De ce se mărește ficatul?
Autor: Dr. Purtan Teodora
Ficatul mărit sau hepatomegalia reprezintă creÈ™terea în dimensiuni a ficatului È™i se caracterizează din punct de vedere clinic prin trei parametre importante: localizarea la palpare a marginii inferioare a ficatului sub rebordul costal cu mai mult de 2 cm, marginea hepatică la percuÈ›ie mai mare de 14 cm È™i diametrul longitudinal al ficatului pe ecografie depășind 15 cm.
Ficatul este un organ parenchimatos È™i bogat vascularizat, localizat strate, localizat la nivelul hipocondrului drept, cu multiple funcÈ›ii vitale complexe, cu o lungime de aproximativ 28 de cm, lățime de aproximativ 15-16 cm È™i o înălÈ›ime de cca. 8 cm, care cântăreÈ™te în jur de 1.500 de grame. Datorită localizărăă sale strategice în imediata vecinătate a sistemului port È™i a circulaÈ›iei sistemice, ficatul are capacitatea de a înmagazina aproximativ 700-900 de ml de sânge.
Din punct de vedere funcÈ›ional, ficatul este una dintre cele mai mari glande din organism, având funcÈ›ie endocrină (prin participarea în numeroasele procese metabolice din organism) È™i exocrină (rol în sintela È™i eliminarea bilei). Pe lângă acestea, ficatul îndeplineÈ™te È™i alte funcÈ›ii în organism, precum menÈ›inerea integrității sistemului imunitar, participă în cadrul procesului de detoxifiere al organismului, funcÈ›ie hematopoietică È™i de stocare a sângelui, participă în cadrul proceselor de termoreglare, etc.
Prezența hepatomegaliei poate indica apariția unei afecțiuni hepatic și nu numai, care necesită efectuarea unor investigații speciale pentru confirmarea diagnosticului, identificarea cauzei și administrarea tratamentului corespunzător. [1], [2], [3], [4], [5]
Cauze și factori de risc pentru ficatul mărit
Factorii etiologici care pot determina creÈ™terea în dimensiuni a ficatului sunt reprezentaÈ›i de următoarele aspecte patologice:
- Hepatitele virale
- Hepatita alcoolică
- Hepatita acută autoimună
- Abcesul hepatic
- Amiloidoza
- Histoplasmoza
- Sarcoidoza
- Ciroza hepatică
- Steatoza hepatică
- Diabetul zaharat
- Tumori benigne hepatice
- Chist hidatic hepatic
- Cancerul hepatic
- Cancerul pancreatic
- Cancerul metastatic
- Leucemiile acute sau cronice
- Limfoamele Hodgkin sau non-Hodgkin
- Colecistita
- Colangită
- Obstrucții biliare
- Tuberculoza miliară
- Sepsis
- Infecții fungice
- Parazitoze
- Anemiile
- Reticuloendotelioza
- Granulomatoze hepatice
- Porfirie
- Insuficiența cardiacă dreaptă
- Hemocromatoza
- Glicogenoze
- Tirozinemii
- Boala Wilson
- Mononucleoza infecțioasă
- Pericardita constrictivă cronică
- Boala veno-ocluzivă
- Sindromul Budd Chiari
- Sindromul Byler
- Sindromul de colestază
- Obezitatea
- Administrarea anumitor medicamente, precum medicamentele antiretrovirale administrate în cazul bolnavilor cu HIV (Lamivudina, Tenofovir). [3], [4], [5]
Mecanism fiziopatogenic
Ficatul mărit poate fi determinat de diferite mecanisme fiziopatogenice, în funcÈ›ie de afecÈ›iunea cauzatoare. Astfel:
- în cazul hepatitelor virale, hepatomegalia se datorează creÈ™terii în dimensiuni È™i pierderii funcÈ›ionalității hepatocitelor.
- în cazul cirozei hepatice, creÈ™terea în dimensiuni a ficatului de datorează infiltrării grăsoase a celulelor parenchimtoase hepatice, urmată de fibrozare, cu apariÈ›ia secundară a È›esutului fibros.
