De ce îmi vine să vărs aparent fără motiv? Cauze de vărsături

Vărsăturile, cunoscute în termenii medicali de „vomă” sau „emeză”, se caracterizează prin expulzarea conținutului gastric, în mod forțat, în afara corpului uman, prin intermediul cavității orale sau/și nazale. În majoritatea cazurilor, vărsăturile sunt precedate de starea de greață.

În funcție de conținutul eliminat, pot fi descrise mai multe tipuri de vărsături:

• Vărsături alimentare (în componența lichidului de vărsătură pot fi distinse resturi alimentare)
• Vărsături bilioase (lichidul de vărsătură prezintă o culoare verzuie, conține bilă și este specific afecțiunilor biliare)
• Vărsături hematice (în componența lichidului de vărsătură există sânge, aceasta prezentând o culoare roșie-maronie)
• Vărsături fecaloide.

În funcție de modul de apariție și de factorul declanșator, putem distinge două tipuri de vărsături:

• vărsături spontane (aparent fără un motiv anume) și
• vărsături provocate (când vărsăturile sunt induse prin anumite tehnici manuale, precum proceduri chirurgicale, stimularea fizică a reflexului de vomă).

În funcție de severitate, pot fi deosebite trei tipuri de vărsături:

• vărsături mici,
• vărsături moderate și
• vărsături severe (care duc la deshidratare și chiar la șoc hipovolemic).

Vărsăturile aparent fără motiv sunt frecvent înregistrate în practica medicală, nu sunt deloc plăcute și pot determina apariția unor complicații severe, precum sindrom de deshidratare, etc. Care sunt însă cauzele apariției unor vărsături fără existența unui motiv anume? Care sunt manifestările clinice care însoțesc vărsăturile apărute aparent fără motiv, în cadrul diferitelor tipuri de patologii? Care este tratamentul corect al vărsăturilor fără motiv aparent șicum pot fi ele prevenite? În cadrul acestui articol vom încerca să răspundem fiecărei întrebări în parte. [1], [2], [3], [4], [5]

Care sunt cauzele apariției vărsăturilor aparent fără motiv?

Factorii etiologici care pot duce la apariția vărsăturilor fără existența unui motiv aparent sunt multipli și sunt reprezentați de următoarele aspecte patologice sau fiziologice:

• Gastrita acută
• Gastroenterita
• Ulcerul peptic
• Intoxicațiile alimentare de etiologie bacteriană
• Ocluzia intestinală
• Boala de reflux gastro-esofagian
• Gastropareza diabetică
• Tumorile cerebrale
• Afecțiunile vezicii biliare (precum litiaza biliară, diskinezia biliară, etc.)
• Bolile inflamatorii intestinale
• Pancreatita acută
• Hepatitele acute
• Anumite afecțiuni neoplazice
• Afecțiunile renale
• Infecțiile pulmonare (precum pneumoniile, bronșitele, etc.)
• Tulburările de alimentație (precum bulimia, etc.)
• Infarctul miocardic acut
• Accidentul vascular cerebral
• Sepsisul
• Consumarea alimentelor alterate
• Administrarea unor medicamente care irită mucoasa gastrică (precum antiinflamatoarele nonsteroidiene, calmantele, citostiticele, etc.)
• Radioterapia
• Fumatul
• Consumul de alcool
• Sarcina
• Stenoza pilorică la copii
• Migrenele
• Răul de mișcare
• Accidentele cerebrale (prin creșterea presiunii intracraniene)
• Mirosurile puternice (anumiți stimuli nocivi)
• Căldura excesivă
• Tulburările hidroelectrolitice din organism. [3], [4], [5]

Care sunt manifestările clinice care însoțesc vărsăturile apărute aparent fără motiv?

Vărsăturile sunt precedate, în majoritatea cazurilor, de stări de greață și pot fi însoțite și de alte manifestări clinice, în funcție de afecțiunea cauzatoare, precum dureri abdominale colicative, pirozis, regurgitații, balonare, diaree sau constipație, deshidratare, durere de cap, etc.

În continuare vom prezenta cele mai frecvente afecțiuni care duc la apariția vărsăturilor aparent fără motiv și tabloul clinic care le caracterizează pe acestea:

Gastrita acută

Reprezintă inflamația acută a mucoasei gastrice, determinată de cauze diferite. Vărsăturile apărute în contextul gastritei acute pot fi însoțite de stări de greață, inapetență, dureri localizate în epigastru, pirozis, balonare, indigestie și mai rar dureri abdominale difuze, febră, frisoane, hematemeză, eructații, melenă.

Gastroenterita

Este o inflamație difuză a tractului gastrointestinal, care interesează stomacul și intestinul subțire și se caracterizează din punct de vedere clinic prin vrsături însoțite de dureri abdominale colicative și diaree. În majoritatea cazurilor, gastroenteritele sunt datorate unei infecții bacteriene (cel mai frecvent implicat fiind Helicobacter pylori), dar poate fi vorba și despre o infecție de etiologie virală. Alături de aceste manifestări clinice, gastroenterita virală mai poate asocia febră, cefalee, oboseală, mialgii, iar gastroenterita bacteriană mai poate asocia melenă sau hematochezie.

