De ce îți simți stomacul plin mult timp după masă

Indigestia este percepută de anumite persoane ca „un stomac plin mult timp după masă” sau ca o „senzație de prea plin”. Adeseori, aceste senzații mai sunt însoțite și de alte manifestări clinice, precum:

• stare de greață,
• disconfort sau durere abdominală,
• balonare,
• eructații,

toate acestea la un loc alcătuind tabloul clinic specific indigestiei. Practic, această senzație de „stomac plin” care persistă mult timp după masă este un simptom specific indigestiei.

Indigestia este cunoscută în termeni medicali sub denumirea de „dispepsie” și este definită printr-o tulburare digestivă caracterizată prin totalitatea simptomelor acuzate de către bolnav, care-i provoacă disconfort sau stare de rău postprandial.

În funcție de modul de apariție și în funcție de durate persistenței, pot fi descrise două tipuri de indigestie:

• indigestia temporară, datorată în mare măsură unor greșeli de alimentație sau a unor condiții fiziologice (precum sarcina) și
• indigestia permanentă, apărută în cadrul diferitelor afecțiuni ale tubului digestiv.

De ce îți simți stomacul plin mult timp după masă? Cum poate fi prevenită această stare și cum o putem trata dacă totuși a apărut? În cadrul acestui articol vom aborda acest subiect și vom încerca să răspundem fiecărei întrebări în parte. [1], [2], [3], [4], [5]

Care sunt cauzele care duc la apariția indigestiei însoțită de senzația de stomac plin mult timp după masă?

Factorii etiologici care pot determina apariția indigestiei însoțită de senzația de stomac plin mult timp după masă sunt reprezentate de următoarele aspecte fiziologice sau patologice:

• O masă bogată, servită în grabă și insuficient mestecată
• Prezența unui tranzit intestinal mai lent
• Consumarea alimentelor grele pentru stomac (precum carne grasă prăjită, alimente condimentate, etc.)
• Consumarea fructelor în urma unei alimentații hipercalorice (acestea determină apariția gazelor intestinale în exces, secundar încetinirii procesului de digestie)
• Consumul crescut de alcool sau de alte băuturi dulci și acidulate (acestea determină apariția balonării prin încetinirea procesului de digestie)
• Stresul psiho-emoțional poate avea efecte negative asupra digestiei, prin perturbarea indirectă a tranzitului intestinal
• Fumatul
• Efectuarea exercițiilor fizice imediat după alimentație
• Consumarea alimentelor condimentate
• Consumarea excesivă de ciocolată și alte alimente care conțin cafeină (precum cafea, Coca-Cola, etc.)
• Sarcina
• Administrarea medicamentelor antiinflamatoare (precum Aspirină, Ibuprofen, Paracetamol, etc.)
• Hernia hiatală
• Boala de reflux gastro-esofagian
• Ulcerul gastro-duodenal
• Gastrita
• Litiaza biliară
• Pancreatita
• Anxietatea
• Administrarea de antibiotice
• Administrarea suplimentelor de fier
• Boala celiacă
• Ocluzia intestinală
• Neoplasmul gastric. [1], [2], [3], [4], [5]

Care sunt manifestările clinice prin care se caracterizează indigestia?

Manifestările clinice care alcătuiesc tabloul clinic specific stării de indigestie sunt reprezentate de următoarele aspecte:

• Senzația de stomac plin, care persistă mult timp după masă
• Sațietate precoce
• Disconfort sau durere resimțită la nivelul etajului abdominal superior
• Arsuri retrosternale
• Greață
• Balonare
• Eructații
• Vărsături
• Borborisme.

În formele severe de indigestie pot aprea vărsături cu sindrom de deshidratare asociat, pierderea poftei de mâncare, scădere în greutate, tuse seacă, pirozis, regurgitații și arsuri retrosternale resimțite dimineața la trezirea din somn.

În cazul indigestiei apărute în contextul diferitelor afecțiuni ale tubului digestiv, pot apărea și alte manifestări clinice, în funcție de boala incriminată:

• În cazul herniei hiatale, pe lângă senzația de stomac plin mult timp după masă și celelalte manifstări clinice descrise anterior, mai poate apărea durerea toracică noncardiacă.
• În cadrul bolii de reflux gastro-esofagian pot apărea pirozis, regurgitații, senzație de stomac plin mult timp după masă, disfagie, odinofagie, disfonie, tuse, durere toracică noncardiacă, halitoză, sughiț cronic, eroziuni dentare și senzație de „nod în gât”.
• În contextul ulcerului gastro-duodenal pot apărea dureri abdominale localizate cu predominanțăîn epigastru, cu iradiere în spate, cu durată variabilă, care cedează la administrarea de antiacide, însoțite de arsuri retrosternale, inapetență, senzație de stomac plin mult timp după masă, balonări, grețuri și vărsături postalimentare, melenă.
• În cadrul gastritei pot apărea sindrom dispeptic cu senzație de stomac plin mult timp după masă, dureri abdominale, arsuri gastrice, grețuri, vărsături, senzație de sațietate precoce, balonări, hematemeză, melenă.
• Litiaza biliară se caracterizează din punct de vedere clinic prin apariția colicii biliare (durere la nivelul etajului abdominal superior, localizată cu predominanță în hipocondrul drept - în zona de proiecție a colecistului sau în epigastru, cu iradiere în spate), însoțite de grețuri, vărsături, febră, transpirații, icter sclero-tegumentar, inapetență, senzația de stomac plin mult timp după masă.
• În cadrul bolii celiace pot apărea distensie abdominală, balonare, senzație de stomac plin mult timp după masă, diaree și scădere ponderală.
• Ocluzia intestinală se caracterizează prin durere abdominală cu diferite localizări, în funcție de segmentul de intestin afectat (periombilicală, în caz de interesare a intestinului subțire; suprapubiană și perineală, în caz de afectare a rectului; pe flancuri, în caz de afectare a colonului), senzația de stomac plin mult timp după masă și meteorism (datorită întreruperii tranzitului intestinal pentru gaze și materii fecale), vărsături, absența scaunelor și a gazelor, iar în formele severe, hemoragie digestivă inferioară.
• În cadrul neoplasmului gastric pot apărea dureri abdominale cu localizare predominantă în epigastru, sațietate precoce, senzația de stomac plin mult timp după masă, disfagie, odinofagie, vărsături, eructații, balonare, sângerări digestive, plenitudine postprandială, inapetență, anorexie, icter, limfadenopatie și scădere ponderală. [1], [2], [3], [4], [5]

