De ce am mereu gaze (cauzele flatulenței cronice)
Autor: Domșa Dariana
Flatulența, sau gazele intestinale, reprezintă un fenomen natural experimentat de către toți oamenii pe parcursul vieții, fără a fi neapărat o problemă. Eliberarea periodică de gaze din tractul intestinal e o parte integrantă din procesul de digestie și reprezintă rezultatul normal al interacțiunii dintre alimente, bacteriile intestinale și procesele metabolice. Cu toate acestea, pentru unii indivizi, flatulența poate deveni o problemă recurentă, ceea ce duce la disconfort și jenă. (1, 2, 9)
Ce este și cum apare flatulența?
FlatulenÈ›a se referă la eliberarea de gaze din sistemul digestiv, în special din intestinul gros, prin anus. FlatulenÈ›a constituie un aspect normal al procesului de digestie È™i, deÈ™i poate fi adesea considerată o sursă de jenă, fiecare individ produce È™i eliberează gaze în mod regulat. Tipul È™i cantitatea de gaze produse depind de alimentele consumate È™i de tipul de bacterii prezente în intestin. Gazele intestinale sunt formate dintr-un amestec de aer È™i gaze produse de bacteriile intestinale. Hidrogenul sulfurat, un gaz produs în intestin de bacterii în timpul fermentării alimentelor care conÈ›in sulf, se face responsabil pentru apariÈ›ia mirosului neplăcut al gazelor intestinale. (2, 3)
Ce cauzează flatulența cronică?
Flatulența cronică se referă la producerea și eliberarea frecventă sau excesivă de gaze intestinale. Cauzele pot fi variate și pot fi legate de alimentație, obiceiuri sau anumite afecțiuni medicale.
Alimentația
Alimentele consumate pot avea un impact major asupra formării gazelor intestinale. Diverse alimente sunt cunoscute pentru creÈ™terea producÈ›iei de gaze, în special datorită conÈ›inutului lor de zaharuri, fibre È™i carbohidraÈ›i complecÈ™i, care pot fi fermentaÈ›i de bacteriile intestinale. De exemplu, leguminoasele precum fasolea, lintea È™i năutul conÈ›in oligosacaride, tipuri de zaharuri care sunt dificil de digerat È™i care, în schimb, sunt fermentate în intestin, ceea ce duce la producÈ›ia de gaze.
Alte alimente care cresc producția de gaze intestinale includ:
- legumele crucifere, cum ar fi broccoli, conopida și varza (pot produce gaze datorită conținutului lor de rafinoză, o altă zaharidă fermentabilă);
- băuturile carbogazoase (din cauza conținutului ridicat de dioxid de carbon, pot contribui, de asemenea, la balonare și flatulență);
- alimente cu conținut ridicat de fructoză sau sorbitol, precum merele, perele sau strugurii;
- cerealele bogate în fibre (esenÈ›iale pentru o digestie sănătoasă, cerealele pot creÈ™te producÈ›ia de gaze intestinale). (2, 4, 10)
Dezechilibrul microbiotei intestinale
Microbiota intestinală reprezintă colectivul de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv uman, precum bacterii, fungi È™i virusuri. Rolul lor principal este de a ajuta la digestia alimentelor, la producÈ›ia de vitamine È™i la protejarea împotriva patogenilor. Dezechilibrul microbiotei intestinale se referă la o perturbare a proporÈ›iei normale dintre bacteriile benefice È™i cele potenÈ›ial dăunătoare din intestin. Atunci când anumite bacterii devin dominante sau când bacteriile benefice scad în număr, acest lucru poate afecta funcÈ›ia digestivă È™i poate duce la simptome precum balonare, diaree, constipaÈ›ie È™i, desigur, producÈ›ia crescută de gaze
Cauzele comune ale dezechilibrului microbiotei intestinale și implicit ale flatulenței excesive:
- medicamentele antibiotice (deși sunt esențiale pentru tratarea infecțiilor bacteriene, antibioticele pot distruge și bacteriile benefice);
- alimentaÈ›ia (o dietă bogată în zaharuri rafinate, grăsimi saturate È™i alimente procesate poate favoriza creÈ™terea bacteriilor dăunătoare);
- stresul cronic (poate afecta negativ microbiota intestinală). (1, 5, 6)
Aerofagia
Aerofagia se referă la actul de a înghiÈ›i aer în exces, care apoi trece prin sistemul digestiv È™i este eliminat din organism prin gaze intestinale sau eructaÈ›ii. ÎnghiÈ›irea aerului este un fenomen natural È™i involuntar care se produce în timpul vorbirii, al mestecării alimentelor sau al consumului de lichide. Cu toate acestea, în anumite circumstanÈ›e sau datorită anumitor obiceiuri, cantitatea de aer înghiÈ›ită poate fi excesivă. Factorii contributivi includ:
- mestecatul de gumă;
- inhalarea fumului de țigară;
- consumul rapid de alimente și băuturi;
- consumul de băuturi carbogazoase;
- probleme dentare sau proteze inadecvate. (4, 7, 8)
Alte cauze ale flatulenței cronice
O serie de afecÈ›iuni medicale pot influenÈ›a producÈ›ia È™i eliberarea gazelor intestinale, contribuind la flatulenÈ›a cronică. Sindromul intestinului iritabil poate afecta motilitatea È™i funcÈ›ia intestinului, în timp ce boala celiacă È™i intoleranÈ›a la lactoză pot duce la creÈ™terea È™i producÈ›ia de gaze. InfecÈ›iile intestinale, cum ar fi gastroenterita bacteriană, pot perturba echilibrul intestinal normal, iar afecÈ›iuni cum ar fi diverticulita È™i obstrucÈ›ia intestinală pot împiedica miÈ™carea normală a intestinului, conducând la acumularea de gaze. Printre cauzele flatulenÈ›ei cronice se numără, de asemenea, afecÈ›iunile pancreatice sau ale vezicii biliare, cât È™i tulburările metabolice, cum ar fi hipotiroidismul. (3, 4)
Cum este identificată cauza flatulenței cronice?