Ulcerul peptic

Este reprezentat de o leziune care apare la nivelul mucoasei gastrice, la nivelul mucoasei intestinului subțire sau la nivelul porțiunii inferioare a esofagului, determinate de acțiunea locală agresivă a acidului gastric sau de infecția cu Helicobacter pylori. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin arsuri retrosternale, un anumit tip de durere abdominală cu caracter de arsură, care se întinde de la nivelul toracelui anterior și până la ombilic, însoțite de stări de greață, vărsături aparent fără motiv, indigestie, inapetență, scădere ponderală inexplicabilă și melenă.

Ocluzia intestinală

Se caracterizează prin întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze și materii fecale, secundară obstrucției mecanice (dată de corpi străini, tumoră, etc.) sau funcționale a acestuia. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin dureri abdominale cu debut acut sau progresiv, cu caracter colicativ, vărsături inițial bilio-alimentare, iar mai apoi fecaloide, meteorism, borborisme, absența scaunului și a eliminării de gaze, în forme severe febră, hipotensiune arterială și stare de șoc.

Boala de reflux gastro-esofagian

Este o afecțiune a tubului digestiv caracterizată prin refluarea conținutului gastric în esofag. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin pirozis, regurgitații, disfagie, odinofagie, tuse, durere toracică de etiologie noncardiacă, halitoză, răgușeală, disfonie, senzația de nod în gât, uneori vărsături aparent fără motiv, eructații cronice, eroziuni dentare.

Gastropareza diabetică

Este o tulburare frecvent întâlnită în rândul persoanelor cu diabet zaharat de tip I și mai rar în rândul celor cu diabet zaharat de tip II, caracterizată prin imposibilitatea stomacului de a-și goli conținutului, cu încetinirea secundară a tranzitului intestinal. Gastropareza diabetică se caracterizează din punct de vedere clinic prin stări de greață, vărsături cu alimente nedigerate, aparent fără existența unui motiv declanșator, pirozis, balonare, scădere în greutate, inapetență, senzația de sațietate precoce înainte de masă, spasme gastrice, variații ale valorilor glicemiei.

Tumorile cerebrale

Sunt reprezentate de apariția la nivel cerebral a unei formațiuni tumorale, de natură benignă sau malignă. Cele mai frecvent întâlnite tumori cerebrale în practica medicală sunt: glioamele, meningioamele, meduloblastoamele, neuromul acustic, hemangioblastoamele, craniofaringioamele și tumorile celulelor germinative. Tabloul clinic al tumorilor cerebrale este reprezentat de confuzie, stări de greață, apariția vărsăturilor fără existența unui motiv aparent, amorțeli, parestezii, pierderea capacității de mobilizare a unor segmente ale corpului, tulburări de vedere (vedere dublă sau încețosată), tulburări de concentrare și de memorie, convulsii, tulburări de miros și de auz, modificarea gustului, tulburări de comportament și de personalitate, dificultate la înghițire, mișcări incontrolabile, tremor ale membrelor, tulburări de echilibru.

Litiaza biliară

Este o afecțiune biliară caracterizată prin formarea calculilor biliari la nivelul veziculei biliare. Boala Se caracterizează din punct de vedere clinic prin durere brusc instalată, localizată în treimea superioară a abdomenului, cu predominanță în partea dreaptă sau sub stern, grețuri și vărsături bilioase, balonare și indigestie.

Bolile inflamatorii intestinale

Sunt afecțiuni inflamatorii care interesează tractul gastrointestinal, pot fi localizate la nivelul diferitelor segmente ale acestuia sau pot fi difuze. Principalele boli inflamatorii intestinale întâlnite frecvent în practica medicală sunt colita ulcerohemoragică și boala Crohn. Acestea se caracterizează din punct de vedere clinic prin dureri abdominale colicative, diaree, vărsături, scădere în greutate, rectoragii, hematochezie, incontinență fecală, inapetență, oboseală și febră.

Pancreatita acută

Este reprezentată de o inflamație acută a țesutului pancreatic. Boala se caracterizează din punct de vedere clinic prin durerea abdominală caracteristică „în bară”, vărsături, grețuri, febră, diaree, tahicardie (frecvența cardiacă cuprinsă între 100 și 140 bpm) și transpirații reci.

Hepatitele acute

Sunt inflamații acute ale ficatului. Acestea pot fi infecțioase, secundare infecției virale cu diferite virusuri hepatice sau noninfecțioase, de cauză medicamentoasă, autoimună, alcoolică, etc. Hepatitele se caracterizează din punct de vedere clinic prin febră, inapetență, refuzul alimentației, vărsături, grețuri, dureri resimțite la nivelul etajului abdominal superior, amețeli, mialgii, artralgii, stare generală de rău, insomnie, oboseală, icter sclero-tegumentar, hepatomegalie, splenomegalie, decolorarea materiilor fecale, urina îmbracă o culoare brun-maronie.

