De ce mă dor sânii?

Durerile de sâni, cunoscute în termeni medicali sub denumirea de „mastalgie” sau „mastodinie”, sunt frecvent întâlnite în rândul femeilor, atât în perioada premenstruală din cauza modificărilor hormonale apărute (dureri tipice), cât și în afara perioadei premenstruale, determinate de anumite afecțiuni sau condiții patologice (dureri atipice).

Durerile apărute la nivelul sânilor pot fi percepute de către femeia în cauză drept fiind o sensibilitate apărută la nivel mamar, un junghi, o înțepătură severă, o senzație de presiune sau arsură la nivelul mamalelor sau o durere propriu-zisă. [3], [4], [5], [6]

Clasificarea durerilor mamare

În funcție de timpul scurs de la debut, durerile de sâni pot fi clasificate în:

• dureri acute (care persistă mai puțin de cinci luni)
• dureri cronice (care persistă mai mult de cinci luni).

În funcție de perioada de apariție a apariție a durerilor de sâni, acestea pot fi clasificate în:

• dureri mamare ciclice (apărute premenstrual, legate de desfăşurarea ciclului menstrual)
• dureri mamare aciclice (nu au legătură cu ciclul menstrual, nu apar în context premenstrual, pot indica apariția unor afecțiuni benigne sau maligne la nivelul sânilor, în funcție de caracterul durerii. [1], [2]

Cauze şi factori de risc

Principalii factori etiologici care pot determina apariția durerilor la nivelul sânilor sunt reprezentați de următoarele aspecte fiziologice şi patologice:

• factorul hormonal (cel mai frecvent)
• sarcina
• apariția unui dezechilibru de acizi graşi la nivelul celulelor aflate în componența țesutului mamar
• apariția unor afecțiuni mamare benigne (tumori mamare benigne, chisturi mamare, inflamații ale sânilor-mastite, abces mamar, galactocelul, traumatisme mamare-hematom, necroza de țesut adipos mamar)
• intervențiile chirurgicale mamare
• neoplasmul mamar
• mastita carcinomatoasă
• administrarea unor medicamente precum anticoncepționale orale, medicamente hormonale şi de combatere a infertilității
• sânii voluminoşi. [3], [4], [5], [6]

Semne şi simptome clinice

Durerile de sân apărute în context premenstrual sunt localizate în general în porțiunea superioară şi externă a glandelor mamare, sunt caracterizate prin sensibilitatea şi durerea mamelei la atingere, pot iradia în axilă sau la nivelul brațelor şi sunt însoțite de alte manifestări clinice specifice, precum senzatia de tensiune mamară, umflarea şi creşterea în greutate a sânilor. Caracteristica principală a acestui tip de durere mamară este localizarea bilaterală a durerilor (la nivelul ambilor sâni) şi dispariția spontană în prima zi de menstruație.

Durerile de sâni aciclice nu apar în context premenstrual şi nu sunt legate de menstruație, pot indica apariția unor afecțiuni la nivelul glandei mamare şi sunt caracteristice femeilor aflate la menopauză. Aceste dureri pot avea caracterul de arsură, de constricție sau de înțepătură, se localizează unilateral, nu interesează toată mamela ci doar o porțiune a sa, pot fi intermitente sau constante.

În cazul în care durerile de sân persistă timp îndelungat şi sunt însoțite şi de alte manifestări clinice, precum eritem local, edem local, prurit, scurgeri mamelonare, etc., se recomandă o consultație de specialitate, deoarece poate fi vorba despre o afecțiune mamară severă.

În continuare vom prezenta cele mai frecvente afecțiuni mamare însoțite de durere a sânilor şi tabloul clinic care le caracterizează:

• Chisturile mamare sunt descrise din punct de vedere clinic şi ecografic ca fiind formațiuni dezvoltate la nivelul structurii ducto-lobulare a glandei mamare, de formă rotund-ovalară, cu perete propriu şi conținut lichidian, unice sau multiple, cu localizare unilaterală sau bilaterală, însoțite în majoritatea cazurilor de durere locală. Aceste formațiuni chistice cresc în dimensiuni şi sunt mai dureroase în perioada premenstruală.

