De ce sunt prăjelile rele

Alimentele gătite prin prăjire în ulei sau grăsime sunt incluse cu precădere în categoria alimentelor procesate și a fast food-urilor, care sunt cunoscute pentru conținutul ridicat de calorii, grăsimi saturate și aditivi alimentari. Consumul frecvent al acestor alimente poate duce la creșterea în greutate și a riscului de a dezvolta diferite afecțiuni cronice. Cu toate acestea, o mulțime de oameni consumă mâncare prăjită în mod regulat și consideră alimentele prăjite o parte importantă a dietei lor. (1, 2)

Conțin multe grăsimi și calorii

Una dintre principalele probleme ale alimentelor prăjite este că sunt bogate în grăsimi și calorii. În consecință, consumul în mod regulat de alimente prăjite poate duce la creșterea în greutate și la creșterea nivelului de colesterol din sânge. Prăjelile sunt adesea făcute din alimente procesate și nu conțin nutrienți valoroși, ceea ce le face să fie o sursă slabă de nutriție. În plus, atunci când alimentele sunt prăjite în uleiuri vegetale, pot conține acizi grași trans dăunători. (1, 2)

Un studiu la care au participat peste 33.000 de femei și bărbați cu vârsta cuprinsă între 29 și 69 de ani a găsit o asociere semnificativă între consumul crescut de alimente prăjite și riscul de obezitate, atât generală, cât și centrală, atât la bărbați, cât și la femei. (5)

Pot provoca probleme digestive

Alimentele prăjite pot fi greu de digerat și pot provoca probleme digestive. Uleiul în care sunt prăjite poate irita stomacul și poate provoca arsuri la stomac și reflux gastroesofagian. În plus, prăjelile pot fi greu de eliminat din organism, ceea ce poate duce la constipație și alte probleme digestive. (1, 2, 3)

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Tulane, care s-a concentrat asupra efectelor consumului de carne prăjită asupra homeostaziei glucozei și a microbiotei intestinale la adulți tineri supraponderali indică faptul că un consum ridicat de carne prăjită afectează homeostazia glucozei, în timp ce alternativa de gătire a cărnii prin fierbere, la aburi sau adăugarea de sosuri a avut un efect pozitiv. Grupul care a consumat carne prăjită a prezentat, de asemenea, o microbiotă intestinală mai puțin diversă și compoziție microbiană diferită față de grupul care a consumat carne fiartă, preparată la aburi sau cu sosuri adăugate. (8)

Pot crește riscul de boli cardiovasculare

Prăjelile sunt bogate în grăsimi saturate și acizi grași trans, care pot crește riscul de boli cardiovasculare. Aceste grăsimi pot crește nivelul de colesterol LDL (considerat colesterol „rău”), care poate duce la acumularea de plăci de colesterol în artere și la creșterea riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral. (1, 2, 7)

Un studiu de cohortă care a implicat peste 15.000 de persoane a indicat faptul că un consum ridicat de alimente prăjite crește riscul de insuficiență cardiacă, chiar și după ajustarea pentru alți factori de risc și scorul general al dietei. Potrivit rezultatelor studiului, cu cât frecvența consumului de alimente prăjite a fost mai mare, cu atât a fost mai mare riscul de insuficiență cardiacă. Un alt studiu, publicat în jurnalul Circulation a arătat că un consum crescut de pește prăjit poate crește riscul de insuficiență cardiacă la femeile aflate în postmenopauză. (4, 6)

Pot crește riscul de diabet

Consumul regulat de alimente prăjite este asociat cu un risc mai ridicat de a dezvolta diabet de tip 2, lucru datorat conținutului ridicat de calorii și grăsimi saturate, care pot duce la creșterea în greutate și la rezistența la insulină. În plus, prăjelile pot conține și zahăr adăugat, ceea ce poate crește nivelul de glucoză din sânge. (1, 2)

Pot fi asociate cu un risc crescut de cancer

Prăjirea alimentelor la temperaturi ridicate duce la formarea unor substanțe chimice periculoase, cum ar fi acrilamida și hidrocarburile policiclice aromatice (HPA-uri), care ar putea crește riscul pentru diferite tipuri de cancer. În 2013, FDA a emis un „Consumer Update” care sugera să ne ferim de alimentele și metodele de gătit cunoscute că formează acrilamidă, deoarece aceasta poate cauza cancer la animale și se crede că ar putea cauza cancer și la oameni. Cu toate acestea, majoritatea studiilor făcute până în prezent nu au găsit o creștere a riscului de cancer la oameni ca urmare a consumului de alimente bogate în acrilamidă. (2, 9, 10)