- în cazul insuficienÈ›ei cardiace, hepatomegalia se datorează dilatării vaselor sinusoidale hepatice.
- în amiloidoză se produce depunerea de amiloid la nivelul celulelor hepatice.
- în diabeul zaharat apare distensia hepatocitelor, secundară depunerii locale de glicogen.
- în cazul pericarditei constrictive cronice apare congestia hepatică secundară creÈ™terii persistente a tensiunii la nivelul venelor hepatice. [1], [2]
Semne și simptome clinice
Hepatomegalia poate fi identificată È™i examinată în timpul examinării clinice a bolnavului. Examinarea clinică a ficatului este alcătuită din patru etape deosebit de importante È™i anume inspecÈ›ia ariei de proiecÈ›ie a ficatului, palparea, percuÈ›ia È™i auscultaÈ›ia zonei hepatice.
La examinarea ficatului trebuie urmăriți următorii parametri:
- mărimea ficatului,
- consistența,
- marginea inferioară a ficatului,
- suprafața ficatului,
- sensibilitatea la palpare,
- viteza de creÈ™tere în cazul persoanelor cu hepatomegalie depistată la examinare,
- existența altor semne sau simptome clinice care ar putea indica prezența unei afecțiuni hepatice sau sistemice.
Inspecție
În timpul inspecÈ›iei, în cazul hepatomegaliei pot fi decelate anumite modificări ale formei hipocondrului drept: poate fi observată lărgirea spaÈ›iilor intercostale, bombarea hipocondrului drept, edem È™i eritem în cazul afecÈ›iunilor inflamatorii.
Palpare
Pentru palparea È™i percuÈ›ia zonei hepatic, bolnavul trebuie poziÈ›ional în decubit dorsal (pe spate) sau lateral stâng (culcat pe partea stângă). La palpare, medicul poate culege informaÈ›ii cu privire la suprafaÈ›a ficatului (care poate fi neregulată, netedă sau nodulară), consistenÈ›a ficatului (elstică, dură, fermă, friabilă), marginea inferioară a ficatului (rotundă sau ascuÈ›ită), mobilitatea ficatului în raport cu miÈ™cările respiratorii È™i sensibilitatea ficatului la atingere (acesta poate fi dureros sau nedureros la palpare).
Ficatul de consistență moale, friabilă este prezent în cazul bolnavilor cu sepsis sau abces hepatic, iar ficatul de consistență dură este prezent în cadrul cirozei hepatice, a amiloidozei, a cancerului hepatic sau a metastazelor hepatice.
Ficatul cu suprafață neregulată sau nodulară este frecvent întâlnit în cazul cirozei hepatice, a cancerului hepatic sau a metastazelor hepatice, pe când ficatul cu netedă este prezent în steatoză hepatică sau în cadrul sindromului de stază.
În cazul insuficinÈ›ei cardiace drepte, marginea inferioară a ficatului este rotunjită, pe când în cazul cirozei hepatice, marginea inferioară a ficatului este ascuÈ›ită.
Sensibilitate È™i durere la palparea ficatului poate fi întâlnită cazul abcesului hepatic, în insuficienÈ›a cardiacă dreaptă sau în cancerul hepatic.
Percuție
PercuÈ›ia ficatului se realizează în trei zone distincte (pe linia parasternală, axilară mijlocie È™i mamelonară) È™i are drept scop culegerea anumitor informaÈ›ii cu privire la matitatea ficatului.
Auscultație
La auscultaÈ›ia hipocondrului drept (în aria de proiecÈ›ie a ficatului) pot fi decelate anumite sufluri patologice, precum sufluri sistolice arteriale (prezente frecvent în czul tumorilor hepatice, fiind expresia vaselor de neoformaÈ›ie) sau sufluri venoase continue (frecvete în ciroza hepatică, fiind expresia È™unturilor portocave).