Pneumoniile

Sunt reprezentate de inflamații ale parenchimului pulmonar, secundare unei infecții bacteriene. În afara manifestărilor clinice care caracterizează aceste infecții respiratorii (precum tusea, transpirațiile, febra, durerile toracice, starea generală de rău, inapetență, etc.), mai pot apărea o serie de semne și simptome clinice, mai puțin specifice afecțiunilor inflamatorii ale tractului respirator. Dintre acestea amintim: cefalee, grețuri, vărsături apărute aparent fără un motiv anume, hemoptizie, wheezing, oboseală, confuzie, mialgii, artralgii, stări de dezorientare.

Infarctul miocardic acut

Este o afecțiune cardiovasculară caracterizată prin blocarea unei artere care asigură circulația sângelui la nivelul cordului. Infarctul miocardic acut se caracterizează, din punct de vedere clinic, prin durere precordială instalată brusc, cu caracter de apăsare, strângere sau junghi, cu iradiere în brațe, în mandibulă sau la nivelul spatelui, dispnee marcantă, transpirații reci, amețeală, senzația de slăbiciune, palpitații, tahicardie, grețuri și vărsături aparent fără un motiv anume.

Accidentul vascular cerebral

Este o afecțiune neurologică, caracterizată prin întreruperea bruscă a circulației sangvine la nivel cerebral sau prin ruptura unui vas de sânge cerebral, cu apariția hemoragiei cerebrale. Manifestările clinice specifice accidentului vascular cerebral sunt reprezentate de cefalee intensă, amețeli, pierderea echilibrului, parestezii sau paralizia feței sau/și a membrelor, tulburări vizuale (vedere dublă, vedere încețoșată, fotofobie) confuzie, tulburări de vorbire, vărsături aparent fără existența unui motiv anume, pierderea conștienței, tulburări de mers, pierderea respirației, amorțeli ale feței sau a membrelor, etc. [1], [2], [3], [4], [5]

Care sunt criteriile de diagnosticare a afecțiunilor care determină apariția vărsăturilor aparent fără motiv?

Orice formă de vărsături aparent lipsite de un motiv anume trebuiesc investigate deoarece poate fi vorba despre o afecțiune severă care necesită tratament în urgență.

Persoana care prezintă vărsături apărute fără existența unei cauze anume trebuie să consulte de urgență medicul de familie. Acesta, după examinarea clinică a bolnavului, îl va îndruma pe acesta înspre anumite investigații paraclinice, în funcție de aparatul sau sistemul din organism care pare a fi afectat.

Astfel, în cazul suspiciunii unor vărsături de etiologie digestivă se recomandă efectuarea unei ecografii abdominale, a unei endoscopii digestive superioare, a unei colonoscopii, a unei rectoscopii sau a unei tomografii computerizate toraco-abdominale.

În caz de suspiciune a apariției vărsăturilor de etiologie pulmonară se recomandă efectuarea unei radiografii toracice sau a unei tomografii computerizate toracice.

În caz de suspiciune a unor vărsături de etiologie cardiacă sau neurologică se recomandă efectuarea unei electrocardiografii, a unei ecocardiografii, a ecocardiografiei Doppler, a tomografiei computerizate toracice, a unei tomografii computerizate native de craniu sau a unei rezonanțe magnetice nucleare.

Diagnosticarea afecțiunii cauzatoare a vărsăturilor se realizează de către medicul carfe se ocupă de caz pe baza datelor obținute în urma efectuării anamnezei, a examenului clinic al bolnavului și pe baza datelor obținute în urma efectuării investigațiilor paraclinice descrise anterior. [3], [4], [5]

Care este tratamentul corect al vărsăturilor apărute aparent fără un motiv anume?

Tratamentul administrat în contextul vărsăturilor apărute aparent fără motiv se adresează în primul rând cauzei declanșatoare, iar mai apoi vărsăturilor și are drept scop combaterea acestora din urmă, îndepărtarea disconfortului creat de către acestea și evitarea apariției complicațiilor (precum deshidratarea).

Tratamentul etiologic se adresează bolii de fond care a dus la apariția vărsăturilor. Astfel:

• în caz de apariție a unei infecții bacteriene se administrează antibiotice,
• în caz de prezență a unei infecții virale se administrează antiinflamatoare.
• În cadrul bolii de relux gastro-esofagian se pot administra antiacide, antihistaminice H2 sau inhibitori ai pompei de protoni.
• În cazul ocluziei intestinale trebuie să se intervină chirurgical pentru dezobstrucție și reluarea tranzitului intestinal.
• În cazul infarctului miocardic acut se recomandă dezobstrucția de urgență a arterei blocate și asigurarea reperfuziei coronariene pe cale medicamentoasă (tratament fibrinolitic cu trombolitice) sau chirurgicală (efectuarea angioplastiei coronariene sau a by-pass-ului aorto-coronarian).

Tratamentul simptomatic constă în respectarea unui regim alimentar adecvat, hidratare intensă prin consum crescut de lichide sau prin utilizarea sărurilor de rehidratare și administrarea de antiemetice. [3], [4], [5]