Indigestie vs intoxicația alimentară - diferențe, clarificări

Indigestia, cunoscută în termeni medicali sub numele de dispepsia, reprezintă un disconfort sau o durere în etajul abdominal superior. (1)

Indigestia este însoțită adesea de:

• Senzația de plenititudine precope (imediat după ce ai mâncat)
• Balonare
• Greață
• Regurgitare
• Senzația de arsură la nivelul stomacului
• Eructații și gaze (1, 2)

Indigestia este o problemă comună, oricine se poate confrunta cu ea. Însă, uneori, indigestia poate de fapt masca o patologie subiacentă, precum:

• boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
• ulcer gastric/ duodenal
• afecțiune ale vezicii biliare (1)

Dacă vă regăsiți cu următoarele simptome severe, nu le ignorați și mergeți cât mai curând la un control:

• vărsături severe
• dificultăți la înghițire
• hematemeză: vărsături cu sânge ce pot avea drept cauză o hemoragie digestivă superioară
• pierdere în greutate inexplicabilă
• melenă: scaune moi, lucioase, de culoare neagră. Apar ca urmare a unei hemoragii digestive inferioare, precum rectul (2)

Care sunt cauzele indigestiei?

Indigestia poate să aibă cauze comune, fără să exprime vreo posibila boală. Apare în mod frecvent atât la femei, cât și la bărbați, fiind ceva fiziologic (normal).

Cele mai frecvente cauze de dispesie sunt următoarele:

• mesele copioase
• mesele bogate în grăsimi greu de digerat
• supraalimentarea
• mâncatul prea repede (2)

Alte cauze ale indigestiei pot fi:

• fumatul
• consumul de alcool
• utilizarea de medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene: aspirina, ibuprofen (reacții adverse)
• stresul și oboseala (1, 2)

Indigestia reprezintă consecința alegerilor noastre culinare și a stilului de viață pe care îl avem. Aproximativ 30% din populație se confruntă cu indigestia și simptomele asociate. (2, 3)

Cauze patologice care se pot manifesta cu indigestia, pot fi:

• Ulcere
• boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
• Cancer la stomac (mai rar)
• Gastropareza: o afecțiune în care evacuarea alimentelor din stomac nu are loc în mod corespunzător, fiind încetinită. Mâncarea va stagna mai mult decât de obicei în stomac.
• Infecții ale stomacului: infecție cu H. pylori
• Sindromul intestinului iritabil
• Pancreatită
• Boala tiroidiană (1)

Medicamente care pot provoca dispesie:

• Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene: aspirina
• Pilulele contraceptive
• Estrogenii
• Diverse antibiotice
• Medicația pentru disfuncții tiroidiene (1)

Cum se realizează diagnosticul indigestiei?

Orice diagnostic va începe prin istoricul personal, cu întrebări despre obiceiurile alimentare pe care le aveți, despre stilul de viață, urmat de un examen fizic.

Medicul poate pune diagnosticul de dispepsie dacă aveți una sau mai multe din următoarele simptome:

• Senzația de arsură la nivelul tubului digestiv
• Durere abdominală
• Senzația de sațietate precoce (imediat după masă sau chiar în timpul mesei)
• Balonare, greață, regurgitații (3)

Aceste simptome pot să apară chiar și atunci când consumați puține alimente sau aveți o cantitate mai mică de mâncare la o masă. (3)

Pentru evaluarea cauzei durerii, medicul poate recomanda să efectuați o endoscopie digestivă superioară, având o foarte mare acuratețe de punere a diagnosticului atunci când durerea este provocată de:

• ulcer
• gastrită
• cancer
• boală inflamatorie intestinală (2)

Tratamentul dispepsiei:

Medicamentele recomandate pentru indigestie sunt:

• antagoniștii receptorului H2- reduc aciditatea gastrică
• prokinetice: rol în creșterea motilității tubului digestiv
• inhibitorii pompei de protoni: medicație de elecție împotriva ulcerului gastric
• antibiotice: atunci când indigestia este cauzată de infecția cu H. pylori (ulcer) (1, 2)

Recomandări privind modificarea stilului de viață:

Nu întotdeauna se recomandă tratament medicamentos, deoarece este posibil să nu aveți nevoie, iar niște schimbări în viața voastră privind stilul de viață, v-ar putea ajuta.

Astfel, se recomandă:

• Mâncați porții mai mici pe tot parcursul zilei
• Evitați alimentele picante și grase care pot declanșa arsuri la stomac
• Mâncați mai încet și încercați să nu mai mâncați înainte de a vă culca: lăsați să treacă 3 ore între ultima masă și momentul de culcare
• Nu mai fumați
• Aveți grijă de greutatea voastră: faceți sport
• Reduceți cantitatea de cafea, băuturi răcoritoare și alcool pe care le consumați
• Odihniți-vă mai mult
• Reduceți nivelul de stres: sport, terapie
• Evitați consumul de medicamente care pot provoca dureri sau arsuri la stomac: aspirina (1, 2)

Intoxicația alimentară

Intoxicația alimentară sau toxiinfecția alimentară apare în urma consumului unor alimente contaminate, toxice sau alterate. Nu reprezintă o problemă serioasă de sănătate, deoarece marea majoritatea a oamenilor se vindecă în câteva zile fără tratament, uneori având o durată de doar 24 de ore. (4, 5)

Deși nu este o stare plăcută din punct de vedere digestiv, intoxicația alimentară este ceva comun și obișnuit. Astfel, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), 1 din 6 americani dezvoltă o formă de intoxicație alimentară o dată pe an. (4)

Care sunt simptomele Intoxicației alimentare?

