De ce am mereu gaze (cauzele flatulenței cronice)

Flatulența, sau gazele intestinale, reprezintă un fenomen natural experimentat de către toți oamenii pe parcursul vieții, fără a fi neapărat o problemă. Eliberarea periodică de gaze din tractul intestinal e o parte integrantă din procesul de digestie și reprezintă rezultatul normal al interacțiunii dintre alimente, bacteriile intestinale și procesele metabolice. Cu toate acestea, pentru unii indivizi, flatulența poate deveni o problemă recurentă, ceea ce duce la disconfort și jenă. (1, 2, 9)

Ce este și cum apare flatulența?

Flatulența se referă la eliberarea de gaze din sistemul digestiv, în special din intestinul gros, prin anus. Flatulența constituie un aspect normal al procesului de digestie și, deși poate fi adesea considerată o sursă de jenă, fiecare individ produce și eliberează gaze în mod regulat. Tipul și cantitatea de gaze produse depind de alimentele consumate și de tipul de bacterii prezente în intestin. Gazele intestinale sunt formate dintr-un amestec de aer și gaze produse de bacteriile intestinale. Hidrogenul sulfurat, un gaz produs în intestin de bacterii în timpul fermentării alimentelor care conțin sulf, se face responsabil pentru apariția mirosului neplăcut al gazelor intestinale. (2, 3)

Ce cauzează flatulența cronică?

Flatulența cronică se referă la producerea și eliberarea frecventă sau excesivă de gaze intestinale. Cauzele pot fi variate și pot fi legate de alimentație, obiceiuri sau anumite afecțiuni medicale.

Alimentația

Alimentele consumate pot avea un impact major asupra formării gazelor intestinale. Diverse alimente sunt cunoscute pentru creșterea producției de gaze, în special datorită conținutului lor de zaharuri, fibre și carbohidrați complecși, care pot fi fermentați de bacteriile intestinale. De exemplu, leguminoasele precum fasolea, lintea și năutul conțin oligosacaride, tipuri de zaharuri care sunt dificil de digerat și care, în schimb, sunt fermentate în intestin, ceea ce duce la producția de gaze.

Alte alimente care cresc producția de gaze intestinale includ:

• legumele crucifere, cum ar fi broccoli, conopida și varza (pot produce gaze datorită conținutului lor de rafinoză, o altă zaharidă fermentabilă);
• băuturile carbogazoase (din cauza conținutului ridicat de dioxid de carbon, pot contribui, de asemenea, la balonare și flatulență);
• alimente cu conținut ridicat de fructoză sau sorbitol, precum merele, perele sau strugurii;
• cerealele bogate în fibre (esențiale pentru o digestie sănătoasă, cerealele pot crește producția de gaze intestinale). (2, 4, 10)

Dezechilibrul microbiotei intestinale

Microbiota intestinală reprezintă colectivul de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv uman, precum bacterii, fungi și virusuri. Rolul lor principal este de a ajuta la digestia alimentelor, la producția de vitamine și la protejarea împotriva patogenilor. Dezechilibrul microbiotei intestinale se referă la o perturbare a proporției normale dintre bacteriile benefice și cele potențial dăunătoare din intestin. Atunci când anumite bacterii devin dominante sau când bacteriile benefice scad în număr, acest lucru poate afecta funcția digestivă și poate duce la simptome precum balonare, diaree, constipație și, desigur, producția crescută de gaze

Cauzele comune ale dezechilibrului microbiotei intestinale și implicit ale flatulenței excesive:

• medicamentele antibiotice (deși sunt esențiale pentru tratarea infecțiilor bacteriene, antibioticele pot distruge și bacteriile benefice);
• alimentația (o dietă bogată în zaharuri rafinate, grăsimi saturate și alimente procesate poate favoriza creșterea bacteriilor dăunătoare);
• stresul cronic (poate afecta negativ microbiota intestinală). (1, 5, 6)

Aerofagia

Aerofagia se referă la actul de a înghiți aer în exces, care apoi trece prin sistemul digestiv și este eliminat din organism prin gaze intestinale sau eructații. Înghițirea aerului este un fenomen natural și involuntar care se produce în timpul vorbirii, al mestecării alimentelor sau al consumului de lichide. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe sau datorită anumitor obiceiuri, cantitatea de aer înghițită poate fi excesivă. Factorii contributivi includ:

• mestecatul de gumă;
• inhalarea fumului de țigară;
• consumul rapid de alimente și băuturi;
• consumul de băuturi carbogazoase;
• probleme dentare sau proteze inadecvate. (4, 7, 8)

Alte cauze ale flatulenței cronice

O serie de afecțiuni medicale pot influența producția și eliberarea gazelor intestinale, contribuind la flatulența cronică. Sindromul intestinului iritabil poate afecta motilitatea și funcția intestinului, în timp ce boala celiacă și intoleranța la lactoză pot duce la creșterea și producția de gaze. Infecțiile intestinale, cum ar fi gastroenterita bacteriană, pot perturba echilibrul intestinal normal, iar afecțiuni cum ar fi diverticulita și obstrucția intestinală pot împiedica mișcarea normală a intestinului, conducând la acumularea de gaze. Printre cauzele flatulenței cronice se numără, de asemenea, afecțiunile pancreatice sau ale vezicii biliare, cât și tulburările metabolice, cum ar fi hipotiroidismul. (3, 4)

Cum este identificată cauza flatulenței cronice?

Diagnosticarea flatulenței cronice se bazează în primul rând pe istoricul medical al pacientului, simptomele prezentate și pe o serie de teste și investigații, efectuate pentru a exclude sau identifica afecțiuni subiacente. Pacientul poate fi rugat să țină un jurnal alimentar pentru a urmări alimentele consumate și momentele apariției simptomelor. Jurnalul alimentar poate ajuta la identificarea alimentelor declanșatoare sau a modelelor alimentare care duc la apariția flatulenței excesive.

Pentru un diagnostic precis al cauzei flatulenței excesive se pot utiliza, de asemenea:

• teste de sânge (pot detecta anumite afecțiuni care ar putea fi responsabile de simptome, cum ar fi boala celiacă);
• analize de scaun (esențiale în diagnosticarea cauzelor flatulenței excesive, în special atunci când sunt suspiciuni de infecții, malabsorbție sau alte afecțiuni intestinale);
• teste de intoleranță sau alergie (pentru a exclude orice reacții alergice care pot cauza simptomele);
• teste imagistice (pot fi efectuate pentru a examina organele abdominale și pentru a identifica posibile blocaje sau alte anomalii);
• endoscopie sau colonoscopie (pot fi recomandate pentru a examina interiorul stomacului, intestinului subțire sau intestinului gros). (1, 2, 3)

Remedii pentru flatulența cronică

Flatulența cronică poate fi adesea gestionată cu succes prin efectuarea unor modificări ale stilului de viață sau cu ajutorul unor remedii naturale. Următoarele remedii și sugestii pot ajuta la ameliorarea flatulenței:

• evitarea alimentelor recunoscute ca producătoare de gaze, precum leguminoase, crucifere, cereale bogate în fibre și băuturi carbogazoase;
• consumul unor mese mici și frecvente, mai degrabă decât a trei mese încărcate pe zi;
• consumul crescut de lichide, mai puțin în timpul mesei;
• administrarea de medicamente pentru balonare, precum cele cu cărbune activ;
• utilizarea enzimelor digestive (suplimente precum lactaza sau produsele ce conțin enzima alfa-galactozidază pot facilita descompunerea oligosacaridelor din leguminoase);
• consumul de ceaiuri (ceaiurile de mentă, ghimbir, fenicul sau mușețel pot contribui la ameliorarea balonării și flatulenței);
• administrarea de suplimentele cu tulpini de Lactobacillus și Bifidobacterium (pot sprijini echilibrul florei intestinale);
• practicarea exercițiilor fizice (activitatea fizică poate stimula tranzitul intestinal, facilitând eliminarea gazelor);
• evitarea poziției culcate imediat după masă;
• evitarea vorbitului în timpul mesei, mestecatul de gumă sau suptul bomboanelor (pentru a minimiza cantitatea de aer înghițit). (2, 4, 9, 10)