Mărirea ficatului poate fi însoÈ›ită de alte manifestări clinice, în funcÈ›ie de afecÈ›iunea de fond. Astfel, în cazul hepatitelor virale hepatomegalia poate fi însoÈ›ită de inapetență, greață È™i vărsături, fotofobie, dureri de gât, tuse, urini hipercrome, balonare, dureri abdominale localizate cu predominanță la nivelul hipocondrului drept, splenomegalie, constipaÈ›ie sau diaree, gust amar în gură, dezgust față de anumite alimente precum carnea, astenie, oboseală, cefalee, insomnie sau somnolență, icter sclero-tegumentar, prurit, febră È™i mialgii în cazul formelor acute.
Hepatomegalia apărută în cadrul hepatitei alcoolice poate fi însoÈ›ită de inapteneță, dureri abdominale, icter sclero-tegumentar, confuzie psihică, greÈ›uri È™i vărsături, oboseală, cefalee uÈ™oară, paloare, ascită, creÈ™tere bruscă în greutate, gură uscată, senzaÈ›ie de sete permanentă.
În cadrul abcesului hepatic poate apărea hepatomegalie dureroasă, febră, frisoane, stare generală alterată, icter, scădere în greutate, confuzie mentală, anorexie, greÈ›uri È™i vărsături, rigiditate.
Hepatita autoimună se caracterizează prin hepatomegalie, icter sclero-tegumentar, disconfort abdominal, oboseală, angioame, rash cutanat, prurit, artralgii, mialgii, inapetență, balonare.
Hepatomegalia din cadrul cirozei hepatice poate fi însoÈ›ită de encefalopatie hepatică, ascită, splenomegalie, tulburări de vorbire, letargie, asterixis, halucinaÈ›ii, comă, epistaxis, echimoze, ginecomastie, icter sclero-tegumentar, hiperpigmentarea pielii, prurit È™i uscăciune tegumentară, eritem palmar, etc. Hepatomegalia apărută în cadrul cirozei hepatice este moderată, cu caracter global (cuprinde întreaga masă hepatică), de consistență fermă, medureroasă, cu suprafață nodulară sau neregulată, cu marginea inferioară a ficatului ascuÈ›ită, mobilă în raport cu respiraÈ›ia.
Hepatomegalia apărută în cancerul hepatic se asociază cu scădere ponderală marcată, greÈ›uri È™i vărsături, anorexie, caÈ™exie, icter, ascită. Hepatomegalia din cancerul hepatic neuniformă, de consistență dură, lemnoasă, cu suprafață neregulată, micronodulară sau macronodulară, cu marginea inferioară neregulată, nedureroasă.
Hepatomegalia apărută în cadrul tumorilor hepatice benigne este neuniformă, de conssitență moale, depresibilă sau elastică, fermă, dureroasă în cazul asocierii unui proces inflamator sau nedureroasă, în lipsa acestuia din urmă, cu suprafață netedă.
Hepatomegalia apărută în cadrul colecistitei poate fi însoÈ›ită de durere abdominală intensă, greÈ›uri, vărsături bilio-alimentare sau bilioase, febră È™i frisoane în cazul formelor acute sau septice.
În cancerul pancreatic, hepatomegalia este însoÈ›ită de scădere ponderală marcată, anorexie, icter, slăbiciune, fatigabilitate, dureri abdominale È™i de spate, greÈ›uri, vărsături, febră, diferite leziuni cutanate, prurit.
Bolile infiltrative hepatice (amiloidoza, hemocromatoza, etc.) determină hepatomegalie însoÈ›ită de icter, tulburări cardiace, renale È™i gastrointestinale.
În cazul bolnavilor cu diabet zaharat, hepatomegalia este însoÈ›ită de cele trei semne clinice specifice creÈ™terii valorilor glicemice:
- polifagie (foame exagerată),
- polidipsie (sete exagerată) și
- poliurie (urinare în cantitate mare).