Simptomele pot varia în funcției de agentul cauzator. Durata de apariție a simptomelor variază de la o persoană la alta.

Acestea pot să apară chiar în următoarele ore după ce ați consumat ceva alterat sau poate dura 1-2 zile până la apariția simptomelor. (5)

Printre simptomele des întâlnite se numără:

• crampe abdominale
• mialgii (dureri musculare)
• diaree: uneori pot conține sânge sau mucus
• vărsături
• pierderea poftei de mâncare
• febră ușoară
• slăbiciune
• greaţă
• cefalee (dureri de cap) (4, 5)

Toate acestea trec în câteva zile.

Există și simptome ale toxiinfecției alimentare care pot pune viața în pericol, precum:

• diaree care persistă mai mult de trei zile
• febra persistentă
• simptome de deshidratare severă ce pot să apară din cauza diareei sau a vărsăturilor persistente
• dificultăți de vorbire sau de vedere (4)

Dacă aveți oricare dintre aceste simptome este recomandat să mergeți imediat la medic.

Care sunt cauzele toxiinfecției alimentare?

Cauzele sunt adesea de natură infecțioasă, precum:

• bacterii
• paraziți
• virusuri

Bacteriile reprezintă cea mai frecventă cauză de toxiinfecție alimentară. Cel mai adesea sunt incriminate bacterii precum E. coli, Listeria și Salmonella.

Conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), din aproximativ 100.000 de cazuri de intoxicație alimentară, aproape 20.000 sunt provocate de infecția cu Salmonella.

Intoxicația alimentară provocată de Clostridium Botulinum este una dintre cele mai periculoase toxinfecții, fiind amenințătoare de viață. (6)

Această infecție apare destul de rar, dar atunci când apare poate duce la paralizie și afectarea sistemului nervos prin neurotoxina eliberată. Este frecvent asociată cu conservarea fructelor și legumelor acasă. (6)

În privința infecțiilor virale, cel mai des întânit agent infecțios este virusul Norwalk, ce provoacă peste 19 milioane de cazuri de intoxicații alimentare în fiecare an.

De asemenea, și hepatita A se poate transmite foarte ușor mai ales în cazul consumului de fructe și legume nespălate. Este adesea numită și „boala mâinilor murdare”. (5)

Cum se contaminează alimentele?

Agenții patogeni infecțioși se pot găsi pe orice aliment, motiv pentru care este foarte important să le spălăm bine înainte de consum. De regulă, apa de fierbere pentru preparare este suficientă pentru a ucide agenții patogeni de pe alimente înainte de consum. (4)

Alimentele consumate în stare crudă reprezintă un oarecare risc de toxinfecție alimentară, deoarece nu trec prin procesul de gătire (inactivare termică) și au risc mai mare de a fi contaminate. (4, 5)

Alte cauze de contaminare:

• nedepozitarea corectă a alimentelor
• depozitarea incorectă a mâncării prea mult timp la temperaturi calde
• preparaea necorespunzătoare a mâncării: cel mai frecvent carnea
• consumul de alimente ce au expirat
• persoana ce gătește nu este corect spălată pe mâini (4, 5)

Cum se diagnostichează toxiinfecțiile alimentare?

Diagnostiul se pune pe baza simptomelor relatate și a istoricului, anume faptul că ați mâncat ceva ce ar fi putut fi contaminat. Doar în cazuri severe se apelează la teste de sânge sau de scaun pentru a pune diagnosticul. (4, 5)

Cum se tratează toxiinfecțiile alimentare?

Marea majoritate a cazurilor de intoxicație alimentară se tratează acasă. Acestea se vindecă în aproximativ 3-4 zile complet.

Este recomandat să vă hidratați cât mai mult, deoarece prin vărsături și scaune diareice pierdeți multe lichide. Puteți consuma băuturile sportive bogate în electroliți pentru o hidratare căt mai eficientă. (4)

Este recomandat să evitați cofeina, care poate irita tractul digestiv. Consumați în schimb ceaiuri cu ierburi liniștitoare precum mușețelul, menta sau păpădia care vă pot liniști tractul digestiv. (4)

Concluzii

Există o diferență foarte mare între indigestie și intoxicația alimentară. Indigestia este însoțită de multe simptome abdominale, apare după mese copioase, bogate în grăsimi și poate uneori chiar să fie o manifestare a unei boli subiacente, precum un ulcer sau un reflux gastroesofagian.

Intoxicația alimentară se referă întotdeauna la consumul unor alimente ce fie nu au fost corect gătire, fie nu au fost corect spălate.