Diagnosticarea flatulenÈ›ei cronice se bazează în primul rând pe istoricul medical al pacientului, simptomele prezentate È™i pe o serie de teste È™i investigaÈ›ii, efectuate pentru a exclude sau identifica afecÈ›iuni subiacente. Pacientul poate fi rugat să È›ină un jurnal alimentar pentru a urmări alimentele consumate È™i momentele apariÈ›iei simptomelor. Jurnalul alimentar poate ajuta la identificarea alimentelor declanÈ™atoare sau a modelelor alimentare care duc la apariÈ›ia flatulenÈ›ei excesive.
Pentru un diagnostic precis al cauzei flatulenței excesive se pot utiliza, de asemenea:
- teste de sânge (pot detecta anumite afecÈ›iuni care ar putea fi responsabile de simptome, cum ar fi boala celiacă);
- analize de scaun (esenÈ›iale în diagnosticarea cauzelor flatulenÈ›ei excesive, în special atunci când sunt suspiciuni de infecÈ›ii, malabsorbÈ›ie sau alte afecÈ›iuni intestinale);
- teste de intoleranță sau alergie (pentru a exclude orice reacții alergice care pot cauza simptomele);
- teste imagistice (pot fi efectuate pentru a examina organele abdominale și pentru a identifica posibile blocaje sau alte anomalii);
- endoscopie sau colonoscopie (pot fi recomandate pentru a examina interiorul stomacului, intestinului subțire sau intestinului gros). (1, 2, 3)
Remedii pentru flatulența cronică
Flatulența cronică poate fi adesea gestionată cu succes prin efectuarea unor modificări ale stilului de viață sau cu ajutorul unor remedii naturale. Următoarele remedii și sugestii pot ajuta la ameliorarea flatulenței:
- evitarea alimentelor recunoscute ca producătoare de gaze, precum leguminoase, crucifere, cereale bogate în fibre È™i băuturi carbogazoase;
- consumul unor mese mici È™i frecvente, mai degrabă decât a trei mese încărcate pe zi;
- consumul crescut de lichide, mai puÈ›in în timpul mesei;
- administrarea de medicamente pentru balonare, precum cele cu cărbune activ;
- utilizarea enzimelor digestive (suplimente precum lactaza sau produsele ce conțin enzima alfa-galactozidază pot facilita descompunerea oligosacaridelor din leguminoase);
- consumul de ceaiuri (ceaiurile de mentă, ghimbir, fenicul sau mușețel pot contribui la ameliorarea balonării și flatulenței);
- administrarea de suplimentele cu tulpini de Lactobacillus și Bifidobacterium (pot sprijini echilibrul florei intestinale);
- practicarea exerciÈ›iilor fizice (activitatea fizică poate stimula tranzitul intestinal, facilitând eliminarea gazelor);
- evitarea poziției culcate imediat după masă;
- evitarea vorbitului în timpul mesei, mestecatul de gumă sau suptul bomboanelor (pentru a minimiza cantitatea de aer înghiÈ›it). (2, 4, 9, 10)
(2) Everything you need to know about flatulence, https://www.medicalnewstoday.com/articles/7622
(3) Flatulence: Everything You Wanted to Know About Farting, https://www.houstonmethodist.org/blog/articles/2020/oct/flatulence-everything-you-wanted-to-know-about-farting
(4) Natural Remedies for Bloating, Gas, and Flatulence, https://www.verywellhealth.com/bloating-and-gas-causes-remedies-natural-relief-88255
(5) How an Unbalanced Microbiome Leads to Bloating & Intestinal Gas, https://biokplus.com/blogs/news/how-an-unbalanced-microbiome-leads-to-bloating-intestinal-gas
(6) Intestinal gas production by the gut microbiota: A review, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1756464622004376
(7) Aerophagia, https://www.sleepfoundation.org/cpap/aerophagia
(8) What Is Aerophagia and How Is It Treated? https://www.healthline.com/health/aerophagia
(9) Farting (flatulence), https://www.nhs.uk/conditions/flatulence
(10) Gas: Beat The Bloat, https://www.brighamandwomens.org/patients-and-families/meals-and-nutrition/bwh-nutrition-and-wellness-hub/special-topics/gas-beat-the-bloat
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Gaze intestinale, balonare, stomac greu imediat dupa ce mananc
- Durere in partea dreapta, gaze, puls crescut, varsaturi, tremur
- Litiaza biliara - Interventie sau nu?
- Sindrom ascitic in obsv. proces infiltrativ colon descendent. biopsii
- Balonare gaze la stomac
- Gaze intestinale cu aritmie
- Colici, gaze, probleme stomacale sau altceva?
- Exces de gaze De ce ?
- Colon iritabil?