• Mastita este o afecțiune inflamatorie apărută la nivelul uneia dintre glandele mamar, frecvent întâlnită postpartum, în rândul femeilor care alăptează. Mastita se caracterizează din punct de vedere clinic prin inflamarea țesutului mamar, cu edem şi eritem local, durere şi căldură locală, febră, frisoane, astenie, fatigabilitate, scurgere mamelonară albicioasă, purulentă sau cu striuri sangvinolente.

• Abcesul mamar este o colecție de puroi apărută la nivelul glandei mamare în urma unei infecții cu diferiți agenți patogeni, care poate fi localizat subcutanat, interlobular, subareolar, retromamar sau în porțiunea centrală a glandei mamare. Abcesul mamar poate fi caracterizat din punct de vedere clinic prin durere locală intensă, edem şi eritem local, căldură locală, supurație, scurgere mamelonară (prezența semnului Budin) şi adenopatie regională.

• Galactocelul este o formațiune tumorală cu conținut lactescent apărută la nivelul glandei mamare. Din punct de vedere clinic, galactocelul se caracterizează prin apariția unei formațiuni tumorale la nivelul glandei mamare, decelată prin palpare, însoțită de durere locală moderată, creşterea temperaturii locale şi adenopatii regionale (în formele severe).

• Tumorile mamare benigne sunt reprezentate de totalitatea formațiunilor tumorale apărute la nivelul sânilor, cu caractere de benignitate. Tumorile mamare benigne sunt caracterizate din punct de vedere clinic prin durere locală si decelarea unei formațiuni tumorale de consistență fermă, egală, net delimitată şi mobilă la nivelul glandei mamare.

• Neoplasmul mamar se caracterizează prin apariția la nivelul glandei mamare a unei formatiuni tumorale maligne care în evoluție se poate extinde, invadând sructurile învecinate şi determinând apariția metastazelor în organele aflate la distanță de procesul tumoral. Din punct de vedere clinic, neoplasmul mamar se caracterizează prin apariția la nivelul sânilor a unei formațiuni tumorale imprecis delimitată, neregulată, de consistență fermă şi inegală, aderentă la tegument şi la planurile profunde, însoțită în stadii avansate de durere locală, scurgere mamelonară unilaterală serohematică, prurit şi eroziune mamelonară în boala Paget, adenopatie axilară, dureri osoase şi toracice, ascită, tulburări neurologice.

• Mastita carcinomatoasă este o formă particulară de cancer mamar caracterizată prin inflamarea întregului sân. Din punct de vedere clinic, mastita carcinomatoasă se caracterizează prin durere la nivelul sânului afectat, edem cutanat, eritem care cuprinde toată suprafața sânului şi căldură locală.

• Apariția unei sarcini poate determina apariția durerilor de sâni, însoțite de hiperpigmentația areolei mamare, apariția areolei secundare, accentuarea rețelei venoase Haller, apariția tuberculilor Montgomery-Morgagni, apariția de vergeturi la nivel mamar, infiltrarea edematoasă a areolei mamare, aceasta din urmă având aspectul unei „sticle de ceasornic”, amenoree, congestia vaginului, hiperpigmentare cutanată, pirozis, sialoree, modificări ale gustului și apetitului, grețuri, vărsături, constipație, polakiurie, tulburări de somn, iritabilitate, labilitate psihică, emotivitate, mărirea abdomenului, apariția contracțiilor uterine. Glanda mamară în sarcină este dureroasă, mărită de volum, turgescentă, cu apariția unor picături de colostru la exprimarea mamelonului. [1], [2], [3], [4], [5], [6]

Diagnostic. Investigații utile

Durerile de sân care apar în afara contextului premenstrual trebuiesc investigate pentru a identifica factorul etiologic care determină apariția acestora şi pentru a exclude anumite afecțiuni severe care, în timp, pot pune viața bolnavei în pericol.