Hepatomegalia din insuficienÈ›a cardiacă dreaptă este însoÈ›ită de turgescență jugulară, reflux hepatojugular, edeme localizate cu predominanță la nivelul membrelor inferioare, anasarcă în formele severe de boală, cianoza extremităților, disconfort abdominal.
Pericardita constrictivă cronică se caracterizează prin turgescență jugulară, hepatomegalie congestivă, edeme periferice, fatigabilitate, atrofie musuclară, ascită.
Hepatomegalia apărută în cadrul mononucleozei infecÈ›ioase poate fi însoÈ›ită de stare generală alterată, fatigabilitate, cefalee, durere de gât, febră, limfadenopatie cervicală, splenomegalie, edem periorbital, erupÈ›ie maculopapulară, frecvente episoade de faringită sau amigdalită.
Hepatomegalia apărută în cadrul anemiilor poate fi însoÈ›ită de alte manifestări clinice specifice, precum oboseală, paloare, ameÈ›eli, palpitaÈ›ii, dispnee de efort, dureri precordiale, glosită, cheilită angulară, coilonichie, sclerotică albastră, cefalee, splenomegalie, icter, etc.
Hepatomegalia apărută în cadrul sindromului de colestază este moderată, globală, nedureroasă, cu suprafață netedă, regulată. [1], [2], [3], [4], [5]
Diagnosticul de ficat mărit. Investigații utile
Diagnosticarea bolii de fond care a dus la apariÈ›ia hepatomegaliei È™i a celorlalte manifestări clinice se face în urma efectuării anamnezei, examenului clinic al bolnavului È™i a unei serii de investigaÈ›ii paraclinice.
Anamneza trebuie să cuprindă:
- manifestările clinice menționate de către bolnav,
- momentul debutului acestor,
- durata care s-a scurs de la debut È™i modul în care a evoluat simptomatologia,
- documentarea asupra altor afecțiuni de care suferă bolnavul,
- boli din familie,
- mod de viață și
- condiții de muncă.
La examinarea clinică a bolnavului medicul poate decela hepatomegalia cu toate caracterele ei, alături de alte semne clinice însoÈ›itoare.
Printre investigaÈ›iile paraclinice È™i imagistice care se recomandă a fi efectuate în cazul unui bolnav cu ficat mărit amintim:
- Hemoleucograma completă, care poate indica prezența unei anemii
- Exemunl biochimic al sângelui, care poate indica prezenÈ›a sindromului de colestază (creÈ™terea LDH, a fosfatazei alcaline, a transaminazelor), a sindromului inflamator (creÈ™terea valorilor VSH-ului È™i a proteinei C reactive), creÈ™terea valorilor glicemiei, etc.
- Teste serologice, bacteriologice È™i parazitologice, în cazul suspicionării unei boli de etiologie infecÈ›ioasă
- Determinarea markerilor tumorali precum alfa-fetoproteina, pentru excluderea neoplasmului hepatic sau a metastazelor hepatice
- Ecografie abdominală
- Angiografie hepatică
- Tomografie computerizată
- Rezonanță magnetică nucleară
- Laparoscopie diagnostică
- Puncție biopsie hepatică și examen histopatologic.
Hepatomegalia din cadrul afecÈ›iunilor hepatice poate fi confundată cu alte afecÈ›iuni care determină durere È™i disconfort la nivelul hipocondrului drept, fără a fi însoÈ›ite de hepatomegalie. Astfel, este necesară diferenÈ›ierea hepatomegaliei de modificarea poziÈ›iei muÈ™chiului diafragm în cazul bolilor respiratorii (care duce la deplasarea È™i compresiunea ficatului), malformaÈ›iile coloanei vertebrale (precum cifoza), tumorile abdominale, tumorile intestinului gros, malformaÈ›iile arborelui biliar. [1], [2], [3], [4], [5]
Tratamentul ficatului mărit
Singurul tratament simptomatic de reducere a dimensiunilor hepatice este accesibil doar în formele de hepatomegalie medicamentoasă sau obezitate È™i constă în întreruperea administrării medicamentelor care a dus la creÈ™terea dimensiunilor hepatice, respectiv adoptarea unui regim alimentar pentru scăderea în greutate.
