, să favorizeze siguranța emoțională și să reducă obstacolele financiare și culturale poate contribui la o creștere consistentă și la menținerea participării pe termen lung. Această revizuire reprezintă un îndemn la acțiune pentru cercetători, factori de decizie și cluburi sportive, cu scopul de a crea oportunități incluzive și durabile pentru fetele adolescente.