Investigațiile utile pentru explorarea glandelor mamare şi depistarea diferitelor afecțiuni sunt reprezentate de:

• mamografia simplă sau digitală
• ecografia mamară
• galactografia
• tomografia computerizată (CT)
• rezonanța magnetică nucleară (RMN)
• tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)
• biopsia mamară şi examenul histopatologic
• determinarea markerului tumoral CA 15-3 pentru excluderea unei formațiuni tumorale maligne.

Ultimele cinci investigate sunt recomandate în mod special atunci când există suspiciunea de apariție a unei tumori mamare maligne.

Examinarea clinică a glandei mamare de către clinician (examenul senologic) este, de asemenea, utilă deoarece în acest context medicul poate identifica apariția unor modificări apărute pe suprafața sau în structura sânilor (prin palpare) şi poate orienta diagnosticul clinic. Totodată, în cadrul acestei examinări clinice a glandelor mamare este posibilă şi examinarea prin palpare a ganglionilor limfatici cervicali şi axilari, care atunci când sunt măriți de volum (în caz de adenopatii), pot orienta diagnosticul spre o afecțiune mamară neoplazică. [3], [4], [5], [6]

Tratament

Tratamentul administrat în cazul durerilor de sâni poate fi etiologic (de corectare a bolii de fond care a determinat apariția durerii mamare) sau simptomatic (de ameliorare a durerii mamare în sine).

Tratament etiologic

Tratamentul chisturilor mamare constă în monitorizare şi urmărire periodică, în cazul formațiunilor chistice de dimensiuni reduse, puncție aspirativă sau excizia chirurgicală a formațiunii chistice, în cazul formațiunilor chistice de dimensiuni mai mari sau complicate.

Tratamentul administrat în cazul mastitei constă în antibioterapie, antiinflamatoare (Ibuprofen, Paracetamol) şi antialgice (Algocalmin).

Tratamentul abcesului mamar este chirurgical şi constă în incizia zonei abcedate şi drenajul substanțelor purulente. Preoperator, în timpul actului operator, cât şi postoprator se administrează antibiotice pentru a preveni suprainfectarea zonei abcedate.

Tratamentul galactocelului poate fi medicamentos sau chirurgical. Tratamentul medicamentos presupune administraea preparatelor pe baza de progesteron. Tratamentul chirurgical constă în puncție aspirativă, sclerozarea formatiunii chistice sau intervenție chirurgicală deschisă de îndepărtare a formațiunii tumorale în totalitate.

Tratamentul tumorilor mamare benigne este chirurgical şi presupune îndepărtarea în totalitate a formațiunii tumorale (tumorectomie).

Tratamentul neoplasmului mamar constă în chimioterapie, hormonoterapie, radioterapie şi tratament chirurgical conservator (îndepărtaea formațiunii tumorale, păstrarea sânului afectat) sau radical (îndepărtarea sânului afectat de procesul tumoral), administrate combinat sau secvențial, în funcție de stadiul de evoluție a bolii şi de statusul bolnavului.

Tratamentul mastitei carcinomatoase presupune administrarea secvențială sau sub formă combinată a intervenției chirurgicale radicale (mastectomia), a chimioterapiei, a radioterapiei şi a hormonoterapiei.
În cazul durerilor de sâni apărute în urma efectuării unei intervenții chirurgicale, se pot administra antialgice intravenos, precum Algocalmin.

Tratament simptomatic

Ameliorarea durerilor de sâni se poate realiza prin aplicarea locală, dimineața şi/sau seara, a unor unguente antiinflamatoare. De asemenea, este utilă:

• renunțarea la sutienele strâmte şi purtarea unui sutien ferm, adaptat măsurii sânilor
• purtarea unui sutien lejer pe perioada nopții
• purtarea bustierelor de tip sport în timpul antrenamentului fizic
• renunțarea la consumul de cafea, de ciocolată, de ceai negru sau a băuturilor care conțin cofeină (precum coca-cola) în perioadele dureroase
• scăderea aportului de grăsimi alimentare. [1], [2], [3], [4], [5], [6]