Cum poate fi prevenităsenzația de stomac plin mult timp după masă apărută în cadrul indigestiei?

Pentru a evita apariția indigestiei și a manifestărilor clinice deloc plăcute care o însoțesc, se recomandă respectarea următoarelor măsuri igieno-dietetice:

• Nu consumați alimente în exces la o masă și evitați mesele „pe fugă”.
• Mestecați bine mâncarea în timpul meselor.
• Relaxați-vă când mâncați.
• Nu consumați apă sau alte lichide în timpul mesei.
• Eliminați stresul psiho-emoțional.
• Evitați să consumați produse alimentare care v-au provocat și în alte dăți indigestie.
• Evitați să mâncați înainte de culcare.
• Pauzele dintre mese trebuie să fie mai mici de patru ore.
• Consumați înainte de masă o cană de ceai de mentă, de mușețel sau de păpădie; aceasta va stimula digestia și va preveni apariția indigestiei.
• Utilizați rozmarinul pentru condimetarea mâncării; acesta stimulează secreție sucurilor gastrice.
• Creșteți aportul alimentar de fructe bogate în vitamina B, în vitamina C și zinc.
• Consumați frecvent ananas, morcovi, varză, pătrunjel, ouă și ulei de măsline; aceste produse calmează indigestia datorită proprietăților lor antiacide.
• Renunțați la fumat și la consumul de alcool.
• Evitați administrarea de antiinflamatoare nonsteroidiene care pot duce la iritarea mucoasei gastrice.

Cum putem trata indigestia și cum putem combate senzația de stomac plin mult timp după masă?

Cele mai eficiente medicamente utilizate pentru eliminarea indigestiei și combaterea senzației de stomac plin mult timp după masă sunt medicamentele antiacide, alginații, inhibitorii pompei de protoni (precum Omeprazol, Esomeprazol, etc.), blocanții receptorilor H2 (Ranitidină, Famotidină, etc.) și prokineticele (precum Metoclopramid, etc.).

Ameliorarea indigestiei și a senzației de stomac plin mult timp după masă se poate realiza și pe cale naturală, prin administrarea suplimentelor alimentare pe bază de frunze de mentă, chimen, rădăcină de lemn dulce sau frunze de anghinare.

Pe piața farmaceutică există la ora actuală un supliment alimentar, cunoscut sub denumirea de STW5 sau Iberogast, care deține în componență extract din frunze de chimen, frunze de mentă și rădăcină din lemn dulce. Acest pordus combate indigestia și asigură desfășurarea în bune condiții a tranzitului intestinal.

Extractul din frunze de anghinare este, de asemenea, extrem de eficient în combaterea indigestiei și a senzației de stomac plin mult timp după masă.

Dintre ceaiuri, cele mai utilizate pentru calmarea indigestiei și ameliorarea senzației de stomac plin mult timp după masă, sunt ceaiul de mușețel, ceaiul de rozmarin, ceaiul de salvie, ceaiul de ghimbir, ceaiul de cuișoare sau scorțișoară.

La fel de important ca și tratamentul simptomatic, este tratamentul etiologic de combatere a bolii de fond, care a dus la apariția indigestiei și a senzației de stomac plin mult timp după masă, în cazul sindromului dispeptic datorat unei anumite afecțiuni.

• Tratamentul administrat în cazul bolii de reflux gastro-esofagian poate fi medicamentos sau chirurgical. Tratamentul medicamentos presupune administrarea de antiacide, alginați, blocanți ai receptorilor H2 (precum Ranitidin, Famotidină, etc.) şi inhibitori ai pompei de protoni (precum Omeprazol, Esomeprazol, etc.; cele mai eficiente). Tratamentul chirurgical presupune realizarea fundoplicaturii Nissen (realizarea unui manşon în jurul marii tuberozități.
• Tratamentul ulcerului gastro-duodenal este asemănător bolii de reflux gastro-esofagian, dar în cazul apariției infecției cu Helicobacter pylori este necesară administrarea antibioterapiei (Omeprazol, Claritromicină şi Amoxicilină; Omeprazol, Amoxicilină şi Metronidazol respectiv Omeprazol, Metronidazol şi Claritromicină).
• Tratamentul ocluziei intestinale este chirurgical şi presupune dezobstrucția anselor intestinale obstruate.
• Tratamentul neoplasmului gastric constă în administrarea chimioterapiei şi efectuarea intervenției chirurgicale curative sau paleative.
• Tratamentul gastritei are drept obiectiv diminuarea acidității gastrice. În acest sens se pot administra antiacide, inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, Esomeprazol, etc.) şi blocanți ai receptorilor H2 (Ranitidină, Famotidină, etc.). [1], [2], [3], [4], [5]