În toate celelalte cazuri, combaterea hepatomegaliei se poate realiza doar prin corectarea bolii de fond care a dus la apariÈ›ia acesteia.
Atfel:
- Tratamentul administrat în cazul hepatitei alcoolice constă în administrarea de corticosteroizi pentru reducerea inflamaÈ›iei hepatice, Pentoxifilin È™i antioxidanÈ›i (precum Silimarină). Transplantul hepatic poate fi o opÈ›iune în cazul formelor severe de hepatită alcoolică.
- Tratamentul hepatitei autoimune presupune administrarea de corticosteroizi (Prednison) și imunosupresoare (Azatioprină).
- Tratamentul tumorilor hepatice benigne este chirurgical È™i presupune îndepărtarea formaÈ›iunii tumorale.
- Tratamentul cancerului hepatic, pancreatic precum È™i cel administrat în cazul metastazelor hepatice, constă în chimioterapie, radioterapie È™i tratament chirurgical, administrate concomitent sau secvenÈ›ional, în funcÈ›ie de tipul tumoral È™i de stadiul de evoluÈ›ie a bolii.
- Tratamentul administrat în cazul diabetului zaharat este cu insulină sau medicamente antihiperglicemiante noninsulinice (metiglinide, biguanide, tiazolidindione, sulfonilureice, etc.).
- Tratamentul cirozei hepatice se realizeazăcu antifibrotice și antiinflamatoare.
- Tratamentul administrat în cazul bolnavilor cu leucemie sau limfoame constă în chimioterapie, imunoterapie, radioterapie È™i/sau transplant medular.
- Tratamentul anemiilor este diferit în funcÈ›ie de etiologie. În cazul anemiilor hemolitice se indică corticoterapie, administrarea de acid folic, imunosupresoare (Ciclofosfamidă, etc.), splenectomie, plasmafereză, administrarea de imunoglobuline intravenoase, Rituximab, alfa-Interferon, etc. În cazul anemiilor feriprive se recomandă administrarea preparatelor medicamentoase pe bază de fier (Fier elemental, fier dextran, fier sucroză, fier polimaltozat). În cazul anemiei megaloblastice se recomandă administrarea de acid folic È™i de vitamină B12.
- Tratamentul administrat în cazul insuficienÈ›ei cardiace drepte este complex È™i presupune utilizarea mai multor clase de medicamente, precum diuretice (Furosemid, etc.), vasodilatatoare (nitraÈ›i), digitalice (Digoxin), medicamente cu acÈ›iune inotrop pozitivă (Dopamină, Epinefrină, etc.), implantarea unor dispozitive mecanice (Thoratec), cardioversie electrică sau angioplastie coronariană.
- Tratamentul pericarditei cronice constrictive constă în instilaÈ›ii pericardice cu corticosteroizi, fenestrare pleuro-pericardică, pericardiotomie, pericardiectomie. [1], [2], [3], [4], [5]
2. Victor Stoica, Viorel Scripcariu, COMPENDIU DE SPECIALITĂȚI MEDICO-CHIRURGICALE vol.I și II, Editura Medicală, București, 2018
3. What Causes Liver Enlarged?, link: https://www.healthline.com/symptom/liver-enlarged
4. Enlarged liver, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/enlarged-liver/symptoms-causes/syc-20372167
5. Hepatomegaly: Differential diagnosis and evaluation, link: https://www.uptodate.com/contents/hepatomegaly-differential-diagnosis-and-evaluation
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Ficat marit
- Problema la ficat
- Ficat marit, colecist marit si splina
- CMV la bebelus... Ajutor!
- Posibil cancer stomac?
- Ecografie ficat
- Hepatita cronica persistenta + ficat usor marit
- Am ficatul marit de la nastere, ce as putea face?
- Bebe 4l1s - ficat marit
- Ficat marit copil 9 ani