De ce se înfundă vasele (artere înfundate) și cum le poți desfunda?

Vasele înfundate sunt expresia clinică a aterosclerozei, o afecțiune cardiovasculară caracterizată prin îngroşarea pereților vaselor de sânge, cu depunerea de grăsimi la acest nivel şi pierderea elasticității vasculare.

Ateroscleroza reprezintă cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară întâlnită în rândul persoanelor vârstnice. În ultima perioadă, datorită stilului de viață şi a factorilor de risc cumulați, această afecțiune poate fi întâlnită şi în rândul persoanelor tinere.

În cadrul aterosclerozei are loc elaborarea ateroamelor - plăci depuse pe suprafața pereților vasculari, care prezintă în componență lipide în cantitate crescută, țesut conjunctiv, celule inflamatorii şi celule musculare netede şi obstruează parțial sau în totalitate lumenul vascular.

Cel mai frecvent, ateroscleroza afectează vasele de sânge mari şi medii, precum aorta, arterele coronare, arterele cerebrale, arterele carotide, arterele renale si arterele mezenterice. [1], [2], [4], [5]

Epidemiologie

Înfundarea vaselor reprezintă cea mai importantă cauză de morbiditate şi mortalitate cardiovasculară în țările din vestul Europei şi în America.

Conform studiilor efectuate, mortalitatea prin ateroscleroză se ridică anual la 650.000 de decese. [4], [5]

Cauze şi factori de risc

Factorii de risc care pot determina înfundare aarterelor sunt reprezentați de următoarele aspecte patologice:

• - Vărsta înaintată
• - Obezitatea
• - Genul masculin
• - Sedentarismul
• - Fumatul
• - Antecedentele familiale de ateroscleroză apărută la vârste tinere
• - Diabetul zaharat
• - Dislipidemia (creşterea LDL colesterolului şi scăderea HDL colesterolului)
• - Hipertensiunea arterială
• - Stările protrombotice (precum creşterea inhibitorului activatorului plasminogenului, hiperfibrinogenemia)
• - Rezistența la insulină
• - Stările proinflamatorii
• - Hipertrigliceridemia
• - Hiperinsulinemismul
• - Hiperhomocisteinemia
• - Insuficiența renală
• - Infecția cu Chlamydia pneumonie, virusul imunodeficienței umane (HIV) sau Helicobacter pylori. [1], [2], [4], [5]

Patogenie

Ateroscleroza poate apărea în cadrul diabetului zaharat, a dislipidemiei şi a tensiunii arteriale, din cauza accentuării disfuncției endoteliale care poate apărea în aceste condiții şi a proceselor inflamatorii declanşate la nivelul endoteliului vascular.

Fumatul favorizează apariția aterosclerozei datorită nicotinei şi a altor substanțe chimice prezente în componența fumului de țigară, care acționează la nivelul endoteliului vascular. Fumatul determină stimularea agregării plachetare, creşterea fibrinogenului plasmatic şi a hematocritului, favorizând formarea trombilor plachetari. Totodată, fumul de țigară accelerează vasoconstricția, creşte LDL colesterolul şi scade HDL colesterolul. S-a dovedit că la un interval de o lună de la întreruperea fumatului HDL colesterolul creşte cu 6-8 mg/dl, iar LDL colesterolul scade.

Ateroscleroza poate apărea în cadrul hiperphomocisteinemiei şi se datorează unui defect metabolic ereditar şi/sau deficitului de folat. În cadrul hiperhomocisteinemiei are loc lezarea directă a endoteliului vascular, activarea de limfocite T şi monocite la nivel local, stimularea procesului de multiplicare a celulelor musculare netede sau captarea crescută a LDL colesterolului la nivelul macrofagelor.

Infecția cu diferiți agenți patogeni, precum infecția cu Chlamydia pneumonie, virusul imunodeficienței umane (HIV) sau Helicobacter pylori, poate favoriza aparitia aterosclerozei prin determinarea apariției disfuncției endoteliale, cu expunerea suprafeței vasculare la exotoxine şi activarea procesului inflamator subendotelial sau sistemic.

În cadrul insuficienței renale, ateroscleroza poate fi datorată agravării hipertensiunii arteriale, apariției rezistenței la insulină, creşterea CRP, a fibrinogenului, lipoproteinei şi a homocisteinei în sânge. [1], [2], [4], [5]

Semne şi simptome clinice

În fazele inițiale de evoluție a aterosclerozei, majoritatea bolnavilor sunt asimptomatici.

Simptomatologia se datorează alterării fluxului sangvin de către leziunile endoteliale şi apare atunci când plăcile de aterom determină obstruarea lumenului arterial cu peste 70% din calibrul acestuia.

Manifestările clinice specifice vaselor înfundate pot fi reprezentate de:

• - Angină pectorală stabilă (durere precordială care apare în timpul efortului şi dispare în repaus sau la administraea de nitroglicerina)
• - Claudicație intermitentă
• - Atacuri tranzitorii de ischemie
• - Slăbiciune in musculatura membrelor superioare si inferioare
• - Parestezii
• - Tulburări de echilibru
• - Hipotonia musculaturii feței.

Episoadele de angină pectorală instabilă (durere precordială care apare în repaus şi nu cedeaza la administrarea de nitroglicerină, evoluând frecvent spre infarct miocardic), infarct miocardic acut accident vascular cerebral sunt datorate rupturii unei plăci de aterom cu obstruarea completă sau parțială a unui vas de sânge de dimensiuni crescute.

Totodată, moartea subită este frecvent întâlnită in rândul bolnavilor cu ateroscleroză şi diabet zaharat. Aceşti bolnavi sunt asimptomatici şi chiar in cadrul unei obstruări complete a lumenului vascular cu ischemie severă ei nu percep durere datorită alterării conducerii stimulului nervos la creier (neuropatie diabetica).

Principalele complicații clinice ale aterosclerozei sunt reprezentate de disecția vaselor de sânge şi de anevrisme. [1], [2], [4], [5]

Diagnostic

Diagnosticul de ateroscleroză se pune pe seama simptomatologiei si pe baza urmatoarelor investigații paraclinice: elastografie, tomografie de coerență optică, imunoscintigrafie, ecocardiografie Doppler, tomografie computerizată, rezonanța magnetică nuclear, detrminarea markerilor inflamatori (fibrinogen, proteină C reactivă) şi a microalbuminuriei.

Diagmosticul diferențial al aterosclerozei trebuie efectuat cu urmatoatele afecțiuni:

• - Vasculita
• - Displazia fibromusculară
• - Tromboembolismul
• - Disecția arterială
• - Vasospasmul. [2], [4], [5]

Tratament

Tratamentul administrat în cadrul aterosclerozei urmăreşte dizolvarea plăcilor de aterom şi îndepărtarea factorilor de risc şi presupune respectarea unor masuri igieno-dietetice şi administrarea medicației corespunzătoare.

Măsurile igieno-dietetice presupun modificarea stilului de viață, renunțarea la fumat, alimentație echilibrată şi combaterea sedentarismului prin efectuarea efortului fizic regulat. În cazul bolnavilor cu hipertensiune arterială, dislipidemie sau diabet zaharat este necesară combaterea acestor factori de risc prin administrarea tratamentului specific.

Regim igieno-dietetic

Regimul alimentar presupune îndepărtarea din alimentație a grăsimilor saturate şi a carbohidrațior simpli şi creşterea aportului de fibre, fructe şi legume. Suplimentele alimentare pe bază de vitamine, minerale şi fitochimice pot reduce şansa de apariție a ateriosclerozei.

De asemenea, în cadrul aterosclerozei este necesară desfăşurarea unui program de exerciții fizice regulate care să dureze în medie 30-45 de minute şi care să fie efectuat de 3-5 ori pe săptămână (de exemplu alergare, mers, înot, ciclism, etc.). Exercițiile aerobice determină scăderea în greutate şi previn apariția aterosclerozei.

Tratament medicamentos

Medicația de elecție administrată în cadrul aterosclerozei este reprezentată de antiagregantele plachetare (precum Aspirina, Clopidogrel, Ticlopidină). De asemenea, pot fi utilizate şi alte clase de medicamente precum antagoniştii angiotensinei II (sartanii-Candesartan, Losartan, Valsartan, etc.), inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (Enalapril, Captopril, Lisinopril, etc.), tiazolidindionele şi statinele (Atorvastatină, Rosuvastatină, etc.).

Totodată este necesară combaterea factorilor de risc astfel:

• - În cazul persoanelor supraponderale sau obeze se recomandă scăderea în greutate.
• - Se recomandă întreruperea fumatului.
• - În caz de dislipidemie se recomandă administrarea de statine.
• - În cazul bolnavilor cu hipertensiune arterială se recomandă menținerea tensiunii arteriale în limite normale pentru a evita alterarea structurii vaselor de sânge. În anumite cazuri, normalizarea tensiunii arteriale se poate realiza prin administrarea de calciu
• - Combatrea hiperhomocisteinemiei presupune administrarea de acid folic, vitamină B6 şi vitamină B12.
• - În cazul bolilor inflamatorii se recomandă administrarea de antibiotice macrolide.

Tratamentul chirurgical se administrează în cazul formelor severe de boală cu persistența simptomatologiei in ciuda medicatiei administrate, amenințătoare de viață şi presupune realizarea unei angioplastii (introducerea unui stent la nivelul arterei obstruate pentru a o menține deschisă) sau unei endartectomii (îndepartarea pe cale chirurgicală a porțiunii de vas obstruate în totalitate). [1], [2], [3], [4], [5]